Testul arborelui

Daca va place ce cititi:

 

Prima utilizare a testului arborelui ca test psihologic se datoreaza consilierului de orientare profesionala din cantonul Zürich, Emil Jucker.

Mai tarziu, autorul primei carti consacrate in intregime testului arborelui a fost psihologul elvetian Charles Koch, cartea  fiind publicata in 1949.

Charles Koch a reflectat indelung asupra calitatilor proiective pe care le poate avea desenul unui arbore. El a preluat ideile grafologilor, ale caror metode le aprecia, si a pus la punct impreuna cu istoricul de arta Michel Grünwald, o schema spatiala care pleca de la simbolismul spatiului, asa cum il studiase Max Pulver.

Hermann Städeli a folosit testului arborelui in analiza diferitelor probleme nevrotice.

Atat Koch cat si Städeli au afirmat ca:

„Aceasta tehnica intrebuintata singura nu este suficienta pentru a garanta analiza completa a caracterului. Asociata insa cu alte teste, aduce la lumina fapte cat se poate de surprinzatoare, in masura a contribui la intelegerea continutului altor teste.”

Testul se bazeaza pe legatura profunda dintre om si arbore, aceasta legatura reprezentand de fapt o oglinda a sufletului.

Continut:

Pentru efectuarea testului arborelui este nevoie ca subiectul sa deseneze 3 arbori, fiecare reprezentand o anumita dimensiune a personalitatii, respectiv:

I. Atitudinea sociala si profesionala
II. Eul intim
III. Aspiratiile subiectului/arborele de vis

Materiale necesare:

Pentru efectuarea acestui test nu e nevoie decat de un creion si cateva foi.

Aplicare:

Desenati un arbore pe lungimea foii. Desenati apoi un arbore pe latimea foii. Intoarceti foaia si desenati un pom „de vis”, asa cum va vine dumneavoastra in minte.

Timpul:

Timpul de lucru este liber. Nu exista un barem de timp, nici o presiune, nici o constrangere.

Interpretare:

Pentru  a putea interpreta informatiile puse la dispozitie de testului arborelui, psihologul va trebui sa tina cont de un anumit numar de parametri.

Koch recomanda ca, inainte de examinarea detaliilor, sa fie notata impresia globala. Apoi ar trebui urmate etapele de mai jos:

1. Compararea celor trei arbori;

2. Studierea liniei – usoara, apasata, discontinua sau spasmodica- elemente foarte importante;

3. Analiza amanuntita a tuturor elementelor constructive din fiecare arbore.

Componentele cu cea mai mare importanta in cadrul testului arborelui sunt:

  • Asezarea in pagina, dimensiuni
  • Diferite tipuri de arbori
  • Radacini
  • Linia solului
  • Trunchi, articulatie trunchi/radacini
  • Coroana
  • Ramuri
  • Muguri
  • Flori
  • Frunze
  • Fructe
  • Peisaj-accesorii
  • Antropomorfisme- schimbari tematice
  • Expresia liniilor trasate- umbra, colorit inchis
  • Indicele lui Wittngenstein
  • Proiectie a preocuparilor inconstiente
  • Importanta respectiva si valorizarea trunchiului, radacinilor si frunzisului
  • Studiul comparat al celor trei arbori

In interpretarea testului arborelui trebuie sa se tina seama de 150 de indici.

Indicele lui Wittgenstein

Dr. Graff  Wittgenstein, neurolog german, este primul care a emis ideea potrivit careia in timp ce desenul corespunde situatiei prezente a autorului, inaltimea arborelui, in milimetri, ar trebui sa corespunda varstei, in ani si luni.

Evenimentele produse in trecut, prezente in desen prin anumite traumatisme ale trunchiului, pot fi datate, conform acestei teorii, prin raportarea inaltimii in milimetri a arborelui la varsta in ani si luni a desenatorului.

Studiile au demonstrat ca exista anumite caracteristici definitorii pentru unele afectiuni psihologice.

Puncte reper in interpretarea diferitor laturi ale personalitatii, in desenul arborelui:

1. INTROVERSIUNEA - absenta capacitatii de a avea relatii sociale si afectivitate redusa:

  • Arbore foarte mic ;
  • Baza trunchiului inchisa sau incercuita;
  • Situare in stanga paginii ( agatare de trecut, teama de a se implica in relatiile cu ceilalti, teama de contact);
  • Absenta uneori a coroanei si frunzisului;
  • Innegriri ( anxietate) ;
  • Coroana complet inchisa;
  • Arborele crescut din ghiveci;
  • Ramuri schitate dintr-o singura linie.

2. EXTRAVERSIUNEA – om de actiune, capabil de relatii sociale, adaptare afectiva:

  • Arbore mare;
  • Frunzis des;
  • Marginile frunzisului sunt fine, adeseori rotunjite, cu deschideri;
  • Obiecte diverse desenate in frunzis sau in jurul arborelui (nevoia de contact si de schimbare).

3. IMATURITATE

  • Baza foii este luata ca baza a arborelui;
  • Forme repetitive;
  • Neindemanare grafica;
  • Trunchi sudat – trunchi S (care intra in frunzis, dupa Koch);
  • Ramuri desenate dintr-o singura linie.

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de maturitate afectiva si, eventual, o inhibare a dezvoltarii intelectuale.

4. DEBILITATE – insuficienta intelectuala, de obicei de natura grenetica, influentabilitate ridicata

  • Forme sarace si infantile;
  • Linii frustre si neregulate;
  • Stereotipii (exagerari ale regularitatii);
  • Absenta liniei solului;
  • Ramuri trasate dintr-o singura linie;
  • Trunchi conic;
  • Trunchi separat de frunzis printr-o linie.

5. ANXIETATE – ANGOASA – stare de teama, ingrijorare, tensiune; dupa unele teorii sinonima cu frica, dupa altele fiind o teama fara obiect bine precizat.

  • Innegrire a liniei solului, radacinilor, trunchiului, ramurilor, frunzisului;
  • Presiune sustinuta sau spasmodica;
  • Arbore mic;
  • Arbore situat in stanga paginii;
  • Linii trasate discontinuu;
  • Arbore foarte stufos;
  • Ramuri lipsite de frunze.

6. NERVOZITATE - agitatie, influentabilitate, caracter versatil si iritabilitate.

  • Liniile desenate se intrepatrund, se intretaie si se amesteca in frunzis;
  • Frunzisul este neregulat, cu linii confuze;
  • Innegriri;
  • Linii ascutite ( releva in egala masura agresivitatea);
  • Baza trunchiului este barata si innegrita;
  • Apasare insistenta si spasmodica;
  • Linii necontrolate ( control emotiv deficitar);
  • Linii retusate, in zigzag.

7. TENDINTA DEPRESIVA – deprimare, demoralizare, descurajare

  • Frunzis cazut ( tip salcie plangatoare);
  • Trunchi discontinuu, linii spasmodice;
  • Arborele este mic, cu ramuri fara frunze, trasate din linii unice;
  • Portiuni innegrite ( semn de angoasa);
  • Sisteme de linii trasate in directii opuse in frunzis;
  • Semne de nervozitate ( linii discontinue, retusate…);
  • Linii usor trasate ( lipsa de sprijin).

8. IMPULSIVITATEA - isi  poate avea originea in ereditate, deviatii afective sau educative din copilarie, care  devin nevroze si psihoze.

  • Ramuri in forma de tub;
  • Linii aruncate, lansate;
  • Innegriri;
  • Linii spasmodice;
  • Linii trasate in directii opuse.

9. AGRESIVITATEA – se incadreaza printre tendintele fundamentale ale comportamentului uman, in plan patologic, agresivitatea poate fi organica, dobandita sau accidentala.

  • Unghiuri ascutite;
  • Innegriri;
  • Linii frante sau unghiulare;
  • Sageti indreptate inspre trunchi ( autoagresivitate), sau inspre interior;
  • Radacini nuantate si multiple;
  • Trunchi rugos, innegrit sau „zebra”;
  • Ramuri sau frunze ascutite;
  • Ramuri tubulare;
  • Frunze de ilex.

10. PROBLEME SEXUALE – o sexualitate dezvoltata reprezinta un factor de echilibru psihic, exista insa, multe persoane care au asemenea probleme.

  • Radacini importante, ascutite, rasucite, cu linii frante.
  • Liniile solului hasurate sau in unghiuri.
  • Innegriri la baza arborelui;
  • Baza arborelui acoperita de tufe si ierburi;
  • Ramuri tubulare (impulsivitate);
  • Ramuri incrucisate (ambivalenta);
  • Arbore crescut in ghiveci.

11. NEVROZE SI PSIHOZE

  1. Nevrozele – subiectul ramane constient de tulburarile sale, sufera din cauza lor si doreste sa se vindece. Principalele tipuri de nevroze: isteria, nevroza obsesionala, tulburari fobice, starile anxioase.
  2. Psihozele – afectiuni mintale dobandite care se dezvolta pe un teren psihic normal sau psihomatic, determinand tulburari de personalitate si evitare sociala.
  • Arbore mic sau foarte mare ( sentiment de inferioritate sau exaltare imaginativa);
  • Innegriri ( anxietate, angoasa);
  • Frunzis imens si apasator ( control imaginativ deficitar);
  • Ingustare a trunchiului ( blocaj al incarcaturii afective);
  • Radacini mari si indreptate in jos ( probleme sexuale);
  • Trunchi impartit in doua ( divizare a personalitatii);
  • Ramuri fara frunze ( lipsa de contact si schimburi cu altcineva);
  • Crestaturi in partea stanga a trunchiului ( traumatism in trecut);
  • Coroana diforma si neregulat desenata ( lipsa unei inlantuiri logice a ideilor);
  • Forma infantila (regresie);
  • Ramuri frontale ( probleme psihologice);
  • Apasare spasmodica in trasarea liniilor ( agresivitate);
  • Repetarea unor motive diferite: cercuri, etc. ( tendinta obsesionala, perseveratie);
  • Incrucisarea ramurilor ( ambivalenta);
  • Linii retusate ( anxietate);
  • Coroana cazuta (tendinta depresiva);
  • Forme inautentice ( rupere de realitate).

12. TAXICOMANIA – dependenta de substante toxice: droguri, alcool, etc.

  • Linii tremurate;
  • Linii fine si fara suport, discontinue cateodata;
  • Mici semne repetate, innegriri, forme rotunde in coroana ( tendinta de perseveratie);
  • Coroana cazuta, salcie pangatoate ( semn al depresiei);
  • Largiri si ingustari ale trunchiului  ( blocarea incarcaturii afective);
  • Ramuri intrepatrunse in coroana ( contradictie intima);
  • Arbore crescut din ghiveci ( sentiment de inchidere in problemele personale);
  • Apa si rauri (sentiment de vinovatie);
  • Coroana exagerata (imaginatie exaltata).

Cateva elemente de analiza care mai pot fi luate in calcul sunt:

  • bradul are o conotatie sexuala
  • chiparosul denota idealism
  • stejarul – gustul pentru traditie si dorinta de a fi remarcat
  • palmierul exprima dorinta de evadare
  • salcia plangatoare – dezechilibru interior

Tehnica sesizeaza stadiile de evolutie ale personalitatii, dar si distorsiunile aparute datorita modificarilor distorsionate.

Se apreciaza ca bogatia si finetea ramificatiilor arata permeabilitatea afectiva, sensibilitate, impresionabilitate, imaginatie, ca si intelegere vie, dar si pragul senzorio-afectiv coborat, cu un mare potential reactiv.

Ramurile desenate impletite, cu aspect de retea, arata introversie, dar si o personalitate psihastenica, in pendulare obsesionala.

Consideratii finale:

Testul arborelui nu este in masura sa permita formarea unui diagnostic, dar poate sa-i alerteze deopotriva pe medic si pe psiholog in legatura cu o problema existentiala. Testul se dovedeste util pentru a urmari efectele psihoterapiei.

Simplu si rapid, testul este valabil pentru copii cat si pentru adulti, iar practica a dovedit ca el functioneaza ca un excelent detector al dezvoltarii psihice, ajutand la intelegerea si abordarea celuilalt, in complexitatea si devenirea lui.

 

,

Daca v-a placut acest articol:

5 Raspunsuri pentru “Testul arborelui”

  1. Ana says:

    Felicitari! este foarte utila informatia pe care o oferiti, si foarte bine structurata, as fi foarte recunoscatoare echipei d-voastra daca as gasi pe site interpretarea testului proiectiv casa, copac, omulet pentru diagnosticarea persoanelor cu nevroza isterica.

  2. niki says:

    f. interesant! vrem si alte teste interpretate.multumim.

  3. Raisa says:

    este de folos în activitatea mea de toate zilele

  4. ene gheorghe says:

    consideratiile finale spun totul

  5. panaitdenis says:

    Textul a fost interesant util si bine precizat

Lasa un comentariu