Stabilirea noilor conditii pentru o casnicie fericita



avon.ro

Acest articol este o completare a articolului „Mijloace de abordare a partenerului in vederea rezolvarii conflictelor” care descrie stabilirea unei intelegeri privind noua directie spre care se indreapta cuplul si implicit casnicia.

Autoarea Jamie Turndorf in „Arena Conjugala” propune cativa pasi in negocierea unui „contract” care sa vitalizeze cuplul aflat de mult timp in conflicte si care doreste sa iasa din acest cerc vicios.

„Daca v-as cere sa spuneti care este scopul unei negocieri, pun pariu ca ati spune ca este un compromis sau o concesie de ambele parti. Nu sunteti singura persoana care crede ca negocierea este un compromis. De fapt, majoritatea terapeutilor de cuplu, a preotilor si negociatorilor sfatuiesc cuplurile nefericite sa „taie marul pe din doua”; dar ce om in deplinatatea facultatilor mintale isi doreste jumatate din „marul” conjugal?”

Metoda compromisului lasa nesatisfacute cele doua parti. Cum aceasta nu este o metoda buna prin care sa ajungeti la o intelegere armonioasa in cuplu, singura posibilitate viabila este colaborarea.

Procesul de colaborare presupune un efort activ al ambilor parteneri prin care cei doi gasesc o solutie pentru eliminarea conflictului.

Jamie Turndorf specifica cateva elemente care contribuie la formularea unui „contract” conjugal fericit:

  • Fiti prieteni
  • Fiti scurt si concis
  • Subliniati schimbarile pozitive
  • Contractul sa fie realist
  • Contractul nu e batut in cuie
  • Nu constrangeti partenerul
  • Cereti-i opinia
  • Reciprocitatea

 

Contractul bazat pe reciprocitate sustine ambii parteneri in indeplinirea sarcinilor la care au cazut de acord.

Exemplu de contract: „pentru urmatoarele 3 saptamani sunt de acord sa spal vasele lunea, miercurea si vinerea, astfel incat tu sa-ti poti pregati cursurile. Tu esti de acord sa stai cu copiii marti seara si joi seara, de la opt la zece, si sambata dimineata, de la 8 la 10, pentru ca eu sa ma duc la cursul de aerobic. Ne vedem din nou pe data de x, ca sa evaluam reusita aplicarii contractului”.

Este posibil ca acest lucru sa vi se para o afacere. Avem un contract intre doi oameni care au semnat o bucata de hartie pe care trebuie sa o respecte. Unele cupluri agreeaza acest sentiment, altele nu. Insa, este cu atat mai evident cu cat stim ca de o intelegere scrisa pe o bucata de hartie se tine mai usor cont decat de o intelegere verbala.avon.ro

In alte cazuri, din cauza unui trecut restrictiv supus regimului autoritar din partea parintilor, este posibil ca partenerul respectiv sa se simta constrans de bucata de hartie, ceea ce ar duce la sabotarea contractului. O solutie este sa discutati cu partenerul despre avantajele si dezavantajele acestei strategii. Totusi, acel contract scris este valabil pentru amandoi, nu doar pentru el.

In final, decideti asupra datei, orei, locul in care sa va intalniti pentru a stabili dupa evaluarea sarcinilor daca contractul a fost un succes sau un esec.

Inconveniente care apar in cadrul negocierilor

Prea multe contraoferte

Se intampla frecvent ca un cuplu sa se impotmoleasca intr-un sir nesfarsit de contraoferte: „eu propun x, tu propui y”. Daca se intampla astfel, este aproape imposibil sa incheiati o intelegere.

Cand contractul este unilateral, adica un partener trebui sa accepte prea multe, el se poate opune finalizarii negocierilor deoarece sarcinile respective nu tin cont si de opiniile lui. De aceea este esential sa aveti in vedere ca acela este un contract de reciprocitate.

Autoarea spune ca „contraofertele nesfarsite pot de asemenea sa mascheze sentimente nemarturisite”. Ele pot ascunde teama de schimbare, teama de a nu fi dezamagit daca partenerul nu respecta contractul, pentru ca va suferi.

Jamie ne ofera urmatorul exemplu de negociere:

  • Impasul negocierii: o enuntare a problemei prost formulata duce la intreruperea discutiilor

Esther era suparata pentru ca sotul ei se grabea intotdeauna atunci cand faceau dragoste. Ea ii spusese de multe ori: Am vazut si animale care asteapta mai mult! Dar orice ar fi spus sau ar fi facut Esther, nu reusea cu nici un chip sa il determine pe Pierre sa schimbe ceva. Ea a hotarat sa incerce din nou, aplicand metoda mea.”

„[…] Esther a inteles ca refuzul lui Pierre de a petrece mai mult timp cu ea o facea sa simta ca nu este iubita, asa cum simtea in copilarie. Iar Pierre traia cu sentimentul ca niciodata nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor parintilor sai. In consecinta, ea a inteles de ce el era atat de sensibil ori de cate ori incerca sa aduca in discutie problema lor sexuala.

Ea a desfasurat toate proiectele personale si apoi i-a cerut permisiunea de a discuta.

A lansat spargatorul de gheata: „Ai un minut liber?”

El calcula impozitele si i-a aruncat o privire critica. (Ea uitase sa bata la usa inainte de a intra si il abordase intr-un moment in care era ocupat. Prima greseala)

Apoi a formulat introducerea: „Stiu ca detesti sa vorbim despre ceea ce vreau sa-ti spun”. (Acesta este un enunt care reflecta intelegerea, dar nu este un enunt pozitiv, solidar)

Apoi a avansat tagaduirea: „Si cred ca nu vrei sa ma superi, dar…” (Cuvantul „cred” da impresia ca nu este sigura, ceea ce suna ca un atac – „poate ca de fapt ai vrut sa ma superi”)

Apoi a venit prezentarea problemei (formula x, y): „Dar atunci cand te grabesti in timp ce facem dragoste, am impresia ca nu ma iubesti”. (Ea l-a acuzat direct, lucru care a sporit senzatia lui ca este atacat)

Apoi a adaugat sugestia pentru viitor: „Vreau sa nu te mai grabesti asa”. (Sugestia a fost prezentata intr-o maniera negativa si l-a atacat indirect prin aluzia la faptul ca se grabeste)

Pierre a sarit in sus si a iesit val-vartej din camera.

„Se pare ca n-am nimerit-o”, si-a zis ea.

Ea l-a urmat si-a aplicat primul ajutor: „Cred ca te-am determinat sa fii defensiv. Poti sa-mi spui unde am gresit?”

El a informat-o si au cazut de acord sa reia discutia mai tarziu.

Atunci cand ea l-a abordat din nou, s-a comportat in felul urmator: a batut la usa inainte de a intra, spunand: „Iubitule, esti ocupat acum?” (El i-a dat unda verde)

A sarit peste spargatorul de gheata pentru ca el stia deja ca exista o problema.

Apoi si-a spus introducerea, revazuta si imbunatatita:

„Stiu ca te simteai redus la tacere de catre parintii tai si asta e ultimul lucru pe care vreau sa-l simti alaturi de mine”. (Mentionarea vechii lui cicatrici; pozitionarea ei ca prieten si aliat al lui)

Apoi a formulat tagaduirea: „Stiu ca nu iti dai seama ce afect are asta asupra mea…dar”, si a continuat cu prezentarea problemei (formula x, y): „Cand partida de sex se incheie prea repede am sentimentul ca nu sunt dorita” (A evitat sa-l acuze direct si a formulat o fraza neutra)

Apoi a adaugat sugestia pentru viitor: „Mi-as dori atat de mult sa petrecem mai mult timp unul langa celalalt si pentru asta sunt dispusa sa ascult sugestiile tale (Sugestia este prezentata intr-o maniera pozitiva si lasa loc interventiei partenerului)

Noua ei abordare a reusit sa il determine pe Pierre sa participe la discutie si sa coopereze la gasirea unei solutii.”

Este posibil ca procesul de negociere sa vi se para complicat sau greu de aplicat. Ca orice lucru nou care initial pare greu de invatat, cu cat reusiti sa negociati de mai multe ori si puneti in aplicare ce v-ati propus amandoi, cu atat vi se va parea mai familiar si mai usor de facut. Totul este sa aveti rabdarea necesara. In fond, in joc se afla soarta casniciei dumneavostra.

Adaptare dupa Jamie Turndorf – Arena Conjugala

avon.ro

Lasa un comentariu