Prieteni toxici sau produsul unui mediu toxic?



answear.ro

Experientele timpurii si mai ales atasamentul fata de parinti, bunici sau alte persoane care v-au ingrijit in copilarie sunt cele care au contribuit la aparitia si dezvoltarea unor asteptari puternice, obisnuinte sau chiar temeri in ceea ce priveste relatiile sociale. Acestea s-au dezvoltat inainte de a iesi pentru prima data din curte/casa, copil fiind, pentru a va imprieteni cu alti copii din cartier.
Chiar si la sugari putem lua in consdiderare acest aspect – increderea si dependenta in relatia copil-parinte/persoana care il ingrijeste. Atasamentul timpuriu prezice in general, tiparele comportamentelor de atasament experimentate in perioada copilariei, adolescentei si maturitate (Snyder, Shapiro & Treleaven, 2012).
Teoria atasamentului este cea care explica nevoia noastra de a forma si intretine legaturi emotionale intense cu alte persoane. Conform teoriei exista patru tipuri de atasament: securizant sau sigur, nesigur-anxios-rezistent, nesigur-anxios-evitant, dezorganizat (Ainsworth, Blehar, Waters & Wall, 1978). Chiar si la copii de varsta frageda puteti observa cum aceste tipare le impregneaza si modeleaza comportamentul social. Modalitatile prin care copiii fac fata anumitor situatii sociale cu colegii, amicii sau cu figuri autoritare, ilustreaza intocmai tipul de relatie dintre copil si parintele sau persoana care l-a crescut.

1. Atasamentul sigur

Atasamentul sigur sau securizant, este cea mai robusta si mai sanatoasa forma de atasament. Acest tip de atasament este dezvoltat de-a lungul timpului si este indreptat bineinteles catre parinti/ persoanele care ingrijesc copilul. In acest timp, copilul va invata si se va astepta ca nevoile lui sa fie satisfacute de adultii care fac parte din lumea lui. Acesti copii cresc, crezand ca lumea este un loc bun si ca oamenii care tin la ei ii vor sprijini si vor avea grija de ei la nevoie.

2. Atasamentul nesigur-anxios-rezistent

Atasamentul nesigur-anxios-rezistent, adesea numit si atasament ambivalent, este intalnit in cazurile in care parintele este inconsecvent, neoferind de fiecare data atentia si protectia pe care copilul o asteapta de la el in anumite situatii. Copii mici au nevoie de iubirea si de sprijinul parintilor lor, insa parintii nu sunt indeajuns de prezenti si de atenti in ceea ce priveste cresterea acestora.

3. Atasament-nesigur-evitant

Atasament-nesigur-evitant descrie o relatie neglijenta si abuziva intre copil si parinte. Nevoia de atasament este prezenta, dar inutilitatea efortului de a obtine ceva “imposibil”, impiedica copilul sa initieze orice tip de apropiere.

4. Atasamentul dezorganizat

Atasamentul dezorganizat putem spune ca se manifesta sub forma unei aparente confuzii in ceea ce priveste raspunsul la prezenta, plecarea sau absenta parintelui. Acest comportament incoerent poate aparea in urma unor experiente inconsecvente dintre copil si parinte, ceea ce duce la un raspuns confuz, dezorganizat cu privire la absenta sau prezenta celui din urma. Atasamentul dezorganizat este considerata cea mai nesigura forma de atasament.

Modul in care experientele si relatiile timpurii modeleaza comportamentul adultilordEpurtat.ro

In ceea ce priveste prietenia, daca extrapolam cateva scenarii timpurii in relatiile cu adultii din prezent, este posibil sa recunoasteti cateva semnale sau “comportamente toxice” la unele dintre persoanele apropiate. Aceste comportamente ar putea fi de fapt descrise drept comportamente de auto-protectie care au fost modelate in legaturile si relatiile daunatoare din copilarie.

De pilda, un copil ambivalent poate creste intr-un tanar adult ambivalent care isi doreste cu disperare sa aiba parte de caldura si conexiuni sociale. Cu toate acestea, incercarile si esecurile timpurii in ceea ce priveste construirea si dezvoltarea unor legaturi pozitive si armonioase alaturi de parintii sai in primi ani de viata, poate lasa urme adanci asupra tanarului adult, care va dezvolta si intretine in continuare un comportament dominator, invaziv, manipulator asemenea parintilor sai.

Copilul anxios-evitant poate sa creasca si sa se transforme in prietenul sau amicul tau aflat la “periferia” relatiilor tale sociale. Dupa ce a fost ranit profund in relatiile personale anterioare (in perioada copilariei), acesta poate ezita sa mai caute relatii apropiate cu alti adulti. Desi poate avea o dorinta arzatoare de a face parte dintr-un grup, sa aiba prieteni apropiati si de incredere, sa fie prezent si disponibil pentru alte persoane, cel mai probabil, acesta nu va sti cum sa procedeze pentru a obtine ceea ce isi doreste.

Dezvoltarea unui tip de atasament dezorganizat in perioada copilariei poate conduce la un adult care pare a fi mereu in garda, temator si neincrezator in propriile forte, pregatit sa actioneze sau sa se retraga daca se simte amenintat. Unii specialisti si psihologi au sugerat ca o astfel de persoana care internalizeaza aceasta forma de atasament isi poate consuma energia creand haos si disfunctionalitate in relatiile sale adulte, dat fiind ca acesta este cel mai familiar comportament cu care au fost obisnuiti din copilarie.

Gestionarea comportamentului toxic

Potentialul de a aduce un anumit grad de “toxicitate” in relatiile actuale poate fi determinat de experientele timpurii ale persoanelor implicate. Iata cateva sugestii pe care le puteti urma in cazul in care aveti prieteni pe care va doriti sa ii pastrati aproape, dar care va pot “sabota” relatia/relatiile fara ca acestia sa realizeze.

Prieteni amivalenti: spuneti prietenului dvs ca sunteti alaturi de el si ca intr-o relatie sanatoasa si bidirectionala sunt inutile comportamentele exagerate. Aminteste-i de vremurile cand i-ai fost alaturi si de faptul ca oricine are nevoie de spatiu si libertate personala. In acest fel, va intelege ca nu aveti nevoie sa fiti “salvat” si nu va mai crea situatii prin care sa va puna in aceasta situatie.

Prieteni evitanti: poate fi dificil sa aveti “discutii spinoase” cu acest tip de prieten. Teama acestuia de a fi dezamagit sau abandonat ii poate bloca intru-totul capacitatea de a asculta/intelege si invata dintr-un feedback cinstit si constructiv. Oferindu-i un feedback pozitiv despre ceea ce este “corect” in termeni de prietenie, poate facilita abordarea subiectului cu privire la ceea ce este “interzis” intr-o relatie.

Prieteni dezorganizati: in mod evident, mentinerea unei astfel de relatii poate fi cu adevarat provocatoare si dificila. Si aici ne referim in principal la stangacia si nepriceperea de a putea imagina o relatie armonioasa si sanatoasa si la comportamentele inconsecvente ale prietenului tau – care variaza de la disparitia acestuia cand ai nevoie de el si pana la crearea unor situatii de criza care te forteaza sa fugi spre salvarea acestuia. Daca ii veti spune ca va simtiti epuizat si ca imprevizibilitatea acestuia va oboseste si va face confuz, poate trezi acestuia sentimente si comportamente neasteptate: o noua “disparitie” sau o noua drama/criza care poate conduce la diverse situatii “neprevazute”. Daca doriti sa pastrati aceasta prietenie, ar trebui sa va reduceti asteptarile si sa va bucurati de relatia voastra de prietenie, atunci cand aceasta se afla pe fagasul bun.

dyfashion.ro

Lasa un comentariu