Testul Luscher



Autorul testului este Max Lüscher.

Testul a fost utilizat in domeniul clinic, de catre medicii psihologi, in scopul evidentierii  rapide a unor dezordini  psihosomatice  precum si a altor tulburari ale caror tablou psihogen anticipeaza suferinta fizica. In tara noastra testul este foarte mult utilizat atat  in cabinetele de psihologie clinica, in psihologia industriala a muncii cat si in orientarea scolara si profesionala.

Este un test rapid, care ne dezvaluie unele tendinte fundamentale in structura persoanei, dar si o serie de indepartari de la patternurile psihiofiziologice normale. Fiind un test rapid are si o serie de inconveniente: nu permite un sondaj profund si foarte complex al personalitatii, motiv penru care autorul acestui test, dar si alti autori, recomanda recurgerea si la alte teste proiective, pentru aprofundarea unui caz sau la varianta extinsa a testului, varianta originala.

Instructiuni pentru administrare

Se etaleaza in fata subiectului intreaga suita de 8 culori, cu un spatiu intre ele, pentru a putea fi distinse cu usurinta si pe un fond de culoare mai inchis.

Ii spunem subiectului astfel: ”In fata d-voastra sunt etalate 8 culori, am sa va rog sa alegeti pe aceea care in acest  moment va este  cea mai simpatica, va place cel mai mult”. I se da recomandarea sa nu se gandeasca la culorile care ii plac in viata  de toate zilele ci sa se refere in mod special la culorile etalate in fata lui.

Dupa ce subiectul alege prima culoare, o  intoarcem cu fata alba in sus si o asezam departe de suita. Pe urma ii vom spune  in acelasi  mod: “Acum am sa va rog dintre cele care au ramas sa o alegeti  pe aceea care va place cel  mai mult” si vom proceda tot asa, rand pe rand, pana  cand  subiectul alege  toate culorile. Daca se intampla ca subiectul sa manifeste o anumita rezistenta, in sensul ca fie toate culorile ii plac la fel de mult fie ca nici una nu ii place ii vom sugera sa aleaga totusi pe aceea care i se pare ca este mai simpatica decat celelalte.

La  sfarsitul protocolalelor citim, pe  spatele cartonaselor, cifrele cu care sunt inscriptionate, acestea reprezentand pozitia  fiecarei  culori in sirul standard, si le trecem pe o linie orizontala.

Culorile sunt numerotate astfel :

1 – albastru

2 – verde albastru

3 – rosu portocaliu

4 – galben

5 – mov

6 – maro

7 – negru

0 – gri

La 2 – 3 minute, maxim, dupa ce subiectul a ales primul protocol, in aceesi maniera vom obtine cel  de-al  doilea  protocol. La al doilea protocol vom avea grija sa precizam ca nu este vorba de un test al memoriei culorilor, ca subiectul poate sa aleaga fie in aceeasi ordine, ca in primul protocol, fie in alta ordine. Important este insa sa aleaga confom preferintelor sale.

Exemplu:

2 3 5 0 4 6 1 7 prima alegere

3 2 0 5 4 1 6 7 a doua alegere

 

Etape pregatitoare pentru interpretarea protocolului

1. Stabilirea grupurilor, de cate doua culori, care se repeta de la prima la a doua alegere.

2. Determinarea grupurilor care primesc o  interpretare standard din manualul testului:

Intr-un protocol standard (teoretic) aceste grupuri sunt:

++ culorile care ocupa pozitia 1 si 2 in sir, numerotarea efectuandu-se de la stanga la dreapta; Semnificatia acestui grup este «Persoana doreste sa fie sau sa aiba ceea ce semnifica grupul ++ ».

xx  culorile care ocupa  pozitia 3  si 4.  Semnificatia acestui grup este “Persoana simte ca se afla in situatia semnificata de culorile grupului xx“ .

== culorile care ocupa pozitiile 5  si 6.  Semnificatia acestui grup este “Persoana considera ca nu este oportun, nu este potrivit  sa fie sau sa aiba  ceea ce semnifica culorile grupului ==”.
Acest grup este numit “situatia actuala“ deoarece  el  semnifica, asa cum deja am aratat, comportamentul pe care subiectul il considera potrivit in acest  moment.

–  –  culorile care ocupa pozitiile 7  si  8. Semnificatia  acestui  grup este “Persoana nu vrea sau nu se simte capabila sa fie sau sa aiba ceea ce semnifica culorile din grupul – -“.

+- grupul plus – minus este format din culorile aflate pe primele doua pozitii din sir combinate cu cele situate pe  ultimele doua pozitii. Se numeste “Problema  actuala“ deoarece culorile grupului semnifica combinatia dintre sursele de anxietate (culorile respinse) si compensatiile echivalente (culorile preferate), adica ceea ce Murray a numit tema complexa, respectiv, maniera in care individul face fata in prezent unor situatii mai mult sau mai putin stresante, modul  in care  trebuind sa satisfaca anumite trebuinte trebuie sa faca fata unor oprelisti exterioare sau interne.

3. Odata stabilite grupurile de culori, acestora li se vor atasa semnificatiile psihocomportamentale descrise in manualul testului.

4. Evaluarea nivelului anxietatilor si compensatiilor (numarul de « ! »)

5. Evaluarea stabilitatii-instabilitatii sistemului nervos vegetativ; Calculul indicelui psihoenergetic.

6. Evaluarea grupului munca

7. Conturarea profilului psihologic de ansamblu.

Dintre  cele  8 culori, 4 sunt fundamentale  si reprezinta  sau sunt echivalente cu patru tipuri d  trebuinte  fundamentale (rosu-portocaliu, galben, verde, albastru). Celelate sunt culori derivate (violet, maro, gri, negru).

Prezentarea pe scurt a semnificatiei structurale a celor 4 culori fundamentale

1) Albastrul-intunecat  reprezinta  adancimea  sentimentelor. Acestei culori ii pot fi asociate  urmatoarele carateristici: concentric,  pasiv, heteronom, incorporant, sensibil, unificator. Aspectele sale afective: multumirea., linistirea, tandretea, dragostea, afectiunea.

2) Verdele reprezinta elasticitatea vointei; lui ii pot fi atasate urmatoarele semnificatii: concentric, pasiv, defensiv, autonom, posesiv, neschimbabil, retentiv (retinator). Semnificatia sa afectiva este data de  urmatoarele adjective: persistenta, incapatanare, afimare de sine, apreciere de sine.

3) Rosu-portocaliu=oranj reprezinta forta vointei. I se pot atasa urmatoarele adjective: excentric, activ, ofensiv-agresiv, autonom, locomotor, competitiv, operativ.

Corelatele sale afective sunt: dorinta, excitabilitatea, dominare, sexualitate.

4) Galben stralucitor reprezinta spontaneitate. Are atasate urmatoarele semnificatii adjectivale: excentric, activ,  proiectiv, heteronom, expansiv, investigativ,aspiratii mari. Aspectele sale afective sunt:  variabilitatea, expectanta, originalitatea, veselia.

Nota: concentric = preocupat, subiectiv, doar partial sfera se acopera cu cea a introversiei.  A fi preocupat subiectiv inseamna  a fi interesat  in mod prioritar de ceea ce reprezinta Eul si propria sa extindere. Excentric inseamna a fi interesat; obiectiv, acest termen fiind mai apropiat de extroversiune decat primul de introversiune; semnifica orientarea catre mediul, preocuparea fata de  oameni  si lucruri.

Autonomia –  inseamna  a fi  cauza pe cand  heteronomia efectul.

In protocoalele normale ale subiectilor normali, lipsiti de tensiuni, echilibrati, fara conflicte si refulari, culorile fundamentale stau pe primele 4–5 pozitii. Orice indepartare  a acestor culori de la pozitia lor  normala  este  un indiciu de dezechilibru. Nu este vorba de un dezechilibru psihic, este vorba de anumite stari de tensiune, stari de stres.

Culorile derivate, adica maro, violet, gri, negru sunt considerate culori auxiliare.

Preferinta pentru una dintre aceste culori acromatice poate fi considerata ca indicand o atitudine negativa in fata vietii.

Daca culoarea de baza este respinsa, si astfel situata catre sfarsitul sirului, atunci trebuinta reprezentata de aceea culoare a ramas nesatisfacuta, datorita faptului ca circumstantele actuale sunt nefavorabile, iar Eul nu recunoaste oportunitatea acestei satisfaceri.

O astfel de trebuinta nesatisfacuta  reprezinta o sursa de anxietate, stres, o sursa de stres arata ca aceea persoana este incarcata intr-una din trebuintele fundamentale (semnificata de culoarea fundamentala  respinsa). Aceasta trebuinta nesatisfacuta va da nastere  unor tulburari psihice sau de natura functionala.

Cand una din culorile fundamentale este respinsa ii acordam automat semnul minus, ei si tuturor celor care urmeaza (incepand cu pozitia  6). De asemenea, o data ce i-am dat semnul minus o si notam cu A, aceasta reprezentand sursa de anxietate.

Sursele de anxietate sunt cu atat  mai puternice cu cat avem mai multe culori fundamentale respinse. Daca pe primele pozitii avem una dintre culorile 6, 0, 7 atunci automat acestor culori le vom da semnul plus si le vom nota cu C (simbolul compensatiilor):

0 7 0 1 5 4 3 2 1

+ + + x x = – – – C C C A A A

!!!  !! ! ! !! !!!  Total =12 !

Intr-o astfel de situatie 4, 3, 2 se noteaza cu A iar 6, 7, 0, se noteaza cu C, C reprezentand trebuinte care compenseaza nesatisfacerea trebuintelor fundamentale, respinse.

Deci ele (6, 7, 0) indica un comportament compensator si exprima o anumita atitudine compulsiva, excesiva care nu permite o alta alegere manifestandu-se ca o  atitudine generalizata. De obicei pentru a masura intensitatea anxietatilor si compensatiilor culorilor fundamentale respinse (notate cu – ) li se acorda pentru pozitia 6 semnul exclamarii, pentru pozitia 7 doi « ! » iar  pentru pozitia  8, trei  « ! ».

La  fel, se noteaza cu «C» sursele de compensatie (semnul exclamarii arata gradul de intensitate).

In manualul lui Luscher, pe 1000 de cazuri sunt date procentajele subiectilor care intrunesc de la unu la  12 semne ale exclamarii. Cand o persoana intruneste  maximum  (12!) inseamna ca ea trebuie sa faca fata unor puternice surse de stres si ca atare compensatiile  la care apeleaza sunt exagerate, indepartate de normal.

Atunci cand in primul protocol numarul de semnul exclamarii este mai mic decat numarul de semnul exclamarii din cel de-al doilea protocol prognoza in legatura cu persoana respectiva este favorabila, adica ea va raspunse in mod eficient la tehnicile psihoterapeutice.

Cand in al doilea protocol numarul semnelor de exclamatie este mai  mare decat  in primul atunci  prognoza este defavorabila, tulburarea este mult mai adanca, mai profunda si este posibil ca modificarile in conditiile de mediu sa nu aiba influentele asteptate.

Problema actuala

In conceptia lui  Luscher problema actuala este data de grupul ( + -), adica culoarea de pe prima pozitie (marcata cu plus) si cea de pe ultima pozitie (marcata cu minus).

Este vorba deci de sursa de anxietate cu care se confrunta persoana si de compensantia prin care ea incearca sa faca fata acestei dificultati.

Ea are o inalta semnificatie psihodiagnostica si la fel ca celelalte grupuri beneficiaza, in manualul lui Luscher, de tabele interpretative.

In legatura cu problema actula, intr-un protocol mediu, cea mai intensa va fi aceea data de prima culoare si ultima. In functie de protocol mai poate fi interpretata prima cu penultima, a doua cu penultima etc.

Ambivalentele

In mod ocazional este posibil sa intalnim protocoale in care o culoare fundamentala ocupa in primul protocol prima pozitie sau a doua, iar in al doilea protocol (7, 8). De exemplu, rosu in primul protocol sa stea pe pozitia unu si in al doilea protocol pe pozitia 8.

3 1 5 0 6 7 4 2

2 4 1 6 0 4 7 3

Prin acest exemplu este sugerat faptul ca aceasta persoana  are o ambivalenta in raport cu trebuinta – semnificata de culoarea verde, acest lucru fiind o sursa de anxietate. Persoana manifesta ambivalenta si pentru culoarea rosie ceea ce arata o oscilatie a persoanei  intre  dorinta  de a avea propriul destin, de a fi activa, de a avea un efect  determinant,  cauzativ si intre  a doua alegere tendinta de a fi lasata in pace, de a fi supusa cat mai putin solicitarii.

Instabilitatea sistemului nervos vegetativ

Indicii de instabilitate ai sistemului nervos vegetativ apar atunci cand la o extrema se situateaza culorile 3, 4 si la celalata extrema 1, 7; atunci  cand 3, 4 se afla  pe primele  pozitii (3, 4, 2, 5, 0, 6, 1, 7) in acest  caz instabilitatea  este mai putin grava decat daca culorile 3, 4 ar fi pe ultimele pozitii (1, 7, 2, 5, 0, 6,3, 4).

In  acest ultim exemplu exista o prevalenta  simpatica, deci persoana va consuma multa energie, mult zgomot pentru nimic se va irosi in obtinerea unor rezultate  modeste. In cazul acesta, dimpotriva, a intervenit oboseala caci culorile care exprima activismul sunt respinse si pe prima pozitie apare dorinta de a fi lasata in pace, dorinta de liniste si tendinta de a nega orice solicitare care ii este adresata In cazul acesta instabilitatea este mult mai puternica.

Scoala maghiara de psihologie a produs o extensiune a semnificatiei acestui dezechilibru. Merey este unul dintre autorii care s-au ocupat de aceasta problema dar si altii. El calculeaza asa numitul “indice neuro-vegetativ”.

Indicele neuro-vegetativ sau indicele psihoenergetic este egal cu raportul dintre pozitiile culorilor active (la numarator) si ale culorilor pasive (la numitor). Indicele neuro-vegetativ exprima echilibrul sau dezechilibrul intre latura simpatica si cea parasimatica  a sistemului nervos vegetativ.

Pentru calculul acestui raport culorile din sir vor fi numerotate de la dreapta la stanga, prima pozitie primind valoarea cea mai mare, adica cea mai favorabila, egala cu opt. Echilibrul ar fi semnificat, dupa unii autori de valoarea egala cu unitatea a raportului mentionat. Orice abatere in sus sau in jos de la cifra 1 ar reprezenta un dezechilibru care ar merge fie catre ergotropie, adica catre cheltuirea de energie prin implicare activa, dinamism, fie catre apatie, lentoare, incetineala etc.

Rosu si galben exprima o conduita activa.

Verde si albastru conduita pasiva, Verde si rosu conduita autonoma, Galben si albastru conduita heteronoma.

Rosu si galben  exprima  conduita de a fi excentric si activ, adica orientata catre lume in timp ce verde si albastru exprima conduita pasiva si concentrica.

Grupul munca

Trei dintre culorile fundamentale: verde, galben si rosu au fost interpretate, pentru prima data de Max Luscher apoi si de alti autori, ca reprezintand grupul munca.

Verdele  exprima elasticitatea vointei, capacitatea de a persevera in ciuda oprelistilor.

Rosu – forta vointei adica actiune, eficacitate, energie, vitalitate.

Galbenul – satisfactia in munca, capacitatea persoanei de a se proiecta si de a privi inainte spre rezultatele viitoare ale actiunii.

Intr-un protocol ideal aceste trei culori ar trebui sa stea impreuna si sa fie situate la inceputul sirului. Daca in primul protocol culorile sunt la inceptul sirului, iar in al doilea protocol la fel, atunci putem face o buna prognoza despre  modul  in care persoana isi va desfasura munca in viitor.

Daca in al doilea protocol, grupul respectiv se va destrama atunci prognoza va fi mai mult sau mai putin defavorabila, in functie de gravitatea destructurarii grupului.

Prioritatile personale, prin prisma carora individul isi va aborda sarcina, sunt exprimate de culoarea care in acest caz va sta pe prima pozitie .Daca este verdele atunci scopul muncii, efortului persoanei va fi indicarea aprecierii de sine in ochii sai si in ochii altora.

Daca este rosul atunci persoana simte satisfactie in insasi activitatea pe care o desfasoara adica in insusi efortul pe care il depune; ea vede munca drept o incercare personala prin care are posibilitatea sa-si masoare propriile capacitati.

Daca va fi galben inseamna ca o persoana va  inregistra o satisfactie, crescand pe masura ca va inainta in sarcina.

Epuizarea este  semnificata in acest test atunci cand exista o deteriorare a grupului de munca, de la prima la a doua selectie, mai ales pentru rosu si verde. Acolo unde verdele da inapoi, perseverenta este cea care pune probleme, adica tenacitatea, capacitatea de a  persevera vor ceda  in  fata obstacolelor.

Cand este rosu, inseamna ca rezistenta la suprasolicitare, la efort, este cea care impiedica performanta in munca.

Daca este galben inseamna ca persoana se descurajeaza repede si isi pierde repede satisfactia in ceea ce face.

Prezentarea pe scurt a intelesului culorilor

Gri  (0) – este o culoare neutra, este un fel de pamant al nimanui. Cei care aleg pe prima  pozitie aceasta culoare vor sa se separe de orice, sa ramana liberi si neimplicati, adica persoana nu vrea sa participe la actiune, vrea sa stea deoparte, nu vrea sa fie implicata  in nici  un fel de actiune. In aceasta pozitie griul este in intregime compensator deci este vorba de a ameliora anxietatea traita ca urmare a nesatisfacerii  trebuintelor fundamentale, semnificate de culorile fundamentale  respinse – printr-o  atitudine de neimplicare.  Deci griul devine  semnificativ (ca semnificatie psihologica) in momentul cand  migreaza catre inceputul sirului.

Albastrul (1) – reprezinta calmul complet, linistitor asupra  SNC, reprezinta granitele  pe care persoanele le construiesc in jurul lor. Persoana care alege albastrul pe primul loc va tinde catre liniste catre o situatie relaxata, netulburare, unitate si  siguranta. Deci liniste, pace, armonie, multumire, inseamna aceasta culoare pe pozitia intai. Daca este ales pe  pozitiile 6, 7, 8 semnifica desfacerea legaturilor, tulburarea echilibrului, a linistii, subiectul va fi tentat sa evadeze in plan mental intr-o activitate compensatorie el va avea un comportament nelinistit  fara  pace si cu o oarecare agitatie mentala, se va concentra greu si va avea dificultati in invatare.

Verde (2) – este de fapt un amestec, in cazul testului, de albastru cu galben, el corespunde simbolic capacitatii de a persevera si cand este situat pe pozitiile 6, 7, 8 semnifica o slabire  a rezistentei precum si o depreciere a statutului sentimente de inferioritate, persoana se simte  depreciata  si putem  suspecta anumite  disfunctii  ale  cordului  si  in general ale  sistemului circulator. Daca verdele este respins si este compensat de rosu semnificatia va tinde catre o anumita stare de iritare, de nerabdare, pierderea controlului de sine. Aceasta combinatie va insemna o considerabila impetuozitate si tendinta la izbucniri intolerabile.

Rosu (3) – energie, activism. Daca este respins  e vorba de epuizare, golire, suprasolicitare, tendinta la iritabilitate, lipsa de vitalitate, persoana percepe situatia ca insuportabila, se simpte cu alte cuvinte depasita.

Galben (4)– este cea mai stralucitoare culoare din test, poate fi asociata cu culoarea luminii zilei, de aceea inseamna activism, expansivitate, larghete. Pe prima pozitie poate sa insemne o  anumita nota de superficialitate. Acolo unde galbenul este puternic subliniat, fiind pe prima pozitie, persoana are tendinta de a se proiecta in viitor, de a gasi o  cale de salvare imaginara si de a cauta schimbarea de dragul schimbarii. Daca este respins atunci inseamna ca asteptarile persoanei au fost dezamagite, deci in afara de dezamagire sentimentul major este acela al descurajarii, neincrederii, suspiciunii fata de altii si fata de intentiile lor.

Violetul (5) – este un ameste ce albastru si rosu. Persoanele mature mental il vor situa catre mijlocul sirului si cu cat este situat catre  sfarsit inseamna capacitatea de a judeca lucrurile la rece. Cu cat este catre inceputul sirului este vorba de o imaturitate atat comportamentala, afectiva cat si glandurala. Poate fi suspectata o disfunctie  tiroidiana. Deci este firesc pentru copii si prima parte a adolescentei ca violetul sa se afle in primele  pozitii, in cazul persoanelor tinere si adulte situarea pe prima pozitie inseamna imaturitate, dar si homosexualitate, alcoolicii facand si ei aceasta alegere. Deci persoanele care intr-un fel sau altul sunt rezidente in stadiul oral exprima o anumita  imaturitate a libidoului care se intoarce cu nostalgie mereu si mereu in stadiul oral.

Maro (6) – este un amestec de galben si rosu. Cind este ales pe primele pozitii poate sa semnifice fie dezradacinare fie faptul ca propriul corp a ajuns obiect de contemplatie deci el fizic ajunge prin egodiastolizare, folosind termenul lui Szondi, prin umflarea acestei dimenisuni ajunge sa domine viata psihica a persoanei. Fie ca este preocupata excesiv de trebuinta de confort, de relaxare, fie  ingrijorata de propria  sa sanatate, fie o excesiva trebuinta de confort. Atunci cand nu este compensatorie, cand culoarea maro este asezata in prima  pozitie  semnifica compensarea respingerii unor culori  fundamentale atunci semnificatia ei de diagnostic este mult mai profunda.

Negrul (7)  – este negarea culorii. Situat pe prima pozitie reprezinta negativism, tendinta de a se exalta impotriva vietii, a mediului, in orice caz extremism in comportament.

Ca o concluzie, putem sa spunem ca aceste culori neutre cand sunt impinse pe primele pozitii capata semnificatie psihologica mai accentuata. La fel si culorile fundamentale pe masura ce migreaza catre sfarsitul sirului capata o semnificatie psihopatologica mai acuta.

 

Note de curs Psihodiagnoza – Lector Univ. Dr. Nicolae Martin

Lasa un comentariu