Senzualitatea parintilor exprimata in fata copiilor



Copiii vad o anumita raportare la sexualitate in casa in care locuiesc, la parintii lor. Daca acestia sunt foarte inchisi si se feresc foarte mult in exprimarea sexuala, atunci copilul va simti acest tip de manifestare si va fi reticent la a se arata liber in viata sexuala.

Copiii sunt foarte buni receptori ai mesajelor din mediul din care provin. Ei sunt ca un burete care absoarbe informatie. De aceea, poti simti foarte bine daca mama sau tatal sunt in regula cu manifestarea senzualitatii si daca este acceptabil pentru parinti ca el, copilul, sa puna intrebari sau sa aiba curiozitati in legatura cu viata sexuala.

Cand ajunge la adolescenta, copilul va simti daca poate sau nu sa intrebe ceea ce il preocupa. In cele mai multe dintre cazuri, din pacate, copiii nu spun nimic in familie si isi cauta informatiile in alte medii. Ei discuta cu cei de varsta lor si cu oameni care nu fac parte din familie.

Parintii nu sunt constienti de acest lucru, dar educatia sexuala isi are baza in atitudinea pe care ei o au fata de sex. Desigur ca pe masura ce cresc, copiii deveniti adolescenti sau tineri, isi vor rafina simtul, vor capata informatii noi si vor avea intr-un final o imagine proprie despre sexualitate si ce inseamna ea, dar un prim impact il au parintii in acest domeniu.

De aceea, este foarte important ca ei sa stie ca joaca acest rol al mentorului si al deschizatorului de drum si sa trateze acest aspect al vietii copiilor cu maxima seriozitate.

In cartea „Intre parinte si copil”, Haim Ginott spunea: „Educatia sexuala incepe cu atitudinea parintilor fata de propria lor senzualitate. Le plac vederea, mirosurile, si atingerea trupurilor lor sau cred ca toate acestea au ceva neplacut? Sunt incantati de goliciunea partenerului sau inchid ochii si isi imbraca trupurile in rusine? Au vreo aversiune speciala fata de sexul lor ori al partenerului sau il pretuiesc? Se socotesc unul pe celalalt lipsiti de consideratie si cu tendinte de exploatare sau drept initiatori fascinanti ai unor placeri impartasite? Indiferent care sunt sentimentele nerostite ale parintilor, ele vor fi transmise copiilor, chiar daca vorbele spuse incearca sa le ascunda.”

Sunt multe familii in care parintii sunt stanjeniti de propria senzualitate si incearca sa o ascunda si sa o faca invizibila pentru copii. Ei sunt speriati de impactul pe care l-ar avea vederea manifestarii lor in fata copiilor. Evident ca trebuie sa existe limite ale acestei manifestari, dar nu este nimic in neregula daca copiii isi vad parintii imbratisati in fata unui film la televizor sau daca ii vad sarutandu-se cand pleaca la serviciu.

De asemenea nu doar gesturile acestea in sine sunt importante, ci modul in care sunt facute. Este important ca parintii sa fie liberi in manifestarea lor, sa fie un lucru normal pentru ei si sa fie, mai ales, un lucru pozitiv, nu unul rusinos.

Daca parintii nu reusesc sa treaca peste propriul sentiment de inadecvare sexuala, atunci nu vor putea sa faca fata la viata sexuala a copiilor lor. Ei vor fi neputinciosi in fata unei schimbari importante in viata copiilor.

Ceea ce ii poate ajuta pe parinti este ca ei sa se gandeasca la sexualitate ca la un proces normal, pozitiv, care ii poate ajuta sa se implineasca atat pe ei, cat si pe copiii lor atunci cand acestia vor gasi ca este momentul potrivit pentru a incepe viata sexuala.

Frica este un inhibitor foarte puternic. Ei induc de multe ori sentimente de vina copiilor, sentimente care le-au fost transmise la randul lor de catre bunicii si parintii lor. Cu cat le va fi mai multa frica, cu atat vor avea mai multe inhibitii si nu vor putea sa se exprime.

 

 

Adaptare dupa „Intre parinte si copil” de Haim Ginott



Lasa un comentariu