Psihologia nostalgiei



Psihologia nostalgiei“Nostalgia era privita ca o boala atribuita elvetienilor, viziune care a persistat in cea mai mare parte a secolului 19. Simptomele – inclusiv crizele de plans, batai neregulate ale inimii si anorexia – erau atribuite in fel si chip demonilor care locuiau in creierul mijlociu, schimbarii bruste de presiune atmosferica care da frau liber haosului din creier sau sunetului clopotului de la gatul vacilor din Alpii elvetieni care vatamau timpanul si celulele nervoase. “(Sedikides et al., 2008)

In ziua de astazi stim ca nu numai elvetienii “sufera” de nostalgie, ci si majoritatea persoanelor, intr-o mai mica sau mai mare masura. Un studiu arata ca 80% dintre persoane sunt nostalgice cel putin o data pe saptamana.

Exista motive sa crezi ca nostalgia ar putea fi rea pentru tine, deoarece are anumite componente negative. Nostalgia este deseori experimentata ca o pierdere sau precum dorul de ceva ce acum nu mai este. Dar studiile sugereaza ca oamenii experimenteaza in acelasi timp senzatia de caldura, emotii pozitive pe masura ce isi amintesc de momente fericite din viata lor. Intr-adevar, adeseori, oamenii considera aspectele pozitive ale nostalgiei ca fiind mai puternice decat cele negative.

 

Ce anume caracterizeaza nostalgia?

Uitati-va in dictionar si veti gasi o definitie mai degraba generala a nostalgiei ca fiind un dor sentimental fata de trecut, un “sentiment de melancolie, produs de dorinta de a revedea pe cineva sau ceva drag”. Dar ce inseamna sa fii nostalgic? Anumite studii au explorat aceasta intrebare prin descrierea pe larg a nostalgiei in felul cum a fost ea resimtita de catre participantii la studiu.

Rezultatele naratiunilor nostalgice se centrau pe evenimente de viata spectaculoase sau importante din punct de vedere personal, care aveau in prim plan persoane apropiate (ex. prieteni, familie, parteneri de viata).

Vacantele cu familia, excursiile cu prietenii, nunti, absolviri, petreceri de aniversare si reuniuni de familie la sarbatori sunt exemple de experiente pretuite pe care oamenii le retraiesc atunci cand sunt nostalgici. In plus, s-a constatat ca s-au folosit cu precadere cuvinte legate de emotii pozitive si intr-o masura mult mai mica cele legate de emotii negative. Amintirile nostalgice sunt amintiri fericite.

Nostalgia creste stima de sine si perceptia asupra semnificatiei vietii. Pentru ca le permite oamenilor sa retraiasca experiente de viata pe care le pretuiesc, nostalgia stimuleaza o parere buna despre sine si promoveaza sentimentul ca viata este plina de sens si scop.

 

Dar, ce anume ii face pe oameni sa devina nostalgici?

In cadrul unui experiment, participantii au fost rugati sa indice situatiile sau experientele care tind sa-i faca sa se simta nostalgici. Interactiunea sociala (ex. revederea cu un vechi prieten), stimulii senzoriali (ex. mirosuri, muzica), si obiectele tangibile (ex. fotografiile vechi) inspira in mod curent sentimente nostalgice.

Avand in vedere aceste lucruri, starea negativa (dispozitia proasta) a unei persoane pare a fi cea mai comuna cauza a nostalgiei, iar in aceasta categorie larga, singuratatea a fost cea mai intalnita emotie negativa de sine statatoare. Aceste descoperiri sugereaza ca nostalgia este declansata de sentimente care ar putea fi privite ca o amenintare psihologica.

Cercetatorii si-au indreptat din nou atentia spre metodele experimentale pentru a examina cauzele nostalgiei. In particular, credeau ca starile negative, singuratatea si lipsa de sens ar fi potentiali factori declansatori ai nostalgiei. S- a rationat in acest fel datorita functiilor psihologice la care serveste nostalgia. Asa cum am discutat mai devreme, nostalgia imbunatateste starile pozitive, perceptiile asupra sensului vietii si sentimentul de conexiune cu cei din jur.

Totusi, oamenii s-ar putea intoarce in mod natural catre nostalgie daca starea pozitiva le este amenintata, sensul vietii le este subminat sau sentimentul de conexiune sociala le este compromis.

Experimentele efectuate au sustinut aceste premise. Intr-un studiu realizat de Dr. Clay Routledge, profesor de psihologie sociala la Universitatea Dakota de Nord din SUA, participantii au fost rugati sa citeasca unul din trei articole de stiri. Un articol inducea participantilor o stare pozitiva, al doilea articol o stare negativa si cel de-al treilea o stare neutra. Toti participantii au completat apoi un chestionar care sa cuantifice gradul de nostalgie din acel moment. Participantii care au citit articolul care inducea stari negative au raportat ca se simteau mai nostalgic decat cei care au citit articolele care induceau stari pozitive si neutre.

Intr-un alt studiu, participantii din grupa experimentala au fost supusi la stimuli care i-au facut sa se simta singuri. Mai concret, ei au completat un chestionar de personalitate si apoi li s-a oferit un feedback fals precum faptul ca interpretarea raspunsurilor indica un nivel inalt de siguratate. Participantilor aflati in grupa de control (martora) li s-au oferit un feedback care sugera faptul ca nu aveau un inalt grad de singuratate. Inca o data, toti participantii la studiu au atins un nivel de nostalgie. Participantii aflati in situatia cu stimulul de singuratate au raportat faptul ca erau mult mai nostalgici decat participantii aflati in grupa de control care nu au beneficiat de interventia factorilor care vizeaza nostalgia.

Intr-un alt studiu, unii participanti au citit un eseu filosofic despre lipsa de importanta cosmica a vietii umane (o amenintare la adresa perceperii sensului), in timp ce alti participanti au citit un eseu filosofic care nu avea nici o legatura directa cu felul in care se percepe sensul. Apoi, gradul de nostalgie a fost masurat. Participantii aflati in conditiile specifice de amenintare a sensului au raportat un sentiment de nostalgie semnificativ mai pronuntat decat participantii din grupa de control. Pe scurt, situatiile care declanseaza emotii negative, sentimente de singuratate si perceptia lipsei de sens induc oamenilor o stare nostalgica.

 

O perspectiva diferita 

Neconsiderand-o nici pe departe o boala mintala, psihologii moderni au fost atrasi de atributele pozitive ale nostalgiei:

Nostalgia lupta cu plictiseala. Cand oamenii sunt plictisiti, folosesc nostalgia pentru a da un sens vietii lor. Gandindu-se la trecut au senzatia ca viata are un scop in prezent.

Nostalgia lupta cu singuratatea. Atunci cand oamenii sunt nostalgici, aceasta implica aproape mereu si alte persoane. Ca indivizi sociali, nostalgia ne ajuta sa ne amintim de legaturile cu alte persoane si previne singuratatea.

Nostalgia lupta cu mortalitatea. Cand oamenii sunt expusi amintirilor despre boala si moarte, ei lupta impotriva acestora prin nostalgie, care din nou aduce un inteles vietii si ne ajuta sa ne simtim aproape de cei din jur.

 

Nostalgia nu este o boala sau tulburare mintala. In schimb, ea este o resursa psihologica pe care oamenii o folosesc pentru a contracara emotiile negative si sentimentele de vulnerabilitate. Nostalgia permite oamenilor sa se foloseasca de experientele din trecut ca sa se descurce cu provocarile din prezent. Cercetarile actuale dovedesc in continuare multiplele cai prin care nostalgia promoveaza sanatatea psihologica. Se pare ca nostalgia are un viitor luminos.

 

Lasa un comentariu