Stresul in viata noastra



mycloset.ro

Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului. In fizica, stresul este acea forta capabila sa produca deformari temporare sau permanente asupra unui corp. In biologie, stresul este definit ca, orice poate produce schimbari intr-un organism, cauzeaza dereglari sau reglari ale proceselor legate de acel organism.

Stresul este “raspunsul organismelor vii la solicitarea de orice natura” (Selye, 1974, p.123). Exista numai doua tipuri de reactie: raspunsul activ, adica lupta si/sau raspunsul pasiv, adica fuga sau tolerarea.

Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung, are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii. Stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre exigentele mediului pe de o parte si resursele, capacitatile si posibilitatile individului pe de alta parte.

Stresul apare in orice situatie in care starea de echilibru sau integritatea fizica si/sau psihica a organismului este amenintata de factori interni si externi si pentru care individul nu dispune de solutii tip pentru a reduce sau a elimina amenintarea.
Stresul defineste starea biologica de alerta care mobilizeaza corpul pentru a raspunde sau a riposta la solicitari sau amenintari.

Este important de amintit ca stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative, ci de asemenea al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in mediul profesional si afecteaza mai mult individul, decat evenimentele negative majore, dar mai rar.

In literatura de specialitate sunt descrise mai multe forme de stres: stresul ambiental, avand ca factori principali zgomotul, caldura/frigul, trepidatiile, poluarea aerului, radiatiile etc.); stresul gravitational, avand ca factori principali imponderabilitatea si acceleratia; stresul urban, avand ca factori principali zgomotul, aglomeratia, poluarea; stresul hiperbar, avand ca factor principal presiunea atmosferica ridicata; tehnostresul, avand ca factor principal excesul informational; stresul prenatal si neonatal, avand ca factor principal hipoxia.

De asemeni, unul si acelasi eveniment stresor psihic nu produce de fiecare data stres psihic la acelasi individ, atat din cauza “dispozitiei de moment”, cat si a semnificatiei diferite ce i se confera in momentele respective.

La locul de munca, stresul apare atunci cand exigentele profesionale depasesc resursele de care dispune fiinta umana.

Fiecare manager si angajat trebuie sa cunoasca factorii care conduc la stres (agentii stresori), cum poate fi identificat acesta si ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrand impreuna si utilizand tehnici eficiente de management al stresului pot fi evitate aceste probleme.

Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medicale a caror durata reprezinta cel putin doua saptamani de absente de la locul de munca. Stresul in munca poate genera stari ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace. in afara de acestea, stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si competitivitatii.elefant.ro

Deficientele in munca reprezinta un alt factor stresant legat de mediul iconjurator, acolo unde activitatea este repetitiva, putin stimulatoare, rutiniera. Plictiseala si dezinteresul psihic fata de munca pot diminua capacitatea de reactie a muncitorilor si functionarilor, in situatii de urgenta sau de neprevazut.

In stadiul incipient al stresului pot fi identificate mai multe tipuri de reactii. Acestea pot fi cauzate de probleme existente in viata de familie, in viata personala, la locul de munca sau orice combinatie intre acestea.

Unele dintre semnele care apar pot fi legate de performanta in munca manifestandu-se prin scaderea performantelor, greseli frecvente, lipsa de decizie, oboseala accentuata, iritabilitate, lapsus, rezistenta la shimbare, pierderea interesului pentru munca, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor pe motive medicale, pasivitate sau lipsa de implicare, prin manifestarea unui comportament agresiv (criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism, reactii si raspunsuri emotionale necontrolate, nervozitate, certuri, ton necorespunzator, refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur).

Programul ”Stay well” (Pastreaza-ti sanatatea) de la firma americana Control Data a folosit un program compus din cinci parti:

1. Stoparea fumatului,
2. Controlarea greutatii,
3. Sanatatea cardiovasculara,
4. Gestionarea stresului organizational,
5. Controlul dietetic: zahar, sare, colesterol.

Fiecare individ parcurgea trei etape:

1) Un examen confidential,
2) Fiecare individ a fost chestionat in vederea intocmirii unui bilant de sanatate si stabilirii unui plan de reducere a riscurilor de sanatate,
3) In functie de profilul sau de risc, fiecare individ isi alegea un program care i se potriveste.

Rezultatele unor astfel de programe sunt semnificative: salariatii incurajati sa se lase de fumat petrec cu 50% mai putine zile la spital si au costuri de sanatate cu 20% mai reduse decat cele ale fumatorilor, salariatii care adopta programe de exercitii fizice petrec cu 50% mai putine zile la spital decat salariatii sedentari.

Directivele generale legate de buna practica in prevenirea stresului sunt legate de urmatoarele aspecte:

1. Analiza adecvata a riscurilor – este indicat ca abordarea problemei sa se bazeze pe o evaluare a riscurilor. Acest proces se poate sprijini pe studii, care sunt utile doar daca exista intentia clara ca, pe baza rezultatelor acestora si la timpul cuvenit, sa se adopte masuri oportune;
2. Planificarea minutioasa – se recomanda sa se stabileasca obiective clare si sa se defineasca cu precizie grupurile tinta, sarcinile, responsabilitatile si modul de alocare al resurselor;
3. Combinatie de masuri vizand activitatile de munca cu cele vizand angajatii – se va acorda prioritate interventiilor colective si organizatorice pentru a combate riscurile stresului;
4. Solutii specifice contextului – experienta pe care angajatii au dobandit-o la locul de munca este o resursa vitala in identificarea problemelor si a solutiilor. Uneori se pot dovedi necesare si competente provenind din exteriorul organizatiei respective;
5. Practicieni experimentati si interventii bazate pe fapte – se va recuge numai la experti externi competenti sau vor fi angajati permanent, in cazul companiilor mari;
6. Dialog social, parteneriat si implicarea angajatilor – pentru fiecare etapa de interventie sunt cruciale implicarea si angajamentul salariatilor si cadrelor de conducere de la nivelul mediu si superior;
7. Prevenirea durabila si sprijinul conducerii – o imbunatatire durabila nu este posibila doar daca managerii sunt pregatiti sa efectueze schimbari. Gestiunea stresului ar trebui sa capete un rol important in activitatea intreprinderii.

Stresul in munca poate fi evitat si actiunile de reducere a acestuia pot fi foarte rentabile. Evaluarea riscurilor de stres in munca implica aceleasi principii si procese de baza ca si evaluarea celorlalte riscuri de la locul de munca. Includerea angajatilor si a reprezentantilor lor in procesul de evaluare este indispensabila reusitei acestuia. Acestia trebuie consultati pentru identificarea cauzelor stresului, a grupelor care sunt victimele acestuia, precum si a solutiilor care trebuie adoptate pentru a ajuta.

Etapele procesului de evaluare a riscurilor pot fi sintetizate astfel:

  • identificarea riscurilor
  • stabilirea persoanelor care pot fi afectate de stres si in ce mod
  • evaluarea riscului prin: identificarea masurilor care au fost deja adoptate
  • verificarea daca masurile adoptate sunt suficiente, si daca nu sunt suficiente, stabilirea unor masuri suplimentare care ar putea fi adoptate
  • inregistrarea rezultatelor si reexaminarea acestei evaluari la intervale adecvate si verificarea impactului masurilor adoptate

astratex.ro

Lasa un comentariu