Simptome si tratamentul depresiei la adolescenti



answear.ro

 

Cativa factori cresc riscul depresiei la tineri:

  • daca un parinte sau un membru apropiat din familie are depresie: acesta este cel mai important factor de risc pentru depresie (copiii sau adolescentii care au un parinte cu depresie au probabilitate de 3 ori mai mare de a face depresie)
  • daca au mai avut un episod depresiv, in special daca primul episod depresiv a aparut la o varsta mica
  • daca au afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia
  • prezenta unei alte tulburari psihice, cum ar fi comportament dezordonat sau anxietate (neliniste, teama)
  • decesul unui membru al familiei sau prieten apropiat
  • abuzul fizic sau sexual
  • abuzul de alcool sau droguri.

Alti factori de risc si situatii care duc la depresie sunt:

  • fetele la inceputul pubertatii (pana la pubertate fetele si baietii au acelasi risc de a face depresie insa dupa pubertate si la maturitate, femeile sunt de 2 ori mai predispuse pentru a face depresie decat barbatii)
  • violenta in familie
  • lipsa relatiilor sociale cu persoane de aceeasi varsta
  • agresivitatea sau victima unei agresiuni.


Simptome

Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poate parea mai degraba irascibil decat trist sau se simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia.

Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata de el.
Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. In acest stadiu este dificil de asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.


 

 

Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome:dEpurtat.ro

  • iritabilitate
  • temperament violent
  • dureri inexplicabile, ca de exemplu dureri de cap sau de stomac
  • dificultati in gandire si in luarea deciziilor
  • somnolenta sau insomnie
  • modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere
  • scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii)
  • sentimentul de vinovatie sau deznadejde
  • oboseala permanenta sau lipsa de energie
  • retragere din viata sociala, ca de exemplu lipsa interesului fata de prieteni
  • gandul la moarte si ganduri de sinucidere.

Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se modifica cu varsta.
Semnele de atentie pentru sinucidere la copil si adolescent includ preocuparea pentru moarte sau sinucidere sau incetarea recenta a relatiilor de prietenie.

Multi copii cu depresie au simptome de anxietate (neliniste) cum ar fi: ingrijorarea permanenta si nefondata si teama separarii de un parinte. Cateodata aceste simptome apar inainte ca depresia sa fie diagnosticata.

Alte simptome mai putin intalnite pot sa apara la copiii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale (halucinatii auditive) sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie, manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta.

Diferentierea intre diversele dispozitii normale si simptomele depresiei este de multe ori dificila.
Sentimentele ocazionale de tristete si irascibilitate sunt normale. Ele permit copilului sa inteleaga mahnirea si sa faca fata obstacolelor din viata.

De exemplu, mahnirea adanca (pierderea grea) este un raspuns normal la o pierdere cum ar fi moartea unui membru al familie, a animalului de companie, pierderea unui prieten sau divortul parintilor. Dupa o pierdere grea, copilul poate sa ramana trist pentru o perioada lunga de timp. Cu toate acestea, daca aceste emotii nu dispar dupa o perioada de timp si incep sa interfereze cu viata personala a tanarului, copilul poate dezvolta simptome ale tulburarii de dispozitie cum ar fi depresia sau tulburari distimice (depresie de gravitate medie pe perioada indelungata) care necesita tratament.

Aproximativ 15% dintre copiii si adolescentii diagnosticati cu depresie dezvolta tulburari bipolare (prezenta simptomelor contradictorii: alternanta intre depresie si buna dispozitie exagerata). Copiii sau adolescentii cu tulburari bipolare au manifestari extreme ce alterneaza intre depresie si accese maniacale (copiii sunt plini de energie, agitati sau irascibili). In depresie pot fi intalnite simptome comune si altor afectiuni.

Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.

Principalele probleme ce se regasesc la copiii si adolescentii cu depresie

  • performante slabe la scoala si la locul de munca
  • probleme in relatiile cu prietenii si membri familiei
  • sarcina la varsta tanara
  • aparitia unor boli organice

Pentru depresia severa, copilul trebuie spitalizat, in special daca a pierdut contactul cu realitatea (este psihotic) sau are ganduri de sinucidere.
Un episod depresiv dureaza in medie 8 luni. Chiar si cu un tratament de succes aproximativ 70% din copiii cu depresie vor avea un nou episod in urmatorii 5 ani. In timpul tratamentului pentru depresie copilul trebuie supravegheat daca urmeaza corect tratamentul si participa la intalnirile de consiliere conform indicatiilor, chiar daca el se simte mai bine. O cauza des intalnita de recurenta (revenire) a bolii este oprirea prea devreme a tratamentului.

Pentru a preveni alte episoade de depresie, trebuie recunoscute devreme semnele ce prevestesc depresia si trebuie stabilit diagnosticul si tratamentul de indata ce aceste semne apar. O dieta echilibrata, exercitiile fizice si un bun sistem de suport social pot ajuta la prevenirea depresiei.

Sinuciderea si depresia

Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere se modifica cu varsta. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere la copil sau adolescent includ preocuparea pentru moarte si sinucidere sau ruperea recenta a unei relatii de prietenie.

Adolescentii cu depresie au in mod special un risc crescut pentru sinucidere si tentative de sinucidere. In SUA aproximativ 2000 de tineri se sinucid anual. In timp ce fetele au tentative de sinucidere de doua ori mai frecvent decat baietii, baietii au probabilitate mai mare de a reusi in tentativa de sinucidere decat fetele, pentru ca fetele utilizeaza metode mai putin periculoase si supravietuiesc tentativei de sinucidere. Tentativele de sinucidere la copiii cu varsta sub 12 ani sunt rare.

Persoanele tinere au risc crescut de tentativa de sinucidere daca prezinta urmatoarele aspecte:

  • ganduri frecvente de sinucidere
  • probleme psihice sau tulburari distructive cum ar fi comportament dezordonat
  • comportament impulsiv sau agresiv
  • sentimente de deznadejde
  • tentative de sinucidere in trecut
  • prezenta in familie a unor tentative de sinucidere sau tulburari de comportament
  • violenta si abuzuri in familie
  • acces la arme de foc sau alte mijloace potential letale.

Trebuie urmarite cu atentie semnele de comportament suicidal la un copil care s-a confruntat recent cu:

  • despartirea de prietena sau prieten
  • probleme disciplinare la scoala sau fapte antisociale
  • probleme in clasele primare (clasele 1-4) sau dificultati la invatat
  • probleme familiale
  • probleme cu abuzul de substante (droguri, alcool, tutun)
  • incepe, opreste sau modifica dozele medicamentelor impotriva depresiei.

Daca un copil are ganduri de sinucidere trebuie anuntat imediat serviciul de urgenta (ambulanta).

Tratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica, educatie familiala sau o combinatie a acestora. De asemenea este important ca si copilul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile pe termen lung cu specialistii implicati in tratament.
Specilistii implicati in tratarea copiilor cu depresie sunt:

  • psihiatrul
  • pediatrul
  • psihologul
  • medicul de familie
  • asistenta medicala de specialitate.

Consilierea de specialitate (psihoterapia) poate fi acordata de:

  • psiholog
  • asistentul social
  • licentiatul in sanatate mintala
  • asistenta de psihiatrie.

Medicul sau alt specialist va evalua si diagnostica depresia la copil, chestionandu-l despre istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de alte cauze in afara depresiei. Copilul poate fi supus unui examen fizic general, urmat de efectuarea unor teste de sange pentru a determina daca are boli asociate, precum hipotiroidism (functie tiroidiana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii).

Copilul poate fi supus unor teste de evaluare a sanatatii mentale, teste care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si memoria.

Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului, acesta fiind un scurt test screening ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau a altor probleme psihologice ale copilului. De asemenea copilul va da un test scris sau oral pentru diagnosticarea depresiei.

Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea copilului. Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte sau a unei persoane care il cunoaste foarte bine pe copil. Alte informatii importante pot fi obtinute de la profesorii copilului sau de la asitentii sociali.

Tratament

Tratamentul depresiei la tineri este similar celui de la adulti cuprinzand consiliere psihiatrica si medicamente. Cu toate ca medicamentele antidepresive pot fi eficiente in tratarea depresiei, siguranta si efectele pe termen lung ale acestor medicamente la copii nu sunt inca in totalitate intelese. Oricum specialistii cred ca avantajele tratamentului cu antidepresive depasesc riscurile la majoritatea copiilor cu depresie.

Mai putin de o treime din copiii si adolescentii cu depresie primesc tratament. Aceasta se datoreaza in parte prejudecatii ca tinerii nu pot face depresie sau ca sentimentele datorate depresiei sunt normale la varsta lor. De asemenea, copiii nu cauta ajutor daca sufera de depresie, pentru ca ei cred ca este normal sa se simta deprimati, ei vor invinovatii altceva sau pe altcineva pentru simptomele lor sau ei nu stiu unde sa apeleze pentru ajutor.

Copiii trebuie sfatuiti sa ceara ajutor daca se simt deprimati, trebuie invatati unde si la cine sa mearga sa ceara ajutor daca sunt deprimati.

Optiunile terapeutice sunt reprezentate de:

  • inhibitori selectivi ai receptorilor de serotonina (SSRI), ca de exemplu fluoxetina (ca de exemplu Prozac); de obicei, fluoxetina este una dintre SSRI folosita pentru tratamentul depresiei la copii si adolescenti; cu toate acestea, alte SSRI ca de exemplu citaprolam (Celexa) sau sertralina (Zoloft) pot fi eficiente in depresie si uneori acestea sunt prescrise
  • medicatie antidepresiva atipica, ca de exemplu bupropion (Wellbutrin, de exemplu) sau venlafaxina (Effexor)
  • inhibitori de monoaminooxidaza (MAOi), ca de exemplu tranilcipromina (Parnat) sau fenelzin (Nardil)
  • antidepresive triciclice, ca de exemplu amitriptilina (Elavil) sau dezipramina (ca de exemplu Norpramin).

Medicamentele antidepresive triciclice au fost folosite in trecut pentru tratarea depresiei aparute in copilarie, dar studiile recente efectuate au aratat efecte limitate ale acestor medicamente. Antidepresivele triciclice au un risc de supradozare, precum si alte efecte secundare severe, ca de exemplu efectele secundare cardiace.

Tratament initial

Tipul de tratament de care are nevoie copilul depinde de primul episod de depresie, de severitatea depresiei, de ceea ce a determinat depresia (probleme familiale sau probleme la scoala). Daca copilul are ganduri de sinucidere, depresie severa sau este rupt de realitate (psihotic) sau nu mai poate desfasura nici o activitate atunci este necesara spitalizarea.
Tratamentul depresiei la copil si adolescent consta in general din consiliere psihologica, medicatie si educatia membrilor familiei.

Consilierea de specialitate in depresie poate include:

  • terapie cognitiv comportamentala, care se axeaza pe modificarea anumitor idei si a modelului comportamental (modul de a se comporta)
  • terapia in grup care se focalizeaza pe relatiile sociale si personale si pe problemele legate de acestea
  • terapia de rezolvare a problemelor, care este un tip de terapie cognitiva ce ajuta la gasirea unor solutii practice pentru aceste probleme
  • terapia familiala ce ajuta la educarea si asigurarea confortului familial
  • terapia prin joc pentru copiii foarte mici
  • educarea membrilor familiei poate fi facuta de personal medical atat prin informare cat si prin terapie familiala.

Unele dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le invete membrii familiei sunt:

  • sa stie cum sa verifice daca copilul urmeaza indeaproape planul terapeutic, cum ar fi administrarea corecta a medicamentelor si sedintele de consiliere psihologica programate
  • sa invete metode prin care sa reduca stresul ce apare in convietuirea cu o persoana cu depresie
  • sa cunoasca semnele recurentei (revenirii) bolii pentru a putea preveni aceasta recurenta a depresiei
  • sa cunoasca semnele unui comportament suicidal, sa poata evalua gravitatea acestuia si sa poata lua o atitudine corecta in prezenta acestora
  • sa invete sa recunoasca semnele unui episod maniacal (semn de tulburare bipolara) care este un acces de energie exagerata sau irascibilitate
  • instituirea tratamentului la un parinte care are depresie.

Tratament de intretinere

Tratamentul instituit depinde de cat de severe sunt simptomele copilului si daca simptomele interfereaza cu activitatea zilnica sau afecteaza calitatea vietii. Tratamentul include consiliere din partea specialistilor si terapie medicamentoasa pe termen lung.

Unii copii nu raspund la primul medicament si este nevoie de incercarea mai multor medicamente pentru ameliorarea simptomatologiei. Atat medicatia cat si consilierea de specialitate pot fi cele mai eficiente terapii, in special la copiii cu depresie cronica ce dureaza de cel putin 1 an.

O parte importanta a tratamentului in curs este urmarirea administrarii medicamentelor la copiii cu depresie. Deseori persoanele care se simt mai bine dupa administrarea antidepresivelor o perioada de timp se considera “vindecate” si cred nu mai au nevoie de tratament in continuare. Oricum, atunci cand medicatia este intrerupta, simptomele de obicei reapar, asa ca este foarte important ca pacientul sa urmeze intocmai planul terapeutic.

Copilul trebuie sa respecte programul de consiliere si sa continue schimbarea stilului de viata, cum ar fi o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice regulate.

Daca copilul are o afectiune asociata depresiei, trebuie sa urmeze in continuare tratamentul pentru boala respectiva. Personalul medical trebuie instiintat despre tratamentul urmat si planul terapeutic al bolii asociate.

Tratament in cazul agravarii bolii

Daca starea copilului se agraveaza in timpul tratamentului pentru depresie (care include consilierea de specialitate, medicamentele si schimbarea stilului de viata) este nevoie de tratament suplimentar.

In cazul in care boala se agraveaza se au in vedere urmatoarele:

  • parintii trebuie sa se asigure ca tratamentul este administrat conform prescriptiei medicale, ca se respecta recomandarile medicului in privinta terapiei, cum ar fi prezenta copilului la sedintele de consiliere programate
  • sa se urmareasca daca simptomele aparute nu sunt determinate de o alta afectiune (de exemplu tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie, tulburarea anxioasa sau abuzul de substante) si sa se trateze aceasta afectiune daca este necesar
  • identificarea si reducerea stresului pentru a evita agravarea simptomelor
  • schimbarea dozelor sau schimbarea medicamentului administrat copilului
  • sa se urmareasca respectarea recomandarilor medicale in privinta terapiei utilizate la domiciliu (dieta echilibrata si exercitii fizice regulate).

Este necesara o scurta spitalizare in special daca copilul prezinta semne de avertizare pentru sinucidere (comportament agresiv sau ostil, ganduri excesive pentru moarte sau detasare de realitate) sau in cazul in care este atat de deprimat incat pierde contactul cu realitatea (psihotic) sau are halucinatii sau iluzii.

Semnele de atentionare pentru sinucidere se modifica cu varsta. Semnele de atentionare pentru sinucidere la copii si adolescenti pot fi preocuparea excesiva pentru moarte sau sinucidere sau ruperea recenta a unei relatii de prietenie.

Daca tanarul este deprimat, parintele ar trebui sa ascunda obiectele contondente sau medicamentele cu potential letal din casa, mai ales daca tanarul stie de existenta lor si are semne de atentionare pentru sinucidere.

Cu toate ca supradoza de medicamente este metoda cel mai des incercata de tineri in tentativa lor de sinucidere, un risc foarte mare il poate prezenta existenta la domiciliu a unei arme de foc, mai ales daca aceasta este intr-un loc accesibil si este incarcata cu munitie.

Parintele trebuie sa incerce sa convinga tanarul de utilitatea unui plan de siguranta in caz de ganduri de sinucidere ale acestuia, care se mai numeste contract scris sau verbal impotriva sinuciderii. Tanarul accepta sa nu-si produca lui insusi vreun rau si sa spuna unui parinte daca are ganduri de sinucidere.

Dovezi privind eficacitatea contractului impotriva sinuciderii, in prevenirea tentativei de sinucidere sau a actului in sine sunt in curs de evaluare. Inca nu este clar daca aceste intelegeri ajuta si in ce masura ajuta, insa unii medici sunt de parere ca ele sunt utile.

Pentru copiii mai mari cu depresie severa se poate utliza terapia cu electrosocuri. Prin aceasta procedura, un stimul electric de scurta durata este transmis la creier prin electrozi plasati pe cap. Aceasta se considera ca amelioreaza depresia prin modificarea substantelor chimice de la nivelul creierului numite neurotransmitatori.

Alte tratamente

Consilierea de catre personal specializat reprezinta o parte importanta in tratamentul depresiei.

Modificarea stilului de viata, ca de exemplu efectuarea exercitiilor regulat si odihna corespunzatoare, pot ajuta copilul sa isi revina mai rapid si mai ales sa isi imbunatateasca stilul de viata. Terapia familiala poate contribui la intregirea familiei, mai ales atunci cand aceasta este preocupata de depresia copilului.

Prezenta unui copil bolnav de depresie in familie necesita schimbarea atitudinii, intelegere si multa rabdare. Este necesara instruirea parintilor in ceea ce priveste depresia in copilarie si ce pot face acestia, cat si alti membri ai familiei pentru a ajuta in tratarea depresiei.

Terapia familiala este un mod eficient de a invata cele mai bune ganduri si fapte, de a ajuta in tratarea depresiei.

Terapia de soc (terapia electroconvulsiva) desi este un tratament eficient pentru adolescentii si copiii de varsta mai mare, care au forme severe de depresie sau cei care nu raspund la alte tratamente, este rar folosit la copii sau adolescenti. Chiar daca aceasta terapie este eficienta la adultii cu forme severe de depresie, in prezent nu sunt studii care sa arate eficienta ECT la copii si adolescenti sau la adulti.

Tipurile de terapie comportamentala (consiliere) cel mai adesea folosite in tratarea depresiei la copii si adolescenti sunt:

  • terapia comportamental cognitiva, care ajuta la reducerea, estomparea gandurilor negative si incurajeaza comportamentul pozitiv
  • terapia de relationare, aceasta se concentreaza pe initierea de relatii intre copii
  • terapia de rezolvare a problemelor, in care copii sunt ajutati sa rezolve, sa inteleaga problemele curente
  • terapia familiala, care incurajeaza intreaga familie sa isi exprime toate temerile si o ajuta sa gaseasca noi mijloace de a le indeparta
  • terapia de joc, in care este implicat un copil mic sau un copil cu intarziere mentala, avand ca scop de a-i ajuta sa-si invinga temerile au frica (cu toate acestea nu este dovedit ca acest tip de tratament reduce simptomele depresiei)
  • terapia de soc (ECT), folosita rar la copii, poate fi de ajutor in cazul in care acestia nu raspund la alte tratamente sau depresia acestora este severa.

Terapia complementara: medicatia complementara a fost folosita pentru tratarea depresiei la adulti, dar eficacitatea acesteia la copii si la adolescenti nu a fost inca dovedita; nu exista dovezi ca aceasta terapie ar fi sigura pentru utilizarea la copii sau adolescenti; medicatia complementara poate sa interactioneze cu alte medicamente, ca de exemplu cu antidepresivele.

Incurajarea copilului

Sa faca in mod obisnuit exercitii, ca de exemplu sa innoate, sa se plimbe, sa se joace in fiecare zi.
Sa evite alcoolul si consumul de droguri ilegale, de medicamente care nu sunt prescrise de catre medic, terapii naturiste si medicamente care nu au fost recomandate de medic (deoarece acestea pot interfera cu medicatia folosita pentru a trata depresia).
Sa doarma suficient.

In cazul in care copilul are probleme cu somnul (odihna) trebuie:

  • sa mearga la culcare la aceiasi ora in fiecare noapte
  • sa pastreze linistea si intunericul in dormitor
  • sa nu mai faca exercitii dupa orele 17.

Sa manance echilibrat. In cazul in care copilul are un apetit scazut sau diminuat, se recomanda sa manance mai degraba gustari frecvente decat mese copioase.

Sa fie increzator ca va fi bine. Gandirea pozitiva este foarte importanta in tratarea depresiei. Este dificil sa gandesti pozitiv atunci cand esti trist dar e bine sa i se reaminteasca copilului cu depresie ca progresul apare treptat si necesita timp.

In cazul in care apare orice semn de sinucidere (de exemplu un comportament agresiv sau ostil, ganduri excesive despre moarte, sau detasarea de la realitate) trebuie solicitat ajutorul cadrelor medicale, fie cel al medicului care ingrijeste copilul, unui consilier cu experienta, medicului psihiatru sau serviciilor de urgenta.

 

 

Sursa: sfatulmedicului.ro

dyfashion.ro

Lasa un comentariu