Structura sugestiilor



avon.ro

 

SUGESTII POZITIVE

Multi cercetatori ai domeniului afirma ca inconstientul nu opereaza cu negatii, ci doar cu ritmatii. De aceea, foarte multe dintre sugestiile utilizate pentru inductia transei si in joc terapeutic au o forma afirmativa, pozitiva.

Cuvintele actualizeaza ganduri, imagini, emotii si faciliteaza reconstituirea in plan mental a situatiilor si experientelor care vor institui obiectul travaliului terapeutic.

Cuvintele pot nu doar sa descrie realitati prezente, trecute sau viitoare, ele pot crea realitati psihologice unice in masura in care reusesc sa mobilizeze credinte, atitudini, asteptari. In timpul transei, cand pacientul permeabilizeaza granita dintre real si imaginar, cand procesele imagistice, afective si creative sunt in mod deosebit active, sugestiile suportive, cele care incurajeaza pacientul sa traiasca sau sa experimenteze ceva dezirabil, sa identifice alternative la „harta” sa asupra realitatii, devin deosebit de eficiente.

Iata cateva exemple de sugestii pozitive:
“… pe masura ce respiri… te simti din ce in ce mai relaxat in fotoliul confortabil in cure te afli…”;
“… poti descoperi in Interiorul tau resurse de care ai putea sa te miri tu insuti…”;
“… poti auzi ceea ce se intampla in jurul tau… mintea ta constienta ar putea sa-si puna anumite intrebari si sa fie atenta la amanunte… in timp ce mintea ta inconstienta stie cu adevarat ceea ce este important pentru tine acum… “;
“… poti observa aparitia in corpul tau a senzatiilor placute de relaxare…”.

Cand sugeram imposibilitatea realizarii unei actiuni (de pilda ridicarea bratului), este bine sa utilizam formulari pozitive:
iti va fi foarte… foarte greu, daca nu chiar imposibil, sa ridici bratul…”.

Formularile negative de tipul: “Nu poti ridica bratul! “ ar putea declansa o relatie de competitie intre pacient si terapeut.

SUGESTII NEGATIVE

Sugestiile negative au, oarecum, un efect paradoxal: noi nu putem nega, elimina decat ceea ce avem deja!avon.ro

Daca va voi spune:
“Nu va ganditi la o prajitura mare! “, mai intai va va aparea in minte imaginea prajiturii, apoi veti declansa lupta impotriva ei si, cu cat veti lupta mai mult, cu atat imaginea va deveni mai persistenta pentru ca, nu-i asa, nu poate exista lupta fara adversar!

Interdictiile vehiculate de negatii activeaza tendinta structurala a omului de a le incalca (tendinta descrisa metaforic de povestea biblica a marului din gradina Edenului, de conceptul psihanalitic exprimat prin metafora lui Oedip etc). De aceea, sugestiile negative pot fi utilizate pentru a induce anumite manifestari sugerand persoanelor sa nu actioneze in directia dorita de noi.

De pilda:
“… nu va ganditi la senzatia de relaxare care se furiseaza acum in bratul drept… “
sau:
“… nu lua inca in consideratie faptul ca problema ta poate fi rezolvata…”,
“… nu te gandi inca la momentele placute petrecute cu mult timp inainte… ” etc.

Se poate intampla ca sugestiile negative sa fie utilizate intr-o maniera naiva si accidentala si sa conduca la efecte nedorite, in timp ce terapeutul se poate intreba unde a gresit.

Exemplul care urmeaza este extras dintr-un scenariu de inductie propus de A. Weitzenhoffer (1957, pp. 217-218): “nu ai nici o teama de hipnoza deoarece ea este doar benefica pentru tine… stii ca nu-ti poate face nici un rau… Nu te vei trezi pana nu-ti voi spune eu sau in cazul in care s-ar intampla ceva cu mine ori viata ti-ar fi in pericol… “.
Interdictiile vehiculate de negatii si descrierea situatiilor nedorite ar putea conduce la efectul contrar celui asteptai de terapeut.

SUGESTII REFERITOARE LA CONTINUT

Fie ca sunt pozitive sau negative, sugestiile care vehiculeaza diverse continuturi experientiale abunda in detalii, descriu intr-o maniera analitica senzatii, ganduri, amintiri, emotii, sentimente. Prin furnizarea acestor detalii facilitam reconstruirea si trairea intensa si completa de catre subiect a unor experiente.

Exemplu:
“Te lasi leganat de fosnetul monoton al valurilor ce mangaie nisipul fierbinte al plajei pe care stai intins… Corpul intreg este imbratisat de razele fierbinti ale soarelui, toropit de nisipul cald care te inconjoara… O briza usoara iti mangaie fruntea, racorind-o…”.

Utilizand aceste detalii stimulam pacientul sa plonjeze intens in experienta descrisa de noi. Exista insa riscul ca sa obtinem un efect contrar: cu cat descrierile noastre sunt mai detaliate, cu atat probabilitatea ca ele sa nu se potriveasca cu experientele traite de pacient este mai mare. Referindu-ne la exemplul anterior, este posibil ca pacientul sa aiba experiente negative in legatura cu marea sau sa aiba tendinta de a evita soarele puternic etc.

Sugestiile pline de detalii sunt utile pentru trairea profunda a unor experiente, cu conditia ca terapeutul sa aiba informatii anterioare privind aceste experiente ori in cazul in care terapeutul poate recepta indicatorii adecvati (raspunsuri ideodinamice) pe parcursul dezvoltarii transei si, utilizand acest feedback, poate asista adecvat clientul.

SUGESTII REFERITOARE LA PROCESE


Spre deosebire de sugestiile precedente, acestea nu se refera la detaliile experientelor, ci la procesele pe care ele le implica. Sugestiile referitoare la procese au o mai mica probabilitate de a intra in dezacord cu experientele pacientului, deoarece ele fixeaza doar cadrul general care permite trairea experientei; ele nu furnizeaza imaginea plina de detalii, ci doar procesele generale implicate in constructia imaginii.

Pentru alcatuirea unor astfel de sugestii este util sa ne amintim de submodalitatile senzoriale descrise de programarea neurolingvistica.

  • Submodalitati vizuale (dimensiuni implicate in constructia unei imagini vizuale):

– caracterul asociat (vazuta cu ochii proprii) sau disociat (ma vad privind ; privirea orientala spre sine);
– culoare/alb, negru;
– profunzime (doua sau trei dimensiuni) ;
– lateralizare (stanga – dreapta; sus – jos);
– distanta intre sine si imagine;
– luminozitate;
– contrast;
– claritate;
– miscare;
– viteza;
– numar.

  • Submodalitati auditive:

– mono/stereo;
– cuvinte/sunete/zgomote;
– volum;
– ton (bland, dur);
– timbru;
– localizarea sunetului;
– distanta sursei sonore;
– durata;
– continuitate/discontinuitate;
– viteza:
– claritate.

  • Submodalitati anestezice:

– localizare;
– intensitate;
– presiune (puternica, slaba);
– marime ;
– textura (aspra, dulce);
– greutate (usor, greu);
– temperatura;
– durata;
– forma.

Tinand cont de aceste modalitati putem formula sugestii care vor construi doar un cadru ce va permite reconstituirea de catre client a experientei sale.

Astfel putem spune:
“…te afli intr-un loc in care te simti foarte bine… In jurul tau sunt lucruri pe care le vezi… unele imagini sunt mai apropiate… altele mai indepartate… ar putea fi colorate sau poate nu, clare sau difuze… Auzi linistea… ori poate cuvinte… sunete… zgomote… “.

Alte sugestii din aceasta categorie ar putea lua forma urmatoare:
“… ai putea avea o anumita amintire din copilarie, una la care nu te-ai mai gandit de foarte, foarte mult timp…”;
“… o senzatie placuta iti cuprinde corpul profund relaxat…” ;
“… un anume sunet prinde contur din ce in ce mai clar… “.

Observati in exemplele de mai sus cuvinte cu un continut foarte general („amintire”, „senzatie”, „sunet”) care pot deveni semnale pentru experiente specifice traite de client.

Unii pacienti se recunosc atat de bine in aceste descrieri, incat sunt mirati cum de am intuit experientele pe care acestia le-au trait.

Sugestiile referitoare la procese se refera la structura experientei, in timp ce detaliile acestei experiente sunt furnizate de sugestiile referitoare la continut.

Structurile si procesele sugerate pot conduce la o reorganizare a continuturilor experientelor anterioare ale subiectului cu consecinte importante asupra comportamentului rezolutiv al acestuia.
Procesele sugerate pot activa selectiv detalii, continuturi experientiale inconstiente, multiplicand alternativele de reformulare a problemelor si solutiilor.

SUGESTIILE POSTHIPNOTICE

Sugestiile posthipnotice sunt administrate in timpul transei si au ca scop activarea unor comportamente, ganduri, emotii (la un anumit timp dupa ce subiectul a iesit din transa).

Acest tip de sugestie face parte integranta din procesul terapeutic. Intr-adevar, in afara unor efecte posthipnotice asupra comportamentului subiectului, hipnoza ar fi total ineficienta ca instrument terapeutic.

Deseori, utilizez in transa urmatoarele sugestii posthipnotice cu caracter oarecum general: “desi corpul tau va reveni in scurt timp la starea de veghe, inconstientul tau va continua sa lucreze pentru tine… In zilele urmatoare s-ar putea sa-ti vina in minte ganduri si imagini aparent fara nici o legatura cu naivitatea pe care o desfasori, fara sa stii de ce… sau lucruri, situatii care pana atunci ti se pareau confuze si fara sens sa-ti apara dintr-o data clare si coerente, fara sa stii cum si de ce… ori, poate… lucruri pe langa care ai trecut de atatea ori pana acum sa le vezi dintr-o data altfel… ca si cum le-ai vedea de la un alt nivel… Ramai curios in legatura cu toate acestea… “.

Acest tip de sugestie posthipnotica creeaza asteptari pozitive cu privire la aparitia unor insight-uri si resemnificari spontane – asteptari care se transforma in predictii ce se autoimplinesc.

Alte sugestii posthipnotice se refera la intrarea intr-o transa mai profunda cu ocazia sedintei viitoare. Insa cele mai multe sugestii posthipnotice vizeaza disparitia sau diminuarea simptomului ori rezolvarea unor probleme: “cand te vei prezenta la examen, vei inchide ochii, vei respira profund si vei observa cum anxietatea se risipeste pe masura ce respiri…”.

Sugestiile posthipnotice pot fi combinate cu progresiile de varsta. Unui pacient cu mutism psihogen i-am sugerat sa se plaseze intr-un viitor apropiat in care problema sa nu mai existe. Utilizand tehnica semnalizarii ideomotorii, am identificat ca acest viitor se plaseaza la trei saptamani de la data sedintei de hipnoza.

Inainte de iesirea din transa, i-am repetat de mai multe ori sugestia :
“… peste trei saptamani inconstientul tau te va conduce la starea de echilibru psihologic care iti va permite sa vorbesti normal, firesc, fara efort, de la sine…”.

Deseori, terapeutii asociaza sugestiile posthipnotice cu amnezia, ea insasi un efect posthipnotic, deoarece aceasta favorizeaza actualizarea comportamentelor sugerate in timpul transei, diminuand rezistenta constienta a subiectului.

Ion Dafinoiu – Hipnoza clinica

avon.ro

Lasa un comentariu