Supradotarea si genul



avon.ro

Studiile asupra fetelor supradotate sunt rare (probabil, datorita multor prejudecati care inca se manifesta si apoi, a unui anumit “rasism masculin”) (Jigau, M. 1994, p. 81); aceste putine cercetari facute au evidentiat insa urmatoarele situatii specifice:

  • parintii lor erau relativ in varsta;
  • parintii lor erau cu o inteligenta peste medie cu diverse preocupari si interese culturale;
  • fetele supradotate se identifica, mai ales cu tatii;
  • au o mare nevoie de independenta si autonomie si lupta sa si-o capete si sa o mentina;
  • fetele supradotate sunt cititoare indarjite, au rezultate scolare foarte bune,  dar adesea cu exceptia matematicii ;
  • au hoby-uri, scriu versuri si au inventat jocuri si jucarii cand erau mici si semnificativ mai mult decat media populatiei covarstnice, obisnuite;
  • au calitati de lider;
  • au uneori sentimente de insecuritate;
  • prezinta fenomene de sinestezie;

Conceptul de disincronie introdus de Terrasier se refera la faptul ca tinerii precoci intelectual prezinta o serie ce caracteristici de dezvoltare specifice, constand intr-o heterogenitate in timp intre dezvoltarea intelectuala, afectiva, psihomotorie si grafomotorie.

A ignora aceste fapte  – adica decalajul intre maturitatea intelectuala, pe de o parte, si maturitatea afectiv-emotionala, sociala etc., pe de alta parte-, inseamna a-i expune pe copiii supradotati nu doar la riscuri educative, ci si la desocializare. ( Jigau, M. 1994).

Se pare ca fenomenul desincroniei (intre planul intelectual si  cel afectiv, de pilda) se manifesta mai pregnant – si este, deci, mai usor observabil- la niveluri ale supradotarii extrem de inalte (coeficient intelectual peste 150), acesti copii avand tendinta de a se izola si a deveni agresivi, pentru ca cei mai mari sau mai mici nu-i accepta, fie pentru ca sunt imaturi fizic, fie pentru ca sunt prea inteligenti fata de nivelul grupului de varsta cronologica.

Acest fenomen al heterocroniei interne si externe constituie un argument puternic in favoarea necesitatii existentei unui mediu scolar educativ, organizat dupa alte criterii decat cele ale scolii de masa. Nivelul inalt al motivatiei se manifesta prin desincronia existenta intre viteza dezvoltarii mentale a copilului supradotat si cea a colegilor de clasa, in cadrul unui program scolar standardizat.

In majoritatea acestor studii, autorii tind sa fie de acord ca nivelul intelectual al baietilor si fetelor este in general superpozabil (care se poate suprapune); totusi, numeric sunt mai multi baieti supradotati decat fete.

Terman gaseste raportul 116 baieti supradotati la 100 fete supradotate.  Acest fenomen tine de faptul ca rezultatele obtinute de baieti la testele de inteligenta prezinta o mai mare dispersie decat la fete, care se comporta ca un grup mai omogen: de pilda, in grupul de copii care depasesc coeficientul intelectual de 125, de regula, proportia este de 120 de baieti la 100 de fete acestea avand o capacitate de adaptare la regimul scolar mai mare decat baietii, precum si facilitati la nivelul expresiei orale si scrise.

Totusi, chiar si fetele supradotate bine adaptate pe plan psihoafectiv au cunoscut sau resimt efectele unei anumite discriminari, datorita unor stereotipuri culturale vehiculate social, referitoare la rolul, potentialul si zestrea lor aptitudinala.

Toate aceste influente – care cel mai adesea actioneaza  la nivel inconstient decat constient si direct observabil induc la fetele supradotate o autocenzura si inhibitie, care le limiteaza performantele, in consens cu (sub) asteptarile ambiantei.

La nivelul invatamantului  primar si uneori gimnazial fetele depasesc baietii dar sunt aproape constant depasite apoi in liceu si universitate de baieti. Acest lucru se datoreaza cel putin in parte si “presiunii” stereotipurilor privind rolul si statutul persoanelor de sex feminin in societate la care acestea, maturizandu-se psiho-afectiv, incep sa “raspunda”, conformandu-se ca performante, directii profesionale alese si roluri  sociale asumate.avon.ro

Diferentele cele mai notabile intre baietii si fetele supradotate se semnaleaza la matematica, domeniu in care se afirma ca baietii au mai des performante superioare si unde sunt necesare aptitudini de vizualizare spatiala, care cad sub incidenta legii modelului genetic al recesivitatii legata de sex; ori una din componetele inteligentei este si aptitudinea spatiala care coreleaza slab cu aptitudinea verbala – tot o componenta a inteligentei -, specifica fetelor.

Acest model ar explica satisfacator corelatia incrucisata (psihoafectiva) parinti – copii (tata – fiica si mama – fiu), dar nu si cea intelectuala  (pentru ca nu s-a descoperit inca existenta unei gene a vizualizarii spatiale!) (Jigau, M. 1994). (Nota Echipei: s-a observat faptul ca, datorita unei constructii specifice a creierului, femeile au mai putin dezvoltata portiunea din creier care este abilitata in determinarea vizualizarii in spatiu. Ca dovada, femeile (statistic) sunt mai putin pricepute ca sofer, decat barbatii)

Cele mai multe explicatii ereditare credibile ale diferentelor intre sexe se rezuma totusi doar la corelatiile ridicate existente intre acesti factori genetici si personalitate sau rezonanta diferita a baietilor si fetelor la influentele socio-culturale. Faptul ca baietii sunt mai inclinati spre analiza abstracta si fetele spre intelegerea valorilor sociale si interpersonale, pare atat un stereotip, cat si o concluzie fireasca de cercetare psihologica.

Teama de succes pare a fi pentru fete principalul factor de conflict intern cu rol inhibitor  al motivatiei pentru performanta si care ar ameninta relatia reusita – feminitate.

Jigau, M. (1994, p. 80) face unele precizari legate de diferentele intelectuale intre fetele si baietii supradotati: “Fetele supradotate, in ciuda existentei in prezent a unui mediu social si scolar favorabil si lor, “pierd” totusi in timp cateva puncte din constientul lor intelectual pentru ca sunt inca surse de discriminare intre sexe, cu rol nestimulator.

Ele tind sa exceleze in abilitatea lingvistica, iar baietii in abilitatile numerice si spatiale. De asemenea, baietii si fetele au rate si tipuri de dezvoltare intelectuala diferite, asa incat valoarea predictiva a testelor psihometrice este diferita pentru cele doua sexe, la varste egale” (Jigau, M. 1994, p. 84, 85).

 

 

Fragment din Modalitati de investigare a comportamentelor creative la adolescentii supradotati – Durac Valentina

avon.ro

Lasa un comentariu