Teste clinice



Testele clinice sunt instrumente psihometrice care ofera informatii referitoare la simptomatologie si psihopatologie. Majoritatea instrumentelor de acest tip sunt dezvoltate si standardizate pe populatie clinica (pacienti).

Aplicarea unor asemenea teste ajuta la obtinerea unei cantitati maxime de informatii  pertinente cu privire la simptomatologia pacientului, cu un efort minim din partea acestuia. Datele obtinute permit evaluarea unei game largi de comportamente, fac distinctia intre caracteristici de personalitate durabile, (axaII) si tulburarile clinice manifeste (axa I), conform DSM-IV.

Cateva exemple de Teste Clinice:

Inventarele clinice multiaxiale – Millon

Unele dintre cele mai cunoscute Teste clinice, sunt testele dezvoltate de dr. Therodore Millon, care pornesc de la propria sa teorie comprehensiva despre conceptul de personalitate.
Acesta a dezvotat teste psihometrice (in functie de psihologia dezvoltarii),  scale pentru copii, pentru pre-adolescenti, adolescenti si adulti.
Sunt scale care evalueaza multidimensional trasaturile de personalitate, sunt standardizate pe populatie romaneasca si au relevanta in identificarea corecta a problemelor pacientilor,  ofera o viziune integrata despre trasaturile de personalitate si simptomatologia clinica.

 

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA ANXIETATII  (ANXIETY SYMPTOM QUESTIONNAIRE – ASQ)

Evalueaza  si  surprinde  dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale ale anxietatii. Cei 36 de itemi ai scalei au fost construiti si validati de  Lehrer si Woolfolk (1982).
Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune (cognitiva, somatica si comportamentala) si un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

Grila de corectie indica 4 scoruri:
Anxietatea generala
Dimensiunea somatica
Dimensiunea comportamentala
Dimensiunea cognitiva

Atat pentru fiecare scala in parte cat si per total chestionar un scor ridicat este indicativ pentru un nivel crescut de anxietate.

 

SCALA DE ANXIETATE HAMILTON

Scala de anxietate Hamilton evalueaza gravitatea simptomelor la persoanele anxioase. Scala este un interviu semistructurat de 14 itemi dezvoltati de Hamilton (1959), care au generat o serie de simptome asociate cu anxietatea si grupeaza aceste simptome in 14 clase. Analiza factoriala a acestor itemi arata ca acestia descriu un factor general de anxietate si factori bipolari de cognitie si simptome somatice referitoare la anxietate (Hamilton, 1959).

 

Testul de anxietate sociala/ heterosexualitate

Testul de anxietate sociala este un test cu 30 de itemi, etalon elaborat de Glass, Merluzzi, Biever si Larsen (1982) pentru a evalua gandurile pozitive si negative asociate cu anxietatea sociala in interactiunea heterosexuala.
A fost utilizata o scala  a frecventei cu 1-5 variante pentru a masura fiecare raspuns. In instructiunile originale li se cerea subiectilor sa se gandeasca la perioada care precede intalnirii cu o persoana de sex opus; apoi aceste instructiuni au fost modificate  usor pentru a le face mai generale. Sunt forme distincte pentru barbati si femei.
Evaluarea se face pe  doua scale:
• Scala evaluarii anxietatii pozitive
• Scala evaluarii anxietatii negative

 

Chestionar de evaluare a anxietatii asociate activitatii academice  – AAT

Testul a fost realizat de Alpert si Haber in 1960 pentru a masura rolul anxietatii in insusirea  cunostintelor academice. Testul are 19 itemi care au fost alesi dupa criteriul performantelor academice si s-a facut distinctia intre anxietatea care faciliteaza insusirea cunostintelor si cea care impiedica insusirea lor.

La fiecare item se raspunde folosind o scala de 5 puncte.  Se calculeaza scorul pe doua scale:

• Scala anxietatii care impiedica insusirea cunostintelor
• Scala anxietatii care faciliteaza insusirea cunostintelor

 

Chestionar de Autoevaluare a Fobiei

Acest chestionar a fost construit de Marks si Mathews (1979) pentru auto-evaluarea comportamentelor de evitare si a reactiilor fobice. Rezultatul cercetarilor clinice si al analizelor factoriale a fost concretizat intr-un chestionar  cu 22 de itemi, dintre care, un item se refera la reactia fobica principala, un altul la simptome fobice generale, 15 itemi la cele mai intilnite fobii, iar ultimii 5 itemi se focalizeaza pe simptome depresive si de anxietate, simptome adesea asociate cu reactiile fobice.
Pacientii trebuie pentru inceput sa faca o descriere a fobiei principale.

Urmeaza etapa de auto evaluare a simptomelor fizice prin prisma celor 15 situatii care presupun reactii fobice pe o scala cu 8 trepte. Urmeaza evaluarea severitatii simptomelor depresiei si anxiatii asociate fobiei, tot pe o scala cu 8 trepte. Se calculeaza un scor total prin sumarea scorurilor partiale pe scale.

 

Chestionar pentru auto-evaluarea (gandurilor) cognitiilor si a simptomelor fizice asociate agorafobiei

Chestionarul permite autoevaluarea agorafobiei prin prisma gandurilor si a simptomelor fizice. A fost construit si validat in 1984 de Chambles, Caputo, Bright si Gallagher.

Chestionarul cuprinde subscale referitoare la teama de pierdere a controlului si preocupare pentru simptome fizice asociate.
Autoevaluarea agorafobiei se face pe o scala de 5 trepte. Pentru scala referitoare la teama de a nu pierde controlul se cere evaluarea frecventei aparitiei gandurilor, iar pentru simptomele fizice, intensitatea acestora.
Se calculeaza scor pentru fiecare subscala si un scor global pe test prin insumarea scorurilor obtinute la fiecare item.
Cu cat scorul este mai mare cu atat sunt mai accentuate simptomele asociate agorafobiei.

 

Inventarul de evaluare a comportamentelor de evitare a atacurilor de panica generate de agorafobie

Inventarul de evaluare a comportamentelor de evitare a atacurilor de panica generate de agorafobie este un instrument de masura ce contine 27 itemi, construit de Chambless, Caputo, Jasin, Gracely si Williams(1985) pentru a masura comportamentul evitant si atacurile de panica legate de agorafobie.
Itemii scalei s-au construit pe baza informatiilor obtinute de la clienti agorafobici. Itemii sunt grupati in doi factori principali care pot fi descrisi ca evitarea situatiilor publice si evitarea spatiilor inchise.
Se utilizeaza o scala gradata de 5 puncte pentru fiecare din cele 26 de situatii, in functie de cât de mult evita situatiile in care sunt singuri si când sunt insotiti de cineva de incredere. Subiectii spun si câte atacuri de panica au avut in ultimele 7 zile. Fiecare raspuns se noteaza de la 1 la 5, scorurile inalte indica un grad mare de fobie .

 

Testul P.N.P- Paranoic, Nevrotic, Psihopat

A fost publicat in 1958 de psihiatrul francez Pichot ca proba care se adresa unor colectivitati civile ori militare cu un grad mai redus al formarii intelectuale, pentru decelarea rapida a celor care se incadrau intr-un tablou psihologic atingand nivelul anormalitatii.
Cele trei directii sondate sunt:
A.- tendintele paranoide;
B.- tendintele nevrotice;
C.- tendintele psihopate.

 

Testul SCHMIESCHECK

Chestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice /accentuate dezoltata de Leonhard.
Este construit in 1970 si studiul de traducere si experimentare ii apartine lui Nestor (1975)
Chestionarul cuprinde 10 scale, fiecare cu un numar de 12 , 8 sau 4 itemi ,corespunzând celor 10 tipuri de trasaturi accentuate:

1. Demonstrativitatea – manifestata prin:
– teatralism;
– autocompatimire;
– dorinta de a fi in centrul atentiei

Tulburare corespunzatoare: isteria.

2. Hiperexactitatea – manifestata prin:
– constiiciozitate exagerata;
– seriozitate exagerata.

Tulburare corespunzatoare: psihastenia.

3. Hiperperseverenta – manifestata prin:
– ambitie extrema;
– susceptibilitate.

Tulburare corespunzatoare: psihopatie paranoida.

4. Nestapanirea – manifestata prin: irascibilitate;
– indispozitie;
– uneori devieri ( alcool, sex, toxicomanie).

Tulburare corespunzatoare: psihopatie epileptoida.

5. Hipertimia – manifestata prin:
– bunadispozitie exacerbata;
– locvacitate.

Tulburare corespunzatoare: psihopatie hipomaniaca.

6. Distimie – manifestata prin:
– posomorare permanenta;
– seriozitate exagerata.

Tulburare corespunzatoare: psihopatie subdepresiva.

7. Ciclotimie – manifestata prin:
– labilitate afectiva;
– treceri bruste de la veselie la tristete cu tacere.

Tulburare corespunzatoare: tulburare ciclotimica.

8. Exaltare – manifestata prin:
– pendulare intre euforie si depresie

Tulburare corespunzatoare: ciclotimie.

9. Anxietate

10. Emotivitate – manifestata prin:
– perturbarea trairilor afective.

Tulburare corespunzatoare: psihopatie reactiva labila

 

Testul STAI-Y -State-Trait Anxiety Inventory

A fost construit de Spielberger in 1980 si reprezinta o prelucrare a formei “X” construita in 1964. Forma Y-1 masoara nivelul anxietatii ca stare. Forma Y-2 masoara nivelul anxietatii ca trasatura de personalitate adica se refera la un pattern de relationare cu mediul.
Subiectul are sarcina de a-si autoevalua starile dispozitionale alegand cate un singur raspuns pentru fiecare afirmatie. Acest raspuns descrie frecventa/intensitatea acestei stari notata de la 1 (in niciun caz) la 4 (foarte mult).

 

DENVER, ”Denver Developmental Screening Test” (DDST)

Scopul testelor de tip screening este de a identifica copiii ce prezinta riscuri in dezvoltarea psiho-comportamentala sau chiar anumite handicapuri. Scopul depistarii este posibilitatea de a construi programe speciale de interventie educational-terapeutica.
Testul screening Denver
Proba urmareste evidentierea achizitiilor de dezvoltare si este introdusa si experimentata in Romania de echipa condusa de N. Mitrofan, in 1993-1994. Originea ideilor testarii este in Tabelele de dezvoltare Gessel. Testul cuprinde 105 itemi de 4 tipuri:
– comportamentul social;
– comportamentul de adaptare;
– comportamentul verbal;
– comportamentul motor.

 

Bender – Santucci

Proba a fost realizata in 1938 de Lauretta Bender, pe baza a 9 desene simple imprumutate de autoare din seria originala de desene utilizata de Wertheimer pentru demonstrarea legilor psihologiei configurationiste. Desenele erau administrate succesiv copiilor si aceastia trebuiau sa le reproduca cat mai exact. Este un instrument destinat studierii perceptiei, motricitatii si a nivelului mental. Lauretta Bender a utilizat proba mai intai pentru a determina forme clare de tulburari psihice, apoi a folosit-o si ca proba de performanta pentru determinarea nivelului mental.
E. M. Koppitz, un alt cercetator care a utilizat proba lui Bender, a constatat ca acest test format din noua desene numit si Bender – Gestalt, poate fi utlizat pentru evaluarea dislexiei intre 6 si 14 ani dar si a inteligentei intre 4-11 ani.

 

Woodworth-Mathews

Testul este folosit pentru diagnosticarea tendintelor psihoneurotice. Testul contine 76 de intrebari impartite in 8 categorii care indica tendintele afective ce se doresc a fi masurate. Acestea sunt :

1. Emotivitate simpla

2. Obsesii si psihastenie

3. Schizoide

4. Paranoice

5. Depresive si ipohondrice

6. Impulsive si epileptice

7. Instabilitate

8. Antisociale

Un raspuns pentru “Teste clinice”

  1. Gabriela says:

    Buna!
    Am gasit utila lista de teste clinice enumerate mai sus insa am o nedumerire.Ma intereseaza in mod special testul ASQ, dar nu stiu daca este licentiat in Romania sau poate fi folosit la liber. Va multumesc anticipat pentru lamurire.

Lasa un comentariu