Tehnici motivationale in predare



answear.ro

Exista un numar semnificativ de factori ambientali, pe care profesorii ii pot utiliza pentru a creste motivatia elevilor.

1. Inceperea lectiei prin a da elevilor un motiv de-a fi motivat

Prin cercetarea pe care o intreprind Brophy & Rohkemper asupra a sase clase de gimnaziu, constata ca n-au intalnit vreun profesor care sa le spuna explicit elevilor ca pot obtine satisfactie personala din indeplinirea unei sarcini scolare. In cazul prezentarii unor noi sarcini, doar o treime din comentariile profesorilor aveau un caracter motivator. (“Cred c-o sa va placa si o va fie util”).

Majoritatea sarcinilor noi erau introduse prin comentarii neutre sau chiar negative. (“Stiu ca asta nu va va placea, dar…”). in general chiar si profesorii eficace, nu prea fac afirmatii care sa motiveze elevii sa invete diferitele continuturi pe care le predau. De aceea, incercarea de constientizare a elevilor 1) a finalitatii sarcinilor pe care le rezolva; 2) a modului in care aceste sarcini ii pregatesc sa faca alte lucruri si 3) si mai ales de ce sunt aceste sarcini importante si interesante reprezinta factori motivatori semnificativi.

2. Expectante clare

Frecvent profesorii nu ofera date suficient de clare despre sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca elevii. Ei abordeaza o noua sarcina fara a le da un motiv al realizarii sarcinii si nici vreo ratiune a finalizarii ei. Elevii au nevoie sa stie in termeni exacti; 1) la ce se asteapta profesorul din parte lor sa faca; 2) cum vor fi evaluati; 3) care vor fi consecintele diferitelor actiuni intreprinse de ei.

Frecvent elevii esueaza in rezolvarea unei sarcini concrete, din cauza confuziei pe care o inregistreaza in jurul a ceea ce astepta profesorii de la ei (Brophy, 1981). De exemplu, in cazul unui referat sau a unei lucrari este necesar ca profesorul sa fie clar asupra ceea ce se asteapta sa scrie elevii, cat anume sa scrie, cum va fi evaluata lucrarea, ce relevanta va avea pentru nota finala. Claritatea asigura elevii, ca eforturile directionate spre scrierea unei lucrari bune vor fi recompensate in termeni unor note, calificative, premii, etc.

Studiile realizate asupra elevilor neinformati suficient asupra asteptarilor profesorilor din partea lor au relevat prezenta unor performante mai reduse decat in cazul elevilor a caror profesori le-au oferit aceste informatii. Nu conteaza atat de mult cat sunt de motivati pentru realizarea unei sarcini, daca nu cunosc asteptarile vis a vis de acesta. Frecvent rezultatul este ca vor incepe sa realizeze sarcinile cu o anumita latenta, se vor simti nesiguri, anxiosi si vor comite frecvent greseli.

3. Fixarea unor obiective pe termen scurt

Bandura si Schunk (1981) au realizat un studiu pe un lot de 40 de elevi din ciclul liceal, cu performante reduse la matematica si care prezentau o anumita aversiune fata de acesta materie. O parte din elevi au fost invatati sa-si fixeze scopuri si sarcini pe termen scurt, alti pe termen lung, iar altii nu si-au fixat astfel de scopuri. Dupa sapte sesiuni de invatare, elevilor invatati sa-si stabileasca sarcini pe termen scurt a inceput sa le placa activitatile, pe care altadata le considerau respingatoare.dEpurtat.ro

Totodata au obtinut performante superioare si au devenit mai constienti de propriea lor eficacitate si abilitate la matematica.

4. Aprecierea verbala si scrisa

In multe cazuri o intarire tangibila nu este atat de eficace ca si aprecierea verbala a profesorului. Lauda este cea mai naturala si cel mai mai facil de administrat dintre tehnicile motivationale de care dispune un profesor. Subliniem faptul ca, mai importanta decat cantitatea acestei laude pe care o poate utiliza profesorul este calitatea ei, adica modul in care este ea oferita.

Ne referim in acest caz la gradul de relationare al laudei cu un comportament dezirabil bine definit, la specificitatea si la credibilitatea ei. Specificitatea vizeaza faptul ca profesorul apreciaza un elev pentru un comportament specific si nu pentru un “bine” general.

Lauda este credibila daca este oferita cu sinceritate pentru un lucru bun concret realizat. Brophy (1981) a realizat un studiu asupra manierei in care profesorii adreseaza laude elevilor slabi la invatatura precum si a celor care prezinta comportamente dezadaptative. Constatarea lui a fost ca, frecvent acesti profesori manifesta o discrepanta facil sesizabila intre limbajul verbal, ce adreseza laude si limbajul nonverbal concretizat in: tonalitate, accent, postura, inflexiunile vocii precum si in alte amorse nonverbale.

Comentariile scrise de profesor pe lucrarile elevilor de asemenea au un impact pozitiv semnificativ asupra performantelor ulterioare la teste. Totodata se remarca si un efect asupra efortului ulterior al elevului, al atentiei si atitudinii sale fata de invatare.

Totusi nu toti elevi reactioneaza uniform la acordarea laudei. De exemplu extrovertitii (persoane interesate preponderent de lucruri exterioare si de viata sociala) pot fi motivati mai degraba de mustrare decat de lauda; pe cand in cazul introvertitilor (persoane centrate mai mult in jurul propriilor ganduri si sentimente) lauda este mult mai eficace.

5. Utilizarea judicioasa a notarii

Sistemul de notare utilizat in majoritatea scolilor prezinta simultan trei functii diferite: evaluare, oferirea de feedback si de mobilizare.

6. Stimularea descoperirii, explorarii, curiozitatii epistemice

Stimulii noi, surprinzatori, complecsi sau ambigui creeaza un fel de “trezire cognitiva” numita curiozitate epistemica. Acesta creeaza premisele motivarii pentru a cauta noi cai de intelegere si de rezolvare a unor probleme.

Cateva modalitati prin care poate fi stimulata curiozitatea epistemica:

a) Surpriza. Un experiment simplu la care se poate recurge: se strecoara o bila printr-un inel metalic. Incalzind bila si incercand din nou bila nu va merge.

b) Neobisnuitul. Se poate utiliza un fapt devenit obisnuit si banal, drept rampa de lansare pentru realizarea a ceva neobisnuit. De exemplu, daca elevii vorbesc despre propriile lor probleme legate de invatare, profesorul, la randul lui poate sa inceapa sa-si expuna propriile lui dileme legate de acest subiect. Prin acest mod de abordare isi prezinta latura umana, fapt ce-l va apropia de elevi.

Daca, de obicei profesorul este cel care testeaza elevii, la randul lor acestia pot fi provocati sa-i administreze un test profesorului. A lua o distanta provizorie, fata de ceea ce se asteapta elevii sa se desfasoare in mod firesc in clasa, poate avea urmatoarele implicatii: captarea atentiei elevilor si implicarea acestora intr-un grad superior in activitatea de invatare.

c) Perplexitatea ori nesiguranta. Are loc atunci cand pentru rezolvarea unei probleme exista un anumit numar de solutii posibile, dar nici una din ele nu pare corecta.

d) Indoiala sau conflictul dintre doua convingeri opuse. De exemplu “eu fumez” si “fumatul produce cancer”

e) Contradictia. Se poate invoca o descoperire, care pare sa contrazica anumite principii si legi universal valabile. De exemplu intr-un spatiu neeuclidian doua drepte paralele se intretaie.

f) Prezentarea unor elemente incomplete (figuri, corpuri) faciliteaza capacitatea generativa.

7. Stimularea apetitului.

Oferirea unei mostre din recompensa inainte ca subiectul sa fi depus vreun efort are efecte stimulative asupra motivatiei. Aratand elevilor ce inseamna un gest cu semnificatie sociala ii va constientiza de ce anume se va intampla daca lucreaza bine.

Sau se poate concepe o secventa de instructie pentru invatare, in care elevii sa aiba un succes initial. Brophy (1976) a aratat ca, elevii erau mult mai motivati atunci cand profesorul le rostea mai intai numele, dupa care punea intrebari, decat atunci cand astepta raspunsuri voluntare. Prin acesta numire initiala profesorii erau capabili sa controleze participarea elevilor la ora.

8. Utilizarea unor materiale familiare pentru exemple

In locul plictisitoarelor variabile X si Y se poate recurge la numele unui profesor, ori a unui elev. Pentru a-i invata cum sunt alfabetizate fisele de la biblioteca se pot utiliza titluri de carti pe care le-au citit. Cand se utilizeaza cifre pentru diverse calcule se poate folosi de exemplu pretul biletelor de la un concert rock.

9. Minimalizarea atractivitatii motivatiei competitionale

Un elev uneori pentru a obtine acceptarea si aprobarea celorlalti incearca sa submineze autoritatea profesorului. Ce se poate face ca elevul sa perceapa in mod negativ acest mod de comportament?
De exemplu se poate implica in activitati scolare auxiliare (reprezentant al clasei la diferite competitii sportive, stiintifice). Pentru a minimaliza atractivitatea competitionala este necesar uneori a se folosi pedeapsapentru comportamentul neadecvat, dar concomitent sa fie stimulat un comportament adecvat.

10. Minimalizarea consecintelor neplacute ale implicarii elevilor in scoala

Prezentam cateva din aceste consecinte neplacute posibile:

  • disconfortul fizic (determinat de: absenta pauzelor, un ecran aflat prea departe, o incapere lipsita de rezonanta)
  • diminuarea stimei de sine (datorata esecului de-a rezolva anumite probleme care ii surclaseaza, utilizarea unor apeletive dezonorante de catre profesor la adresa elevului)
  • situatia in care elevii sunt solicitati sa participe la o competitie unde numai o mica parte au sansa de a reusi
  • sa fie nevoiti sa asculte o prezentare plictisitoare, redundanta care nu ii antreneaza
  • sa fie testati dintr-o lectie care nu li s-a predat

 

Fragmente din Psihologie Educationala si Elemente de Psihologia Dezvoltarii – Lect. Dr. Viorel Mih

dyfashion.ro

Lasa un comentariu