Pasi pozitivi spre educarea copiilor valorosi



nichiduta.ro

Pasi pozitivi spre educarea copiilor valorosiCopiii traiesc ceea ce invata
(Dorothy Law Nolte)

Daca un copil traieste intr-o atmosfera critica,
Invata sa condamne pe toata lumea.
Daca un copil traieste intr-o atmosfera ostila,
Invata sa fie violent.
Daca un copil traieste intr-un mediu ridicol,
Invata sa fie timid.
Daca un copil traieste in rusine,
Invata sa se simta vinovat.
Daca un copil traieste intr-un mediu stimulativ,
Invata sa fie increzator.
Daca un copil traieste in laude,
Invata sa aprecieze.
Daca un copil traieste intr-un spirit de corectitudine,
Invata sa fie drept.
Daca un copil traieste in siguranta,
Invata sa aiba incredere.
Daca un copil traieste in incurajari,
Invata sa aiba incredere in el.
Daca un copil traieste in acceptare si prietenie,
Invata sa iubeasca lumea.

 

Educarea unor copii buni, nu este tocmai usoara, dar un parinte iubitor, implicat trup si suflet, care respecta niste linii calauzitoare, se poate descurca si poate obtine multe satisfactii. Desi copiii au abilitatea de a invata inca de la o varsta frageda, educatia si invatatul in primii ani trebuie sa se faca acasa.

Raymond Moore, in cartea „Scoala poate sa mai astepte” (Better Late than Early), subliniaza ca ar fi mult mai bine daca scoala s-ar incepe la varsta de 8 ani si nu la 6 ani. „Este inutila educarea copiilor, sunt 8 ani in afara casei”, spune acesta. „Aceasta poate chiar sa primejduiasca dezvoltarea emotionala, comportamentala, scolara si sociala a copilului”. El sustine ca baietii sunt mai agitati intre varstele 5-7 ani si invata de 3 ori mai greu decat fetele.

Avand in vedere ca un copil pana in clasa a sasea sta acasa cu parintii aproximativ 90.000 de ore, iar la scoala in jur de 5000 de ore, este simplu de constatat de ce rolul jucat de parinti este atat de important.

Dar daca scopul principal este acela de a creste un geniu mai degraba decat un copil fericit, s-ar putea sa avem probleme cu el mai tarziu.

 

Varsta regulilor (dupa John Drescher)
(1-7 ani)

In primii ani de viata copilul trebuie sa stie exact ce se asteapta de la el. Copilul lipsit de reguli bine definite nu poate fi stapanit. Acesta va fi nefericit, se va simti singur si isi va dezvolta impresia ca nu este iubit. Uneori va fi si foarte nesuferit, incercand sa descopere care-i sunt limitele si capacitatea de control.libris.ro

In primii ani de viata copilul se dezvolta moral si este momentul potrivit in care poate invata ce este ascultarea.

El nu traieste intr-o lume a ratiunii, ci intr-una a sentimentelor si explorarii. Este foarte receptiv la climatul emotional, tonul vocii si atmosfera familiala. El este dependent de parinti, iar acestia trebuie sa-i traseze o directie si niste reguli pe care sa le urmeze. El trebuie sa stie ce are de facut, iar daca i se cere sa fie logic si sa-si decida singur comportarea, devine debusolat.

Exista multi parinti care nu doresc sa se certe cu copiii lor pentru fiecare greseala in parte. Ei recurg la autoritate doar in chestiuni grave. Numai ca atunci este prea tarziu, pentru ca, daca la chestiuni mici nu s-au impus ca sa fie ascultati, in lucruri mari ce sanse mai sunt? Pentru ca parintii au cedat de fiecare data, ei si-au pierdut autoritatea. Zig Ziglar, scriitor american spune: „Acestia se distreaza de maimutarelile lor, iar in adolescenta incearca sa puna ordine – exact in momentul in care copiii au mai mare  nevoie de libertate pentru a-si castiga propria experienta. Daca parintii detin un control riguros in primii ani, mai tarziu se pot destinde, pentru ca deja copilul si-a dezvoltat propriul control asupra faptelor sale”.

Ordinele directe trebuie date in primii ani. <<Nu-urile>> trebuie sa fie putine, dar consistente si formulate cu dragoste. Scopul mamei, personalitatea si obiectivele ei sunt foarte importante. „Puternicul sau simt de directionare, stabilitate emotionala, scopurile intelectuale, pe langa alte trasaturi de caracter, cum ar fi severitatea afectiva, consecventa, perseverenta, asteptarile clare si încrederea, vor avea un rol extrem de important in dezvoltarea morala a copilului”. Mama, fiind mai apropiata de copil, devine busola lui morala. Si tatal este important in acesti ani, mai ales cand este ferm alaturi de sotia lui, manifestand multa dragoste si sprijin atat fata de mama, cat si fata de copil.

Un alt pas important in dezvoltarea calitatilor care conduc spre reusita este crearea unui mediu de dezvoltare in care copiii se simt bine. Ii putem ajuta pe copii sa inceapa si sa-si incheie ziua cu iubire si optimism. Daca ii trezim pe copii mustrandu-i „e timpul sa te scoli, sa nu-ti spun de doua ori!”, nici un copil nu va astepta cu nerabdare ziua respectiva. Cei mai multi parinti isi trezesc copiii mangaindu-i pe frunte, si zambindu-le in timp ce micutii isi deschid ochii, dar la un moment dat isi schimba stilul. Indiferent de varsta, sugar sau copil de 13 ani, acesta are nevoie sa fie intampinat in mod placut in noua zi si sa se desparta in mod similar de ziua respectiva.

Cand copilul se face mai mare, parintele atent va bate la usa usor inainte de a intra in camera. Daca este treaz, adolescentul nu va fi surprins intr-o situatie jenanta, de exemplu semi-imbracat atunci cand intra mama sau tatal in camera.

 

Varsta imitatiei
(intre 8-12 ani)

Oricat l-ar educa parintele pe copil, daca parintele ofera un exemplu negativ, el va ruina eforturile sale in educarea acestuia. Copilul va face ceea ce vede, pentru ca el este mai atent la ceea ce facem decat la ceea ce spunem. Propriile noastre trasaturi de caracter, atat cele puternice, cat si slabiciunile, se oglindesc in viata copilului nostru. Cu totii am auzit cazuri in care un tata agresiv care ridica tonul transmite aceste trasaturi de caracter fiului ori un caz in care o mama lipsita de pudoare isi invata fiica sa devina indisciplinata si imorala. Deseori, lucrurile care ne enerveaza la copiii nostri sunt, de fapt, cele mai mari defecte ale noastre. Pe langa faptul ca le oferim copiilor exemple proaste, acestia vor observa si cine suntem, nu doar ceea ce spunem sau facem.

In aceasta perioada a copilariei el isi fundamenteaza convingerile si valorile din exemple concrete, pe care se va bizui in momente cruciale din adolescenta. „Atitudinea sa fata de viata si fata de ceilalti se dezvolta in functie de felul in care parintii vorbesc cu vanzatorii de la magazin sau cu prietenii intr-o vizita. Atitudinile fata de oameni se reflecta in discutiile familiale despre ceilalti”.

Se recomanda lectura unor povestiri despre curaj, actiuni de intr-ajutotare a celorlalti sau despre sinceritate in diverse situatii.

 

Varsta inspiratiei
(dupa 13 ani)

Este varsta la care copilul urmeaza idei marete, isi alege eroi, iar daca acesti eroi nu-i sunt indicati, ii va gasi el singur; daca nu este inspirat de eroii care trebuie, va fi inspirat de eroii care nu trebuie. Adolescentul are nevoie de obiective pe termen scurt si lung. Regulile si limitele sunt in continuare importante, dar are nevoie de un control interior eficient, pentru ca parintii nu mai pot fi prezenti in cea mai mare parte din timp.

Pana sa ajunga adolescent, copilul stie exact ce convingeri au parintii, desi nu intelege motivele care se ascund in spatele lor. De aceea este important sa vorbim cu copiii, spunandu-le de ce credem ceea ce credem. Standardele si convingerile sunt intarite prin conversatie, mai ales ca el va simti prin asta iubirea, increderea si sprijinul parintilor. Intotdeauna, copilul iubit si care are parte de aprobare, va fi dispus sa schimbe ceva in bine.

 

Cum sa cresti un talent?

Copii straluciti, talentati sunt crescuti in acest spirit. Chiar daca talentul lor este diferit, experientele din copilarie au tendinta de a fi asemanatoare.

Benjamin Bloom, cercetator in domeniul educational, afirma ca majoritatea copiilor carora li se ofera conditiile necesare pot invata aproape orice. „Potentialul uman este mult mai mare decat cel masurabil prin IQ sau prin testele de aptitudine”, afirma dansul.

In urma unei analize comparate a copilariilor unor persoane tinere sub 35 de ani, varfuri in domeniile lor, s-a constat cu uimire ca asemanarile erau prezente in toate cazurile. O alta supriza a fost felul in care caminul influenteaza procesul de dezvoltare. Dar Bloom totusi afirma: „daca va veti propune sa formati un mare talent, probabil nu veti reusi, pentru ca va veti stradui prea tare”.

Majoritatea acestor copii din studiu nu au fost identificati talentati decat dupa cativa ani buni de munca serioasa: cativa matematicieni extraordinari aveau chiar probleme cu invatatura, in vreme ce inotatorii olimpici erau detectati ca talente de la varste fragede.

Deseori copilul incerca activitatea care parea sa-i incante pe parintii sai. „Daca acasa se asculta muzica, nu inseamna neaparat ca se va face muzician. Dar daca nu se asculta, e foarte probabil ca nu va ajunge unul”. O mama isi aminteste cum mergea constant la muzee de arta, iar fiul iubitorilor de arta plastica a devenit mai tarziu un sculptor celebru. In toate acele cazuri, era insuflata pasiunea pentru acea activitate.

O alta poveste poate fi un exemplu de perseverenta: <<Un inotator isi aminteste ca mic fiind, ii placea sa se uite la tatal lui cand facea tamplarie. Cand ceva nu-i iesea bine, tatal lui arunca si lua totul de la capat. Baiatul nu a uitat asta niciodata>>.

Orice copil care a ajuns cunoscut in domeniul sau nu a reusit din prima incercare. Nici unul nu a atins un varf al talentului in mai putin de 10 ani de munca. Toti treceau prin aceleasi trei faze: prima este faza amuzanta cand totul se face in joaca, cand apare „pasiunea” pentru ceea ce este urmarit mai tarziu. Urmeaza faza preciziei, cand tehnicile sunt perfectionate. Apoi faza de „personalizare”, cand se dezvolta stilul propriu.

Copiii primeau lectii particulare din partea unui profesor care era bun cu copiii, plin de caldura si prietenos. Pe masura ce copilul avansa, se alegea un alt profesor, unul mai sever care sa-l determine pe copil sa continue antrenamentul. Abia ultimul profesor era un preparator cu talente exceptionale.

In acest moment aparea problema timpului si banilor investiti pentru lectii. Multi parinti au renuntat sa-si cumpere ceva, pentru a putea sa plateasca echipamentele necesare talentului fiului lor. Pentru multi dintre parinti a insemnat un efort. In loc de o masina noua, au cumparat un pian. Se fac sacrificii, in loc sa plece la munte, parintii isi petrec weekendurile alaturi de copil la antrenamente. O mama a carui copil juca tenis marturiseste: „Ne-a facut la fel de mare placere ca si copilului. Ne-a ajutat sa fim o familie adevarata”.

Daca observam un anumit talent sau o predispozitie a copilului nostru spre sport sau invatatura, este important sa-i reamintim acestuia sa continue sa exerseze. Cu totii ne descurajam atunci cand ceva nu ne iese, iar copiii nostri vor prezenta aceeasi tendinta. Cand ei se descurajeaza trebuie incurajati constant. „Nu te lasa doar pentru ca pierzi”, ar fi un sfat util tanarului nostru. Si din incercari nereusite invatam ceea ce trebuie sa perfectionam.

In ultima instanta, insa, totul depinde de copil. Daca nu doreste sa munceasca din greu, noi nu putem face nimic in acest sens. Va fi optiunea lui. Copiii care au reusit in talentul lor au ales intre statul degeaba la televizor si timpul alocat antrenamentului fie de tip intelectual, fie sportiv.

Exista un talent ascuns in orice copil, iar parintii il pot ajuta sa-l descopere si sa-l dezvolte. Chiar daca nu ajunge la o faza maxima, e suficienta si o reusita de amator – iubirea de o viata pentru sport, muzica sau activitati intelectuale inseamna o existenta mai buna.

Suntem de parere ca educatia acestuia costa scump? Timpul va dovedi ca mai mult ne va costa ignoranta sa. Pentru ca, indiferent ce va face pana la urma in viata, copilul a stapanit un talent, si-a dezvoltat niste trasaturi de caracter si a invatat sa reactioneze pozitiv. Informatiile pozitive sub diverse forme vor duce in general la rezultate pozitive.

Nu exista copil care sa nu raspunda pozitiv incurajarilor si laudei concrete frecvente. Din nefericire, multi copii au fost conditionati sa piarda.

Copii buni se mai pot educa si cu ajutorul umorului. El ne ajuta sa depasim probleme, obstacole si momente de descurajare cu care ne confruntam din cand in cand. In vremurile noastre, prea este totul perceput sub un unghi innegurat, asa ca ajuta-ti copilul sa-si dezvolte simtul umorului.

Si nu in ultimul rand, copilul trebuie sa stie ca el este deosebit. Si chiar este, pentru ca este copilul tau.

 

 

Adaptare dupa „Putem creste copii buni intr-o lume negativa” – Zig Ziglar
Editura Curtea Veche

 

elefant.ro

Lasa un comentariu