Istoricul testelor psihologice



 

Testul psihologic este o inventie a societatilor industrializate urbane si a aparut din nevoia de a economisi timp si efort in cunoasterea personalitatii individului.
Testul este o masura standardizata a anumitor abilitati ale omului, relevante pentru societate si pentru el insusi.

Cat de inteligent este un om, cat de stabil emotional, rapid in reactii? – intrebari la care putem raspunde prin aplicarea testelor.

Istoric vorbind, nevoia de teste a fost resimtita prima data in zona educationala si clinica. Era nevoie de un instrument care sa poata depista copiii retardati mental pentru a fi inclusi in clase speciale.

ESQUIROL (1838) – a incercat sa faca o distinctie conceptuala intre nebunie si retardul mental. In conceptia lui, nebunia este o dezorganizare a vietii afective, iar retardul mental este un deficit de intelect. Tot el pune in discutie modul in care oamenii folosesc limbajul si ca acesta este cel mai bun criteriu al dezvoltarii intelectuale.

SEGUIN (1848) – s-a ocupat de retardul mental afirmand ca acesta poate fi ameliorat. Pentru a depista copiii cu retard mental a eliberat tehnici de discriminare senzoriala si de evaluare a controlului motric (a miscarilor). Acest gen de probe mai exista si astazi in teste pentru evaluarea inteligentei non verbale.

F.GALTON (sf. sec.XIX) a elaborat teste de acuitate senzoriala pentru ai depista pe copii retardati. A observat ca o mare parte din acesti copii nu simt durerea, frigul sau caldura.

J.M.CATTELL (1890) – a lansat ideea de test mental care a fost viitorul test de inteligenta pentru a evalua functiile intelectuale.

KRAEPELIN – a folosit teste psihologice pentru evaluarea schizofrenicilor.

ALFRED BINETT (1905) – construieste prima scala de inteligenta folosind nu numai probe senzoriale si motorii, ci si probe care evaluau abilitati mai complexe (rationamentul, intelegerea, limbajul, rezolvarea de probleme etc.).
– a lansat conceptul de varsta mentala (nivel mental) definit ca performanta medie obtinuta de copiii de aceeasi varsta la testele lui.

In 1917 a aparut prima utilizare masiva de teste. In armata americana au fost folosite pentru prima data testele pentru a recruta soldatii sau pentru a-i promova.

YERKES – a fost primul care a recrutat oameni in armata folosind testele.

S-a folosit primul test de personalitate elaborate de WOODWORTH MATHEWS. Era compus din intrebari referitoare la simptome disfunctionale sau psihiatrice.
Dupa primul razboi mondial testele de personalitate au devenit tot mai numeroase fiind folosite pentru a evalua starile emotionale, relatiile interpersonale, motivatiile sau atitudinile subiectului.
Au aparut si testele (tehnici) proiective care nu mai erau compuse din intrebari, ci reprezentau niste stimuli vagi, mai slab structurati prin care subiectul isi tradeaza stari afective: testul de aperceptie tematica; testul petelor de cerneala.

Unde se folosesc testele psihologice?

Testele psihologice se folosesc in clinica.

Ele ne ajuta sa clarificam anumite probleme cum ar fi: cat de deteriorat mental este pacientul? Care este starea lui emotionala? Ce tipuri de simptome sau disfunctii psihice prezinta?
Testele servesc interviului psihiatric ca un diagnostic. In ce tip de personalitate se incadreaza individul? Ce fel de psihoterapie i s-ar potrivi? Ce efect a avut psihoterapia asupra lui? – aplicarea unor teste inaintea terapiei sau dupa.

In psihologia scolara – educationala.

Testele ne ajuta sa depistam elevii cu comportamente emotionale, dar si sa identificam copiii supradotati.

Teste pentru consilierea si orientarea vocationala (ce aptitudini si interese are subiectul; cauzele esecului sau abandonului scolar).

Teste educationale ce ne arata nivelul de cunostinte intr-un anumit domeniu.

Teste in psihologia muncii si organizationale.

  • in selectia profesionala
  • la recrutare, avansare sau pensionare
  • putem evalua aptitudinile de lideri, stimuli manageriali sau decizionali.

Teste in psihologia militara.

  • pentru recrutarea candidatilor, selectia cadrelor, in orientarea catre arma adecvata, etc.

Teste in psihologia judiciara.

  • in studii care se refera la personalitatea criminalului sau a persoanei cu risc ridicat de a deveni infractor sau pentru a evalua efectele detentiei asupra detinutilor (poligraful).

Teste in cercetare

Functiile psihodiagnostice ale testelor:

1. Surprinderea trasaturilor si capacitatilor psihice in diverse scopuri (selectie, diagnostic clinic, consiliere educationala).
2. Ne ajuta sa luam decizii despre subiect (il angajam sau nu – in selectia profesionala).
3. Ne ajuta sa evidentiem cauzele anumitor comportamente (tulburarile de comportament).
4. Valideaza diferite programe de invatare si forme in domeniul educational.
5. Pot ajuta la autocunoasterea subiectului testat.

Lasa un comentariu