Surse de conflict organizational



answear.ro

 

Interactiunile dintre grupuri reprezinta un element esential al functionarii oricarei organizatii.

In organizatii se realizeaza diverse tipuri de interactiuni psihosociale de:

1) colaborare
2) evitare
3) compromis
4) competitie

Conflictul apare de obicei cind doua sau mai multe grupuri care poseda scopuri, prioritati sau standarde diferite interactioneaza.
De asemenea, specialistii apreciaza ca in ansamblu conflictul dintre grupuri apare atunci cand acestea au ideologii diferite. In acceptiunea moderna a psihologiei organizationale ideologia reprezinta un set de convingeri despre felul in care trebuie sa actionezi, despre standarde si valori.

Diversele tipuri de interactiuni se refera in esenta la modalitatile folosite pentru stabilirea legaturilor dintre scopuri si idelogii mai mult sau mai putin diferite. Cele mai frecvente sunt urmatoarele:

1) Colaborarea – este posibila atunci cand scopurile grupurilor sunt compatibile. Colaborarea nu se reduce la un simplu acord in privinta obiectivelor, a importantei acestora si asupra mijloacelor de realizare a lor. Relatiile de colaborare pot lua forma unei investigatii comune a carei rezultat sa reprezinte gasirea unor solutii pentru rezolvarea diferentelor dintre grupuri. Din acest motiv, colaborarea este considerata o cale de solutionare a conflictului.

2) Acomodarea – reprezinta o renuntare partiala la scopuri mai putin importante pentru primul grup in favoarea rezolvarii unor scopuri mai importante, daca un alt grup pretinde acest lucru.

3) Evitarea – apare cand miza este mica, cand scopurile, desi incompatibile, nu justifica (merita) competitia. In aceasta situatie, grupurile evita interactiunea. Tensiunea rezultata din incompatibilitate se reduce, dar ramane prezenta, putand sa reapara si sa creeze noi probleme in viitor.

4) Compromisul si negocierea – se realizeaza atunci cand scopurile nu sunt in intregime incompatibile si fiecare parte renunta la ceva care nu reprezinta deosebita importanta pentru ea. Negocierea este modalitatea prin care partile aflate in interactiune renunta, ofera cate ceva pentru a obtine altceva. Fiecare parte insa renunta la lucrurile mai putin importante.
Pentru ca diferentele se mentin la nivelul scopurilor importante, este necesara reluarea negocierii in runde repetate. Exemplul elocvent in acest sens il constituie caracteristicile negocierilor patronat – sindicate, soldate adesea cu un compromis fragil.kitunghii.ro

In general, conflictul dintre obiective apare cand:
1) obiectivele formale sunt divergente
2) sarcinile sunt ambigue
3) relatiile contractuale sunt neclare
4) exista o serie de obiective ascunse

Conditii de aparitie a conflictului

Sarcinile ambigue si relatiile contractuale neclare constituie o sursa importanta de conflict intre grupuri.

Cand nu se stie clar cine este responsabil de indeplinirea unei anumite activitati, grupurile devin ostile unul fata de celalalt. Spre exemplu, in organizatii exista un departament de personal responsabil cu recrutarea angajatilor pentru celelalte departamente functionale de productie sau marketing, etc. Departamentul de personal identifica, intervieveaza, ia decizii privind selectia si negociaza salariile cu acestia. Conflictul intre departamentul de personal si departamentul functional in care va lucra noul angajat apare cand nu se stie exact cine ia decizia finala privind selectia si angajarea. In aceasta situatie, in absenta unor reglementari clare, departamentul de personal poate sustine ca intregul proces de angajare apartine prerogativelor sale.

Alteori, grupurile intra in conflict pentru ca ambele evita sa-si asume o anumita sarcina (considerand ca revine celuilalt departament, etc.)

Conflictul intre grupuri poate aparea si atunci cand din cauza unor schimbari rapide in interiorul organizatiei sau in mediul acesteia apar responsabilitati si sarcini noi, neprevazute in structura formula existenta in organizatie in acel moment.

De asemenea, un stil de conducere nestructurat, lejer poate conduce grupurile la un conflict determinat de diferentele de expectanta legate de sarcinile si activitatile care revin fiecarui grup.

Obiectivele ascunse in cadrul interactiunii dintre grupuri pot determina conflicte in absenta unor divergente intre obiectivele recunoscute (formale).

In general, obiectivele ascunse ale indivizilor din grup se refera in principal la:
1) modificarea participarii la impartirea resurselor
2) consultarea in luarea deciziilor
3) ridicarea statutului individual in organizatie (dorinta de promovare)

Conditii pentru o buna interactiune

Conflictul intre obiectivele formale, divergente nu apare atunci cand interactiunea grupurilor indeplineste urmatoarele conditii:
• se realizeaza acordul cu un obiectiv supraordonat
• se comunica metodele alternative de realizare ale aceluiasi obiectiv
• se asigura increderea in celalat grup
• exista posibilitatea unor beneficii pentru ambele parti

In absenta acestor conditii, fiecare parte considera justificata sustinerea propriilor prioritati, ajungindu-se la conflict.

Teritoriul ca sursa de conflict

In context organizational, teritoriul trebuie interpretat mai mult din punct de vedere psihologic decat din punct de vedere fizic.

Granitele teritoriului pot fi fixate in mai multe sensuri:
1) fizic – cladiri, birouri, paravane
2) procedural – regulile care stabilesc calitatea de membru
3) social – grupuri informale, formale etc.

Definitie psihologica

Teritoriul reprezinta sfera de influenta a unei persoane sau a unui grup.
Proprietatile teritoriului sunt descrise partial prin organigrame si descrierea posturilor de munca. Ocupantii postului de munca pot la randul lor, modifica dimensiunile proprietatilor lor psihologice.

Teritoriile psihologice reprezinta proprietati de care posesorii lor pot fi mandri sau pot starni gelozia, invidia, etc. Semnele unui statut social ridicat, cum sunt spre exemplu, eleganta biroului, masina, secretara, etc. pot trezi invidia. Acestea reprezinta indicii vizibile ale influentei puternice si ale statutului inalt.

Compartimentele unei organizatii se acuza adesea intre ele de violarea teritoriului. Aceasta deoarece teritoriile sunt aparate de ocupantii lor. Acestia nu renunta la ele si nu permit incalcarea lor. Spre exemplu, chiar si felul un care un departament cere informatia altui departament poate fi interpretat ca un fapt de incalcare a teritoriului.

Teritoriul psihologic al unui grup este dorit cu atat mai mult de cei din afara grupului si pretuit cu atat mai mult de cei din interiorul sau cu cat calitatea de membrul se obine mai greu. Acest fenomen este cunoscut sub numele de in-group (grup inchis) (si a fost explicat de teoria disonantei cognitive a lui Festinger).

 

astratex.ro

Lasa un comentariu