Varietati ale stimei de sine



answear.ro

Cercetarile realizate in ultimii ani nuanteaza cu mult ceea ce a devenit clasic in analiza stimei de sine. in continuare vom vedea cum este vazuta stima de sine din punct de vedere al nivelului de activitate psihica, a raportului pe care il are cu evenimentele externe si interne etc.

Stima de sine defensiva si naturala

Stima de sine ridicata a unor persoane poate determina reactii publice diferite atunci cand intervine un esec. Pentru unele persoane aprobarea celorlalti este atat de importanta incat nu pot sa admita nici o “pata” pe imaginea publica. Stima de sine ridicata a unor astfel de persoane a fost definita ca fiind defensiva in opozitie cu o stima de sine ridicata veritabila sau naturala (Schneider si Turkat, 1975).

Stima de sine defensiva este caracteristica pentru persoanele care, datorita unei nevoi acute de acceptare sociala, incearca sa-si depaseasca sentimentele negative fata de sine, sentimente determinate de un esec specific (Horney, 1950).

Caracteristici: sentimentele pozitive fata de sine necesita o continua confirmare din partea celorlalti si aceasta confirmare este cautata activ; individul expune public sentimente pozitive fata de sine mascandu-se sentimente negative din interior.

Stima de sine naturala
Caracteristici: individul traieste sentimente pozitive fata de sine fara a simti nevoia sa caute aprobare din partea altora sau sa obtina performante deosebite; individul expune public sentimente pozitive fata de sine si acestea coincid cu ceea ce simte realmente pentru sine.

Stima de sine implicita si explicita

Caracteristicile stimei de sine implicite: individul nu este constient de sentimentele negative sau pozitive pe care le are fata de sine;  se refera la auto-evaluarea si auto-raportarea afectiva inconstienta. Stima de sine implicita se poate doar “ghici” in mod indirect, analizand modul in care aceasta “coloreaza” gandirea si comportamentul.

Stima de sine explicita in mod normal poate fi captata prin intermediul scalelor de masurare de genul celei propuse de Rosenberg (1965)

O situatie interesanta se prefigureaza in cazul persoanelor care la nivel constient raporteaza o stima de sine ridicata in timp ce la nivel inconstient au o stima de sine scazuta. Astfel de persoane confruntate cu informatii negative despre sine vor reactiona defensiv, in mod similar cu reactiile persoanelor cu stima de sine defensiva. Diferenta intre cele doua persoane – una cu stima de sine ridicata dar defensiva si cealalta cu o stima de sine ridicata la nivel explicita si scazuta la nivel implicit – este determinata de faptul ca prima persoana isi ascunde in mod constient atitudinile negative fata de sine in timp ce cealalta nici nu stie despre existenta acestora.dEpurtat.ro

Caracteristici: individul este constient de sentimentele negative sau pozitive pe care le are fata de sine.

Stima de sine contingenta si veritabila

Cercetatorii mentionati au elaborat si o scala de evaluare care cuprinde noua surse ale stimei de sine contingente: aprobarea celorlalti, aspectul fizic, dragostea lui Dumnezeu, dragostea familiei si prietenilor, puterea, increderea in sine, identitatea sociala, competenta academica, virtutea (Contingencies of Self-Esteem Scale; Crocker si Wolfe, 1998b).

Subiectii au completat o scala in care erau invitati sa raspunda la intrebari de genul “Nu pot sa am respect pentru mine atat timp cat altii nu ma respecta” (aprobarea celorlalti) sau “Daca fac ceva care cred ca este gresit aceasta ma face sa ma simt prost” (virtute).

Studiile realizate cu aceasta scala au relevat o serie de distinctii interesante in randul diferitor grupuri demografice. Astfel femeile in comparatie cu barbatii au o stima de sine contingenta care este semnificativ mai mult determinata de aprecierea celorlalti, aspectul fizic, dragostea lui Dumnezei si competenta academica.

Datele obtinute sugereaza ca exista o corelatie pozitiva intre stima de sine contingenta si stima de sine scazuta: cu cat stima de sine depinde mai mult de aprecierea celorlalti, aspectul fizic, increderea in sine etc., cu atat ea este, in acelasi timp, mai scazuta.

Caracteristici: auto-evaluarea pozitiva depinde de atingerea unor obiective, confirmarea unor expectante, conformarea cu standarde etc. Pe scurt, stima de sine contingenta necesita o continua validare.

Stima de sine veritabila

Intr-o anume masura stima de sine veritabila se suprapune cu stima de sine neconditionata propusa de psihologia umanista.

Persoanele care au o stima de sine veritabila sunt inclinate sa se ghideze in viata conform mobilurilor personale, sa faca ce le place si la ce se pricep mai bine. Stima de sine veritabila este independenta de realizarile personale.

Caracteristici: auto-evaluare pozitiva este relativ imuna la fluctuatiile si numarul realizarilor sau insucceselor si nu necesita continua validare.

Stima de sine labila

Pentru unele persoane stima de sine este foarte mult legata de evenimentele cotidiene la care asista.
De exemplu, Sandra poate sa se simta confortabil cu sine insasi (stima de sine ridicata) intr-o zi in care i se intampla cu preponderenta lucruri placute (de genul, a fost apreciata la serviciu pentru buna performanta, i s-a spus ca arata bine, a platit ultima rata pentru mobila din bucatarie etc.). Dar aceeasi persoana poate sa nu fie multumita de sine (stima de sine scazuta) atunci cand in aceeasi zi traieste mai multe evenimente neplacute (un prieten a acuzat-o ca este egoista, si-a pierdut bratara etc.).

O astfel de persoana poseda o stima de sine labila supusa fluctuatiilor temporale determinate de evenimentele externe in care este implicata. Cercetarile asupra labilitatii stimei de sine indica ca astfel de persoane, atunci cand viata “ia o turnura proasta”, sunt inclinate spre depresie (Butler, Hokanson si Flynn, 1994).

Caracteristici: fluctuatii ale stimei de sine in cursul zilei care sunt determinate de evenimente externe pozitive sau negative cu valenta auto-evaluativa.

Stima de sine instabila

Instabilitatea stimei este direct legata de labilitatea acesteia. Labilitatea indica faptul ca stima de sine se poate schimba sub impactul evenimentelor externe, (in)stabilitatea referindu-se la dimensiunea temporala a schimbarilor.
Este important sa precizam ca fluctuatiile stimei de sine pe termen scurt sunt independente de faptul daca aceasta este ridicata sau scazuta. Stima de sine instabila reflecta o auto-apreciere fragila si vulnerabila fiind puternic afectata de informatia auto-evaluativa generata din interior (de exemplu, aprecierea progresului pentru atingerea unui scop) sau exterior (de exemplu, faptul de a fi injurat de cineva). Daca aceasta informatie imediata este pozitiva ea va determina o auto-apreciere favorabila, daca este negativa, stima de sine va fi si ea depreciativa.

In contrast, persoanele care au o stima de sine stabila se auto-apreciaza relativ independent de experientele evaluative imediate. Acest fapt nu implica neaparat o auto-evaluare pozitiva. Cineva care are o stima de sine scazuta si stabila poate cu usurinta sa reziste feedback-urilor pozitive imediate fara a-si schimba auto-aprecierea globala.

Caracteristici: sentimente momentane raportate la propriul eu care sunt supuse unor fluctuatii de scurta durata determinate de dinamica interna sau externa.

 

dyfashion.ro

Lasa un comentariu