Testul Desenul Omului

Daca va place ce cititi:

 

A aparut in S.U.A. ca urmare a eforturilor mai multor psihologi americani: Bender, Buck , Urban, Machover.

A fost folosit si ca test de inteligenta la copii.

Principiu: Cu cat copilul se maturizeaza psihic, cu atat silueta va fi mai realista si mai complexa din punct de vedere grafic.

Principiul general al acestei tehnici: in desenul unui om, subiectii isi proiecteaza modul in care se percep pe ei insisi, cu dorintele, problemele sau conflictele ce tin de imaginea de sine.

Instructaj : „Desenati o persoana in intregime,iar apoi desenati o persoana de sex opus”.

Modalitati de interpretare al testului

Analiza desenului omului se poate face din trei puncte de vedere:

1) Interpretarea desenelor-ce exprima silueta

2) Analiza formala

3) Analiza de continut

Interpretarea desenelor

Un pas initial in interpretarea DAP este de a descrie pur si simplu figurile desenate. Sunt tinere sau batrane? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urate? Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obisnuite? Musculoase sau slabe si atrofiate? Agresive si dominante sau pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate si pot sugera diferite ipoteze interpretative privind subiectul care a desenat asemenea figuri.

Se presupune aici ca perceperea imaginii corporale prin desene implica proiectia unor trairi personale care inconstient ghideaza subiectul in a se descurca cu examinarea DAP.

Unii examinatori le cer subiectilor sa descrie figurile pe care le-au desenat folosind fraze cum ar fi: “Ati putea sa-mi spuneti de ce fel de persoane va aminteste acest desen?”; “Ce fel de persoana este?”; “Faceti o mica povestire despre aceasta persoana”.

Subiectii mai naivi vor releva adesea date importante care-l privesc pe el insusi in timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin aceasta validitatea clinica a DAP.

Desi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele  sigura puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe langa aceasta ele permit examinatorului sa compare descrierile sale cu cele ale colegilor sai si cu cele ale subiectului.

Urmand acestei faze initiale a descrierii, examinatorul ar trebui sa cerceteze 4 zone majore ale desenelor DAP:

  • Capul
  • Trunchi
  • Membre
  • Picioarele si labele picioarelor

Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omi siune si distor siune. Care parti ale corpului sunt scoase in evidenta in mod special prin hasurare, marire sau negarea realizata prin omisiune?

Unde a facut subiectul stersaturi? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul motor? Unde sunt linii valurite sau intrerupte? Odata ce aceste zone de tratare neobisnuita au fost gasite pot fi puse pe lista ipotezele interpretative.

Se interpreteaza  intai imaginea de ansamblu a desenului (Ce exprima silueta desenata?)

  • Siluetele sunt desenate mari sau mici?
  • Sunt schematice sau complexe in detalii?
  • Par armonioase sau nu?
  • Ce exprima figura, fata siluetelor?
  • Sunt desenate realist sau contin si elemente absurde sau chiar bizare?
  • Ce elemente ale desenului au fost scoase in evidenta sau estompate de catre desenator?
  • Cine a fost desenat primul? Barbatul sau femeia?

Cand deseneaza prima oara sexul opus, inseamna ca acea persoana este foarte importanta pentru desenator (poate fi tatal, surogat de partener sau ar putea sugera, cu alte date din desen, o apreciere foarte mare a calitatilor sexului opus si o devalorizare a propriului sex).

Silueta de ansamblu se apreciaza dupa urmatoarele criterii:

1) Pozitia sau atitudinea persoanei desenate.

Exemple:

- Cele in miscare (dans, patinaj) sugereaza o fire dinamica,energica.

- Siluetele inclinate sugereaza nesiguranta, fragilitate

- Siluetele din profil sau din spate? Tendinta evaziva de a se camufla sau de a se ascunde; rezerva, prudenta.

2) Diferentele flagrante de marime intre silueta masculina si cea feminina sau valorizarea diferita a celor doua sexe.

Exemplu: Silueta de acelasi sex este desenata mare, minutios, cu grija, iar sexul opus este schematic si mic ca proportie – o atitudine narcisica, devalorizare a sexului opus; autoafirmare virila a propriului sex.

3) Expectantele de rol sexual= caracteristici sexuale ale desenului de acelasi sex cu autorul. Desenele trebuie sa contina elemente de identitate psihosexuala.

Exemplu:

  • Femeile (fetele) deseneaza silueta femeii, cu parul lung, acorda o atentie ochilor, buzelor, obiecte decorative, vestimentatie feminina si sunt preocupate de desenul picioarelor, coapselor si genunchilor.
  • Barbatii (Baietii) imprima in desenele lor elemente masculine, cu ar fi: masivitate, par scurt, barba, imbracaminte masculina, brate si picioare solide. Daca lipsesc aceste semne sau sunt exagerate? Probleme de identitate psihosexuala.

4) Accentuarea, exagerarea, ingrosarea sau hasurarea excesiva a unor elemente din desen – Importanta specifica acordata elementelor respective in viata sa.

Supraaccentuarea buzelor, sanilor, parului – Dorinte erotice intense sau nevoia de exhibitionism sexual.

5) Omiterea nejustificata sau tratarea superficiala a unor elemente din desen? Conflicte in zona respectiva sau refuzul implicarii in sarcina(daca este schematic). Daca nu sunt desenate mainile? Neputinta,fara putere de a controla situatia.

6) Prezenta unor scheme de bizarerie sau irealism grafic in desen.

Exemplu: copite, gheare, cap patrat sau triunghiular, organele interne. Anormalitatea, nu sunt de asteptat la persoanele normale. Se observa in desenele schematice sau in desenele celor cu experiente-limita, critice. Persoanele operate la stomac tind sa deseneze stomacul. Sugereaza si probleme sau conflicte puternice vis-a-vis de elementul bizar desenat.

Analiza formala

  • Include analiza liniilor desenului si a spatiului grafic:

- Daca liniile sunt abia schitate, usor vizibile sau cu linii intrerupte – lipsa de energie.

- Linii zimtate, ascutite (in extremitati) – impulsuri agresive

- Daca este desenat mic si in josul paginii – subiectul se simte insignifiant, inhibat, blocat in dezvoltarea lui

- Oamenii expansivi, entuziasti, megalomani, care-si fixeaza lejer scopuri deseneaza siluete mari;

- Siluete mici, stanga – teama, nesiguranta.

Analiza de continut

  • Modul cum sunt executate anumite parti ale corpului si accesoriile prezente:
  • Modul in care se analizeaza diferitele zone corporale are legatura cu functiile biologice-sociale pe care le indeplinesc aceste zone.

CAPUL

Capul reprezinta sediul gandurilor, emotiilor si participa la controlul impulsurilor, simturilor.

Fata reprezinta principalul element de expresivitate emotionala si de identitate a sufletului.

  • Subiectii evazivi, rezistenti sau cu probleme mentale,copiii cu retard deseneaza fata foarte schematic.
  • Cand capul este mare in raport cu restul corpului -  supravalorizare a functiilor cerebrale;
  • Cand capul este mic, prea mic in raport cu restul corpului – subiectul spune ca este ceva insuficient, are un complex de inteligenta, se devalorizeaza; incapacitatea de a-si controla impulsurile sau instinctele.

Gura – la copii, este un organ esential in dezvoltarea psihosexuala.

  • Cand gura este deschisa o atitudine receptiv-pasiva, de tip dependent (dorinta dea primi, de recepta ceea ce i se ofera).
  • Buzele participa la expresivitatea fetei; buzele sunt la femei un caracter sexual secundar. Daca sunt foarte hasurate sau senzual desenate – dorinte erotice.
  • Daca gura este desenata stramba sau cu colturile in jos – dezgust sau depresie,dezamagire vis-a-vis de lume.
  • Gura cu colturi in sus – ”zambet” social.
  • Daca apar dintii(care devin colti) – agresivitate

Ochii reprezinta principala sursa de informatii, numita si „oglinda sufletului”. Au si o expresivitate sexuala.

  • Ochii goi, fara pupile – tristete, depresie, blocaj emotional.
  • Ochii foarte mici (in forma de puncte, liniute) – inchidere fata de lume.
  • Ochii foarte mari cu gene lungi si cu o expresivitate erotica evidenta – dorinta de afisare a erotismului.

Parul= element decorativ dar si reziduu al blanii primatelor, este asociat si cu partea animalica (instincte sexuale sau agresive).

  • Daca este desenat foarte abundent, hasurat, innegrit si latos – preocupari sexuale sau agresive.
  • Coafura elaborata, cocheta, ingrijita – dorinte de a placea, feminitatea.
  • La barbati apare pilozitatea faciala – masculinitate; Daca barba este desenata prea concentrat – probleme, complexe masculine.

Urechile nu sunt prezente uneori. Absenta lor nu are importanta. Daca sunt desenate mari – suspiciune, teama de a nu fi barfita, sensibilitate la critici.

Nasul= potenta sexuala si simbol falic.

  • Daca este desenat mare sau ascutit- tendinta de a-ti impune virilitatea, de a domina si de a-si impune agresivitatea.
  • Nas turtit prezenta unei traume, agresiuni suportate de subiect.

TRUNCHIUL

Trunchiul reprezinta sediul impulsurilor si organelor vitale, coordonate de creier si puse in act prin membre. Este expresia fortei si stabilitatii persoanei.

  • Trunchiul desenat masiv – dorinta de putere, forta, masculinitate.
  • Trunchiul desenat subtire, fragil – sentiment de slabiciune sau inferioritate.
  • La barbati, apare nevoia de a contura muschii – preocupare narcisica, atentie foarte mare data aspectului fizic; sentiment de slabiciune, insuficienta in asumarea rolului masculin.

Umerii. Umerii mari, musculosi – dorinta de autoritate, masculinitate (unii deseneaza epoletii).

  • Umerii fragili – Neputinta, fragilitate
  • Umerii rigizi, patrati – rigiditate in controlul impulsurilor.

Componenta foarte importanta a trunchiului sunt sanii la femei – maturitate, sexualitate.

Daca sanii sunt evidentiati – tendinte pasive, orale ale subiectului (dependenta ca un copil), sau dorinta de expresivitate erotica, exhibitionism.

Linia taliei reprezinta limita,control al impulsurilor sexuale. Cand este scoasa in evidenta (apare detaliat centura, cureaua) – inhiba, controleaza, reprima impulsurile sexuale.

MEMBRELE

Bratele si mainile reprezinta instrumentul prin care manipulam mediul pentru satisfacerea trebuintelor organismului; apucam sau atingem senzual corpul celuilalt. Au legatura la copii cu dorinta de masturbare sau castrare.

  • Daca bratele lipsesc – retragere din lume, incapacitate de adaptare, controlare a situatiilor.
  • Absenta palmelor sau foarte hasurate – culpabilitate fata de sexualitate sau agresivitate.
  • Daca mainile sunt desenate la spate – dorinta de a ascunde ceva indezirabil despre sine.
  • Brate subtiri, fragile, sau de bete – neputinta, fragilitate.

Degetele

Degetele desenate ca niste petale – neindemanare sociala, stangacie;

Degetele desenate cu ghiare – impulsuri agresive

Pumnul strans – agresivitate.

Apar rar mansetele – control al inhibitiei.

Picioarele au rol de sustinere, stabilitate, locomotie – autonomie

  • Picioarele desenate lungi si groase,cu laba mare a piciorului – autonomie, independenta.
  • Picioarele desenate subtiri, fragile ca de copil – lipsa de autonomie, nesiguranta.
  • Daca coapsele sunt exagerate (prin hasurare, ingrosare) – tendinta de expresivitate erotica puternica.

ACCESORIILE SILUETEI(IMBRACAMINTEA)

Absenta imbracamintei -  narcisism, lipsa de expresivitate intalnita la depresivi.

Rochiile decoltate sau transparente – impuls sexual

Sapca  – dorinta de prestigiu, statut

Joben -preocupari de protocol, rigid;

Gulerul, cravata, unele coliere – instrumente de control, inhibitie a impulsurilor;

Manusi – diplomatie;

Bijuterii,tatuaje -  atrag atentia asupra frumusetii corpului. Daca sunt prea multe – dorinta dea iesi prea mult in evidenta, narcisism.

Anormalitatea este indicata de:

1. Bizarerii ale fizionomiei ( siluetei-figuri)

2. Incongruenta excesiva in tratarea partilor fetei

3.Tratare supra simbolica a fizionomiei

4.Tratarerea (proasta) a fizionomiei

5. Organele interne vazute prin corp

6. Tensiune excesiva, hasuri, linii apasate

7. Confuzia profilului cu vederea intreaga a capului (MACHOVER)

ACTIUNE si MISCARE

1. Figura (silueta) in miscare: femei exhibitioniste, care pozeaza desenate adesea de adolescenti cu aspiratii de stralucire

2. Silueta activa: baieti preadolescenti

  • indivizi hiperactivi
  • desenata ocazional de indivizi linistiti cu dorinta puternica de putere

3. Nivel scazut de activitate: neurotici rigizi, constransi

  • indivizi deprimati
  • psihotici
  • obezi

4. Miscare blocata: schizofreni

  • persoane foarte anxioase care traiesc cu impulsuri blocate in expresie sau activitatea sexuala.

5. Caracteristici corporale rigide: persoane cu artrita care simt ca impulsurile fizice sunt blocate fiziologic

  • catatonici
  • paranoici
  • nevrotici constransi care sunt obsesiv-compulsivi

6. Siluete cu picioarele bine infipte in pamant, iesind in intampinarea mediului: comportare normala cu lumea, in maniera stabila, realista

7. Tratare diferentiata a actiunii: baietii deseneaza siluete mai active decat fetele, care sunt mai preocupate cu infatisarea. De la baieti se asteapta sa fie puternici, plini de succes, activi in sporturi si in afaceri; de la fete se asteapta sa fie linistite verbal si active social mai degraba decat sa depuna eforturi fizice.

AGRESIUNE

1. Degete-gheare: ostilitate si agresiune indreptate spre lume

2. Imagine (silueta) cu ochii inchisi la culoare si strapungatori: constiinta ostila si suspiciune fata de lume, gasita adesea la paranoici

3. Silueta cu picioarele departate si mainile ridicate in semn de provocare: poate indica lupta pentru a avea propriul drum si / sau pentru stabilirea individualitatii.

4. Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsita in tinerete si nu mai este accesibila pentru moment

5. Nari accentuate: furie primitiva nesofisticata; literal “frematand de furie”

6. Maini inmanusate ascunse sau taiate: control reprimat al tendintelor de manifestare a unor trairi ostile, agresive

7. Pumni stransi: pumnul strans al omului furios care incearca sa-si reprime furia

8. Par foarte hasurat: agresiune si furie profunda

  • poate fi indice al unei sexualitati abundente (desfrau)

ALCOOLICI IDENTIFICATI PRIN:

1. Oralitate: este accentuata; de obicei indica dependenta orala (Machover); DEPENDENTA, LINIILE MEDIENE (DE MIJLOC), BUZUNARE

2. Trasaturi depresive: indicate in special de un nivel scazut al activitatii

3. Trasaturi faciale confuze: slaba putere a Eului

4. Indicatori ai unui conflict sexual: LABELE PICIOARELOR, PAR, NAS

INDICATORI ANATOMICI

Discutie: Acestia nu se refera la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu trasaturi anatomice clar indicate. De obicei acestia sunt indicatori patognomici, dar se intalnesc si in cazuri rare de subiecti cu un interes neobisnuit pentru anatomie combinat cu tensiune si ostilitate. In unele cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu incercari de reducere a examinarii la o absurditate astfel incat sa fie mai putin amenintatoare.

1. Indici anatomici: schizofreni cronici reprimati

  • ocazional indivizi maniaci activi

2. Indici costali: de obicei nu sunt considerati patologici (Machover)

  • indica probabil un accent pe putere si frumusete la subiectii masculi

3. Linii schitate la piept sau centura pelviana: nu sunt considerate a avea indicatii patologice

  • arata rigiditate
  • pot apare la femei de varsta mijlocie care prezinta involutie si care sunt obligate sa-si recon sidere rolul lor sexual si atractia care o reprezinta subiectii masculi.
  • pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin

4. Organe genitale la o silueta nuda: pot fi desenate de studentii la arte plastice datorita antrenamentului si/sau interesului.

  • persoane in cura psihanalitica, indica interes curent
  • adolescenti cu preocupari sexuale si curiozitate
  • schizofreni regresati la nivele scazute, mai putin controlate de dezvoltarea emotionala.

ARTRITICI identificati prin:

1. Invelis exterior dur: indica impermeabilitate corporala

  • poate spori preocuparile somatice

BRATE

Discutie: Tipic, bratele sunt instrumente pentru: a) ”manuirea” lumii; b) respingerea altora; c) cautarea celorlalti (deschidere la ceilalti);d) impingerea altora; e) atragerea altora mai aproape; f) exprimarea furiei; g) apararea propriului Eu; h) obtinerea a ceea ce se vrea; i) a face dragoste;  j) autoerotism.
Bratele indica sentimente si dorinta de putere sau slabiciune.

1. Omise: poate fi o scapare din vedere uzuala (Machover)

  • poate indica trairi puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea (Machover)
  • poate indica depresie schizofrenica cu retragere afectiva fata de oameni sau obiecte; negarea lumii si refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)

2. Tratarea conflictului: se poate produce cand subiectul are trairi ambivalente privind retragerea sau modalitatea de a face fata mediului.

  • dorinta de putere
  • ostilitate si/sau sexualitate

3. Scurte: lipsa ambitiei (Machover)

  • se simte slab, se da batut in fata vietii (Jolles)

4. Slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate (Jolles, Machover)

  • traire puternica a lipsei de realizare (Machover)

5. Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalti (Machover)

6. Indoite: respingerea lumii (Machover)

  • indepartarea lumii si a oamenilor din cauza suspiciunii si ostilitatii (Jolles)
  • control rigid asupra manifestarii violente a impulsurilor

7.La spate: trairi de culpa si dorinta de a ascunde mainile

  • nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)

8. Mult hasurate: indica uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)

9. Larg deschise: dorinta de putere este importanta, accentueaza puterea fizica si musculara fata de creier (Jolles)

10. Accentuarea bicepsilor: dorinte fizice

  • poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifesta “protest masculin”
  • homosexuali
  • adolescenti masculi

11. Lungi: ambitios si doritor de succes (Jolles)

  • cere dreptate si atentie

12. Prea lungi: ambitie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare

13. Deschise catre mediu: cautand afectiune si interactiune sociala (Machover)

14. Directie si fluenta a liniilor bratelor: indica grade de extensie in mediu (Machover)

15. Mai mari la maini decat la umar: tind sa indice lipsa autocontrolului si sau tendinta de a fi impulsiv (Jolles)

16. Extinse in afara subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat

ECHILIBRUL subiectului indicat prin:

1. Echilibrul siluetei (figurii): legat de trairile subiectului de echilibru mintal

2. Armonie, simetrie, proportie: indica gradul de armonie mintala sau de conflict intrapsihic

LINIA BAZALA (vezi: LINIA SOLULUI)

Discutie: subiectul are nevoie de suport. Astfel el deseneaza linia de jos pe care stau figurile desenate.

BARBA

Discutie: chiar inaintea zilelor lui Samson si Dalila, parul si barba reprezentau virilitatea, puterea, barbatia. Aceasta interpretare continua sa fie facuta.

1. De tap: simbol al virilitatii indicand nevoia de a-si demonstra masculinitatea intr-un mod neobisnuit.

  • poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide
  • daca e prea hasurata: suprapreocupare pentru virilitate
  • poate apare la adolescenti, homosexuali, batrani masculici la unii paranoici inchisi

2. Barba mult hasurata: dorinta de virilitate si dubii in legatura cu masculinitatea

3. Barba: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitatii (Jolles)

  • simbolul puterii
  • simbolul statutului

FESE

1. Accentuate de hasuri marime sau stersaturi: pot indica fixatia stadiului anal, impreuna cu imaturitatea psihosexuala rezultanta

  • posibila homosexualitate

BURTA

Discutie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atat mancarea cat si copiii sunt purtati in burta.

1. Larga, mare, destinsa: tinde sa indice trairi de slabiciune fizica si preocupari somatice ale barbatilor involuati sau deprimati.

  • poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravida la femeile nesatisfacute de rolurile prezente
  • poate indica dorinta lacoma de a lua cat mai mult posibil
  • tipic in desenele copiilor
  • organicitate

2. Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arata vid schizofrenic, dezintegrare

CORDON (CUREA) si LINIA TALIEI

Discutie: traditional, cordonul, din moment ce separa cele doua jumatati de sus si de jos ale corpului, simbolizeaza controlul. simbolic, cordonul/cureaua separa partea de sus a controlului intelectual de partea de jos a expresiei sexuale ale corpului. Cordonul detine un loc pentru portofel, arme sau alte simboluri ale puterii sau autoritatii

1. Mult hasurat: preocupare pentru controlul senzualitatii

2. Absenta cordonului: nu e neobisnuita; fluiditate, exprimare usoara a emotiilor. Daca nu exista indicii contrare, absenta unui cordon indica flexibilitate si acceptare a sexualitatii

SANI

Discutie: traditional sanul asigura laptele datator de viata, simbol al mamei si al obtinerii obiectelor de la mama. Sanul este asociat cu dependenta, mai degraba a lua decat a da.

1. Hasurare intensa sau largime disproportionata: dependent, imatur, individ care se cauta pe sine (Machover)

2. Femeie materna, cu bust mare: desenata de barbati imaturi psihic si de femei crescute in camine in care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame

3. Mici: pot indica avaritie in oferirea iubirii, afectiunii, aprobarii catre copii

  • daca sunt desenati de o femeie pot indica respingerea sexualitatii feminine
  • pot indica sentimentul respingerii de catre mama (Machover)
  • pot indica teama de sexualitate feminina matura (Machover)

4. Cu linie joasa (cazuti); masculi care depind de mama care nu se pot desprinde desort

5. Accentuare a sanilor si pelvisului: de catre femei, indica identificarea puternica cu imaginea materna productiva, dominanta.

  • de catre barbati, indica dependenta de figura materna si o cautare puternica a dragostei si aprobarii

6. Inalti si fermi: silueta de femeie tanara cu dorinte sexuale tinere (Machover)

  • poate indica respingerea unei sexualitati feminine mai mature pentru o “iubire libera”, “baietoasa” egala cu a barbatilor.

NASTURII

Discutie: Nasturii au o importanta din momentul in care pun o bariera dorintelor de independenta la copii. ii este necesara copilului o maturizare psihica considerabila pentru a-si dezvolta controalele motorii grosiere si fine necesare incheierii si descheierii hainelor. Astfel, copilul este fortat sa depinda de mama pentru acest ajutor mult timp dupa ce a obtinut independenta in ariile sfincteriene.

1. Sub linia mediana (de mijloc): poate indica dependenta continuata fata de mama sau regresie la dependenta orala (Jolles)

  • poate indica preocupari egocentrice, somatice (Machover)
  • poate indica constienta corporala cu preocupari in legatura cu supunerea si dependenta fata de o autoritate (Machover)

2. Accentuare: dependenta, imaturitate, inadecvare (Machover)

3. La mansete: detaliere compulsiva cu accentuare stereotipa formala asupra controlului

SAPCA

1. Sapca: poate indica imaturitate

  • poate fi o incercare de mascare a senzualitatii

DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :

1. Cap: este mare (Machover)

2. Maini: sunt slabe

3. Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuata pentru a indica dependenta orala, trebuinte de dragoste, afectiune si recunoastere (Machover)

4. Accentuare orala; e normala la copiii mici (Machover)

5. Linie curba cu capetele ridicate in sus drept gura: dorinta de a castiga aprobarea de la aceia pe care copilul ii iubeste si de care are nevoie (Machover)

6. Ochi care nu vad: sunt obisnuiti; semn de dependenta, emotionalitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover)

7. Transparente: sunt obisnuite

8. Siluete asemanatoare cu paianjenii: de asteptat intre 3 si 6 ani, varsta cronologica

9. Degete: de obicei inexistente sau subtiri si bidimensionale indica inabilitatea de a se descurca cu mediul

10. Imbracamintea: este inexistenta sau usoara

11. Activitate: este obisnuita, indica hiperactivitatea copiilor mici

BARBIA

Discutie: Traditional barbia este asociata cu conceptele polare de dominanta si supunere

1. Puternica, proiectata: dorinta sau nevoie de dominanta sau ascendenta, de obicei in situatii sociale, nu necesar in relatii sexuale (Jolles)

2. Slaba: sentimente de slabiciune, mai ales in situatii sociale

3. Despicata: nevoia si hotararea de a munci in vederea atingerii scopurilor propuse

IMBRACAMINTE :

Discutie: Machover descrie imbracamintea drept compromis facut de subiect intre sentimentele de modestie si etalarea corpului. imbracamintea de pe siluete indica nivelurile de suprafata ale personalitatii

1. Imbracamintea desenata: de obicei este neprelucrata, vaga sau reprezentari simbolice (Machover)

2. Prea imbracat: narcisist al imbracamintii (Machover)

  • imbracamintea folosita pentru ademenirea sociala sau sexuala

3. Prea putin imbracat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de dezvoltarea corporala, tinde sa prefere fantasme unor intalniri (contacte) sociale (Machover)

4. Nesiguranta – daca trebuie sau nu sa imbrace: poate indica ca subiectul este tulburat de o puternica constientizare corporala (Machover)

5. Bijuterii: combinate cu trasaturi cosmetice, accentuarea parului de stralucire, arata adaptarea psihopata la femei tinere; e o ipoteza mai valida daca trasaturile sexuale ale imbracamintii sunt accentuate (Machover)

CLOWN indica:

1. Incercarea de a reduce testarea la absurd

2. Incercarea de a reduce impulsurile si dorintele la absurditati inofensive

3. Poate avea tendinte exhibitioniste

4. Poate face pe clownul cu ceilalti

5. Inteligenta peste medie

GULER

1. Inalt: scrobit – atitudine de inaltime ce accenteaza stapanirea intelectuala a impulsurilor fizice

2. Accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, avand ca rezultat cautarea de catre subiect a refugiului in fantasme de autoapreciere

3. Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau ostilitate.

Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie facuta fara aprecierea si utilizarea globala a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretarile care contrasteaza cu impresiile clinice trebuie verificate si tinute in rezerva cu grija pana sunt sau nu sunt verificate de probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testari ulterioare.

Desi DAP furnizeaza o patrundere considerabila in structura personalitatii si in zonele ce intereseaza fizicul, nu poate prezice cu acuratete viitorul din moment ce nu pot fi prevazute si controlate toate circumstantele care implica subiectul.

Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil sa fie categorisiti indivizii sau previzionate dificultati viitoare daca datele clinice si istorice (anamnestice) nu dau o baza puternica descoperirilor DAP.

Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a functiona ca un membru productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau comunitatii).

Expresii bizare si radical diferite ale gandurilor si trairilor pot fi descoperite, dar controalele asupra inabilitatilor aparente pot fi întelese doar prin cunoasterea activitatilor zilnice si a istoriei trecute a adaptarii unui subiect.

 

Daca v-a placut acest articol:

Un raspuns pentru “Testul Desenul Omului”

  1. Mihaela Ciucu says:

    Testul acesta nu are cumva si un barem de evaluare??? Aveti idee unde l-am putea gasi??

    multumesc

Lasa un comentariu