Stresul psihic



avon.ro

Stresul, la modul general, reprezinta o reactie a intregului organism, sub actiunea unor factori cauzali care pot fi fizici, chimici, biologici sau psihici, o cheltuiala suplimentara de energie in scopul adaptarii.

Agentii fizici, chimici si biologici pot fi masurati si, in general, sunt previzibili. In stresul psihologic exista, de asemenea, agenti specifici – stimulii psihici –, caracterizati prin semnificatia lor puternica pentru individ, dar posibilitatea de masurare si de anticipare a lor este relativa.

Stresul constituie o reactie de punere in tensiune a psihicului si a somei, ca urmare a unei schimbari in procesul continuu al existentei (H. Selye). Consumul suplimentar de energie asigura, de multe ori, depasirea stresului si continuarea adaptarii. Ulterior, o astfel de adaptare reusita va deveni strategie de succes. Daca, insa, dupa cheltuiala de energie, apare esecul, acest lucru va avea o influenta negativa intr-o situatie similara ulterioara.

In fata unui agent stresor, individul recurge la evaluarea cognitiva a semnificatiei stimulului, evaluare al carei rezultat poate fi favorabil sau nefavorabil, in functie de evaluarea exigentelor situatiei, de evaluarea posibilitatilor si resurselor proprii si de raportul dintre acestea.

Resursele pot fi: imediate, stocate in experienta sau gasite pe moment. Una dintre cele mai importante resurse este repertoriul anterior de situatii similare. Se poate recurge si la suportul social, care poate fi: material, emotional, informational si de stima sociala.

Evaluarea exigentelor situatiei si a resurselor proprii se soldeaza cu elaborarea planului de actiune, care determina linistirea individului. Planul poate consta in:

  • abandon, care genereaza o reactie endocrina de stres dominata de cortizol (a carui actiune determina, in timp, scaderea imunitatii), sau
  • reactia activa la stres – reactia de lupta sau fuga (fight or flight); aceasta declanseaza eliberarea de catecolamine (adrenalina si noradrenalina; excesul de catecolamine, in timp, imbolnaveste inima si vasele de sange).

Oboseala, desi este un eustres psihic, reprezinta o forma de distres fizic. Unde se termina eustresul si unde incepe oboseala?

Si subsolicitarea poate fi un distres.

Tipurile de sefi stresanti: „vataful de sclavi“, „zeflemistul“, „criticosul“, „pensionatul la datorie“. Tipuri de sarcini profesionale stresante: „deadline“, „deadlock“.avon.ro

O alta conditie de aparitie a stresului nu are nimic in comun cu discrepanta dintre situatie si resurse, ci tine de semnificatia afectiva acordata agentului stresor. Este vorba despre agentii afectogeni negativi si pozitivi.

Asadar, procesele psihice care intervin in evaluarea stresului sunt cele cognitive (intervin in evaluare), latura afectiva pozitiva sau negativa, si procesele volitionale. Reactiile comportamentale pot fi active sau pasive. Consecintele in planul adaptarii sunt pozitive daca individul a depasit distresul si negative daca rezultatul este un esec.

Eustresul reprezinta un scop major al psihoterapiei. El are corespondent in plan endocrin eliberarea de endorfine, care tonifiaza celulele naturale killer. In psihoterapie se cauta stimularea eustresului, una dintre forme fiind art-terapia.

Distresul nu se concretizeaza intotdeauna psihosomatic; el se valideaza sau nu in functie de: tipul de personalitate, biografie personala, varsta, stare de sanatate.

 

Note de cursPsihologie medicala

avon.ro

Lasa un comentariu