Portretul dependentului de alcool



answear.ro

„<<Eu am facut-o>>, imi spune memoria. <<Imposibil>> – imi spune mandria. In cele din urma – memoria capituleaza”
(Friedrich Nietzsche)

 

 

Portretul dependentului de alcoolCand o persoana isi da seama ca bea mai mult decat este normal, penduleaza intre mai multe sentimente si stari: supararea pe sine pentru ca nu a rezistat tentatiei de a consuma alcool (autodezamagirea), furia indreptata asupra celor care l-au tentat sa bea si intre stari de disperare, de rusine, de vinovatie sau de umor negru.

Bagatelizarea si ascunderea consumului de alcool au ca scop reducerea sentimentelor de vinovatie si facilitarea ulterioara a consumului. Sentimentul vinovatiei duce la incarcarea constiintei, deoarece individul si-a incalcat propriile convingeri si valori. Rezolvarea cu succes a vinovatiei in cadrul terapiei ii va rearanja valorile vietii si il va sustine pe cel in cauza sa ia decizii corecte in viitor.

In ceea ce priveste trairea rusinii, aceasta poate lua amploare atunci cand persoana respectiva incearca sa faca fata pretentiilor unei persoane reale sau fictive. Rusinea provine din copilarie, cand persoana nu reusea aproape deloc sa isi multumeasca parintii, din diverse motive. Rusinea nu se confunda cu vinovatia, aceasta referindu-se la propria valoare pe care individul o are in ochii celorlalti. Daca o persoana se rusineaza in fata celorlati pentru faptul ca bea, va consuma alcool imediat ce simte ca nu este observat.

 

Este utila vinovatia?

Da, atata timp cat persoana in cauza doreste sa isi asume raspunderea pentru trecutul sau si nu mai incearca sa-i invinovateasca pe ceilalti. Desi este o stare neplacuta, vinovatia poate favoriza procesul vindecarii (prin infruntarea sa) daca nu se incearca refularea ei, fapt ce va declansa avalansa de autoreprosuri.

O persoana care se autopedepseste va cauta consolare din partea celorlati “Ei, hai, ca nu esti un om rau, nu e vina ta!” pentru a se simti absolvit. Persoana in cauza considera ca suferinta generata de autoculpabilizare ii ofera eliberare si noblete sufleteasca, iar acum e gata sa o ia de la inceput – insa dupa vechile metehne. Astfel, ia sfarsit cercul vicios al comportamentului gresit, de la sentimente de vinovatie si pedeapsa pana la rusinea falsa folosita ca scuza pentru viitorul comportament gresit.dEpurtat.ro

 

Intre autoamagire si dezamagire

Familia este cea care traieste sentimentul dezamagirii in fata incapacitatii dependentului de a pastra o limita in consumul sau de alcool, asa cum promite cel in cauza.

In acest context, dezamagirea nu este intentionat produsa de persoana dependenta – cel putin nu la inceput. El chiar crede ca poate controla prin vointa cantitatea de bautura pe care o consuma. Dovada in acest sens o constitue succesele de scurta durata. Cand promite ca se va controla, el chiar este convins ca va reusi, dar in timp observa ca se insala, pentru ca dependenta nu poate fi controlata prin vointa.

Mandru si ingamfat, nu poate accepta esecul si continua sa se amageasca pana cand nu mai poate diferentia realitatea de imaginatie. Suparat si artagos dupa autodezamagire, isi “obliga” rudele sa incerce diverse tactici prin care sa-l aduca pe fagasul normal. Dependentul de alcool va reactiona prin promisiuni desarte, va cauta sa se izoleze de ceilalti, sa ameninte, si va recurge chiar la minciuni intentionate sau de autoamagire. Familia va intelege intr-un final ca in fata lor se afla o persoana bolnava care nu-si mai poate controla actiunile, fiind si ei insisi la fel de neputinciosi in fata bolii ca si cel suferind. Ei trebuie sa caute ajutor de specialitate.

 

dyfashion.ro

Lasa un comentariu