Pastile de intelepciune

 

 

Pastile de intelepciuneEducatie/Cultura

Educatie

  • Nu poti face educatie altora daca tu insuti nu esti bine educat.

Autoeducatie

  • Educatia scolara se incheie la un moment dat. Autoeducatia dureaza toata viata.

Educatie familiala

  • Climatul intelectual, lecturile dirijate, convorbirile cu continut educativ, dezbaterea unor situatii cu incarcatura emotionala pozitiva, formularea unor judecati de valoare in prezenta si cu participarea copiilor – sunt conditiile favorabile educatiei familiale.

Educator

  • Un educator cu chemare si har pentru profesia didactica nu va dezarma niciodata in fata dificultatilor. El va gasi intotdeauna resursele sufletesti si rationale necesare depasirii lor.

Adevar

  • In educatie, adevarul este principalul mijloc pentru cultivarea onestitatii, a corectitudinii.

Bine-rau

  • In educatie, mai binele este urmarea surclasarii binelui, iar mai raul este consecinta tolerarii raului.

Educatie

  • Pornirile instinctuale si inclinatiile spre vicii trebuie zagazuite inainte de a deveni obisnuinte.
  • Tarele comportamentale si fisurile in edificiul moral sunt consecinte ale greselilor savarsite in educatia timpurie a copilului.
  • Educatia este buna sau rea in functie de valorile spirituale si moral-civice pe care le promoveaza, si de scopurile pe care le urmareste.
  • Increderea, incurajarea, recompensele, dragostea masurata pot face, in educatie, mai mult decat coercitia si pedepsele.

Probabilitate

  • Numai cu duhul blandetii e putin probabil ca se poate inlatura intotdeauna raul din om (copil sau adult).

Daca…

  • Daca toti parintii ar cultiva in inimile si cugetele copiilor lor cultul muncii si setea de cunoastere;

…daca Scoala, Familia, Biserica i-ar apropia pe copii de Casa Domnului si de credinta in Dumnezeu;
…daca la educatia civica a copiilor si tinerilor ar participa toti adultii si toate institutiile;
…daca cuvantul Patrie s-ar asocia in mintile copiilor cu sentimentele de dragoste si pretuire;
…daca spiritul de dreptate, cinste, corectitudine, disciplina etc., ar fi insuflat celor mici de la cea mai frageda varsta;
…daca respectul si grija fata de persoanele varstnice si cele aflate in dificultate ar fi inoculate de timpuriu in sufletele copiilor…
…ROMANIA de maine ar avea, cu siguranta, alt chip.

Autoritate

  • Adevarata autoritate in educatie este cea care induce respect si disciplina, nu cea impusa de norme si regulamente.

Scoala

  • Scoala trebuie sa pregateasca tineretul pentru viata, astfel ca viata sa devina pentru el o veritabila scoala.

Indemnuri pentru parinti si bunici

  • Iubiti-i pe copii cu masura si imbinati armonios dragostea cu exigenta;
  • Nu oferiti copiilor mai mult decat au nevoie si cereti-le atat cat pot ei da;
  • Autoritatea este conditia de baza in educatie, fara ea nici nu poate fi vorba de buna-crestere a copiilor;
  • Acordati-le ajutor in depasirea obstacolelor numai dupa ce v-ati convins ca au facut tot ce le-a stat in putinta;
  • Manifestati intelegere fata de copii fara a fi excesiv de toleranti. Greselile mici, trecute cu vederea, le prefigureaza pe altele mai mari, iar regretele de pe urma sunt zadarnice;
  • Numai respectand personalitatea copiilor le veti castiga increderea.

Dresaj

  • Constrangerile exagerate, certurile, neincrederea, pedepsele folosite in relatiile cu copiii duc mai curand la dresaj decat la educatie.

Zadarnicie

  • Este zadarnic sa astepti dragoste si respect din partea copiilor daca i-ai crescut prost.

Alfabet

  • Scoala trebuie sa-i invete pe copii si tineri nu numai alfabetul limbii, ci si alfabetul vietii.

Capricii

  • Capriciile nu sunt apanajul copiilor rasfatati. Ele se manifesta la persoane de toate varstele si sunt consecinta greselilor savarsite in educatia timpurie.

 

Invatare/ Intelepciune

Fericire

  • Ce putin ii trebuie inteleptului pentru a fi fericit!

Nefericit

  • Vesnicul nemultumit nu va fi niciodata fericit.

Consecinte

  • Daca la o varsta oarecare,

Copilul nu-ti mai acorda respect si ascultare,
Nimeni altul nu este vinovat…
Culegi ceea ce ai semanat.

Discrepanta

  • Ca parinte sau educator nu esti crezut si urmat daca in relatiile cu copiii propovaduiesti cinstea si binele, iar in fapte practici minciuna si rautatile.

Adevar

  • Nu poti da altora ceea ce nici tu nu ai.

Intelegere

  • Intelegerea, exprimata in capacitatea de a patrunde in esenta problemelor si de a descoperi relatiile de interdependenta, este cheia invatarii rationale.

Memorare

  • Memorarea mecanica, acest „cumplit mestesug de tampenie” (I. Creanga) are efecte negative asupra calitatii invatarii si, mai cu seama, asupra sanatatii mentale.

Intelept

  • Inteleptul gandeste profund, vorbeste putin si face mult.
  • Intelept nu este cel ce poseda multe cunostinte, ci acela care le foloseste cand si unde trebuie.

Idei

  • Ideile acceptate nu devin, automat, convingeri.

Intelepciune

  • In nici o scoala, oricat de inalta, nu se studiaza intelepciunea. Ea se dobandeste in valtoarea vietii.

Fantezii

  • Fanteziile – ganduri slobode scapate de sub control.

Inteligenta

  • Inteligenta unei persoane nu trebuie apreciata dupa cunostintele pe care le poseda, ci dupa calitatea solutiilor inedite pe care le gaseste pentru rezolvarea, rapida si corecta, a unor probleme teoretice sau practice.

Randament

  • Nivelul randamentului in invatare nu este asigurat de timpul consumat, ci de interesul manifestat si de efortul intelectual depus.

Carti

  • Unele carti costa mai putin decat o sticla de bautura fina. Totusi, iubitorilor de alcool li se par scumpe.
  • Sunt citite mai mult si apreciate cartile care se adreseaza si sufletului, nu numai mintii.

Intelepciune

  • Exista situatii in care intelepciunea este dovedita prin tacere.
  • Ignorantul da solutii pentru toate problemele, inteleptul numai pentru cele pe care le cunoaste.

 

Copilarie/ Tinerete/ Batranete/ Amintiri

Copilaria

  • Este bine daca la varsta senectutii copilaria este doar evocata si nu retraita prin manifestari puerile.

Jocul

  • Jocul satisface trebuinte fiziologice si psihice ale copilului si constituie principalul mijloc de dezvoltare fizica, intelectuala si morala a acestuia.

Batranul

  • Batranul tanjeste dupa trecut, este nemultumit de prezent si nu are incredere in viitor.

Pierderi

  • Cunostintele inmagazinate in memorie se imputineaza in timp, se devalorizeaza (ca banii pastrati la saltea) si devin inutilizabile daca nu sunt imbogatite, actualizate si folosite.

Batranete

  • Nu toate persoanele varstnice se simt batrane.
  • Batranetea nu este marcata, neaparat, de numarul anilor, ci de neputintele si suferintele care apar.
  • Cu un suflet tanar, batranetea poate fi traita frumos.

Batran

  • Una e sa fii batran si alta e sa te simti batran.
  • Copilul care nu se bucura de jocurile copilariei este un batran in miniatura.

Amintiri

  • Amintirile isi pierd din farmec si candoare daca sunt cosmetizate.

Uitare

  • Cine condamna manifestarile copilaresti ale infantilor, uita ca a fost copil.

Parinti

  • Nu toti parintii stapanesc si practica in mod ireprosabil meseria de parinte.

Patriot

  • Cel ce tanjeste dupa locul natal, dupa anii copilariei, isi iubeste si cinsteste parintii si pe dascalii care l-au format, este iubitor de Tara si de neam.

 

Personalitate/ Caracter/ Moralitate

Dispret

  • Cine isi dispretuieste semenii se dispretuieste pe sine.

Constiinta

  • Constiinta sa-ti fie biserica sufletului, iar gandurile bune slujitorii ei credinciosi.

Vointa

  • Vointa se caleste in lupta cu greutatile.
  • Vointa este coloana vertebrala a caracterului.

Vicii

  • Cei lipsiti de vointa cad lesne prada viciilor.

Fermitate

  • Fermitatea vointei da stralucire caracterului.

Victima

  • Este un non-sens sa te plangi daca esti victima propriilor nechibzuinte si slabiciuni.

Conditie

  • Cunoasterea de sine este prima conditie a proiectarii corecte a viitorului.

Fapte

  • Vorbele sunt un exercitiu retoric al omului. Faptele sunt cele care dau valoare si lumina caracterului.

Ranchiuna

  • Supararea este omeneasca, vine si trece. Pizma si ranchiuna, insa, sunt persistente si dezonoreaza pe cel ce le manifesta.

Lauda

  • Rareori in spatele laudelor abundente se ascund ganduri curate.

Laudarosenie

  • Laudarosenia declansata de infatuare si orgolii are ca efect indepartarea de realitate si scaderea receptivitatii fata de critica.

Valoare

  • Nu averea este aceea care da valoare si stralucire personalitatii omului, ci integritatea caracterului.

Transparenta

  • Falsa omenie nu poate ascunde fiara din om.

Incredere

  • Increderea in puterile proprii este spada cu care ne croim drum prin hatisurile vietii.

Ereditate

  • Ceea ce nu ai dobandit prin ereditate, in multe cazuri este imposibil de compensat prin educatie.

Modestie

  • Modestia este o haina care se potriveste oricui. Totul e sa nu fie folosita in exces.

 

 

Extras din Aforisme, cugetari, ganduri – Vasile Fetescu
Editura PIM