Teste proiective



Testul Szondi (L. Szondi)
Testul Petelor de Cerneala Rorschach
Testul Arborelui (K. Koch)
Desenul Familiei (C. Jourdan-Ionescu, J. Lachance)
Desenul Omului
Testul de Aperceptie Tematica (Murray & Morgan)
Testul Aperceptiei pentru Copii (Bellak & Bellak)
Testul Culorilor (Luscher)

 

Testul Szondi

Este un test proiectiv de personalitate care a fost publicat in 1947 si consta in alegerea afectiva (simpatie si antipatie) a unor fotografii care reprezinta chipuri umane.
Metoda de diagnostic oferita de Szondi isi propune sa investigheze:
– aspiratiile pulsionale inconstiente ale individului;
– pozitia Eului fata de pericolul pulsional;
– dialectica intre Eu si celelalte pulsiuni (destinul pulsiunilor si destinul Eului).

Testul cuprinde 6 serii a cate 8 fotografii apartinand unor bolnavi psihici (sau unor persoane care sufera de maladii pulsionale), in total fiind 48 de fotografii.
Celor 4 grupe de pulsiuni le corespund 4 factori pulsionali. Cele 4 pulsiuni alcatuiesc un sistem pulsional in care fiecare dintre ele interactioneaza cu celelalte.

Avem:
1. Vectorul S (pulsiunea sexuala), fiind alcatuit din 2 trebuinte specifice: h (homosexualitatea; trebuinta de tandrete, pasivitate, feminitate) si s – sadismul; (trebuinta de agresivitate, masculinitate, activism, virilitate);
2. Vectorul P (pulsiunea paroximalitatii) care cuprinde trebuintele: e – epilepsia si hy – isterie (exhibitionismul, trebuinta de a se da in spectacol);
3. Vectorul Sch (pulsiunea Eului), care cuprinde trebuintele: k – catatonia (egocentrismul, introiectia, narcisismul, negatia)  si p – paranoia (investitia in obiect, idealul, inflatia, proiectia, dilatarea eului);
4. Vectorul C (pulsiunea contactului), având in componenta trebuintele: d – depresia (achizitia, conservarea), depresia si m – mania (consumul, fixatia; trebuinta de a se agata de obiectele castigate, de securitate)

Testul Rorschach (H. Rorschach)

Acest test proiectiv consta in a da subiectului sa examineze 10 cartonase standard cu desene, fiecare continand o pata de cerneala. Diferite aspecte ale raspunsurilor subiectului contribuie la interpratare: continutul asocierelor libere ale subiectului cu privire la petele de cerneala; factori ca forma, culoare sau umbre; faptul daca se foloseste culoarea intrega sau numai o parte din ea, fiecare pata de cerneala are semnificatii conventionalizate minime; raspunsurile reprezinta functii ale personalitatii proprii bolnavului.

Sentimente si motivatii care sunt profunde sau inconstiente pot stimula raspunsuri deformate la test. Sustinerea utilitatii unei astfel de tehnici proiective pentru evaluarea unei leziuni cerebrale organice se bazeaza pe constatarile de repetare, perplexitate, raspunsuri stereotipe si confuzie la astfel de bolnavi.

Testul de Aperceptie Tematica (Murray & Morgan)

Acesta este un test proiectiv care se bazeaza pe povestirea relatata de subiect la vizualizarea materialului- test constand din 20  cartonase cu imagini selectionate adecvat pentru varsta si sex. Imaginile difera unele de altele si sunt in mod intentionat neclare si ambigue.

Pentru fiecare  imagine subiectul construieste o intriga (actiune) sau o povestire imaginara. Temele acestor povestiri pot dezvalui atitudini, tendinte si conflicte, deoarece temele transpuse in povestiri sunt deseori legate de teme analoage din viata subiectului. Continutul povestirilor da indicatii cu privire la modul de a percepe si de a gandi al subiectului, precum si la temerile, nevoile si sperantele subiectului. Pentru utilizarea la copii s-a elaborat o varianta cunoscuta sub denumirea de Test de aperceptie la copii (CAT).

 



Lasa un comentariu