Mijloace de abordare a partenerului in vederea rezolvarii conflictelor



mycloset.ro

Femeile sunt initiatoarele discutiilor pe tema problemelor deranjante intr-un cuplu. Ele sunt supraveghetorii relatiei, „paznicii”, ceea ce inseamna ca ele remarca problemele care apar intr-o casnicie.

Autoarea cartii Arena Conjugala, Jamie Turndorf remarca: „majoritatea femeilor nu au nimic impotriva faptului de a deschide ele discutia atata timp cat problemele sunt prezentate in moduri distructive, precum incriminari, plangeri, critici, etc., dar atunci cand li se cere sa fie pozitive si constructive, dau inapoi.”

Trebuie sa recunoastem ca aceste impulsuri stau undeva ascunse in codul genetic al femeilor. Este dificil pentru femei sa depaseasca impulsurile agresive, desi intentia este una buna, aceea de a rezolva problema: ”De ce trebuie sa fiu eu cea care trebuie sa se schimbe? M-am saturat sa fac eu totul!”

Mijlocul prin care se doreste solutionarea problemei este cel care trebuie schimbat. O abordare agresiva va duce intotdeauna la conflicte si la generarea de interpretari eronate din partea partenerului care va incerca sa se apere de agresivitate.

Astfel, „rezistenta pe care o opuneti fata de schimbarea modului in care puneti problemele poate ascunde teama de a renunta la armura furiei. Puteti face in continuare ceea ce faceti sau puteti sa faceti ceva ce da rezultate. Alegerea va apartine”.

Pentru femeile care doresc sa comunice problemele intr-un mod constructiv partenerului, autoarea propune inceperea solutionarii cu aria sentimentelor.

Din perspectiva solutionarii conflictelor, „ceea ce conteaza cu adevarat nu sunt sentimentele si actiunile concrete care v-au provocat aceasta reactie. Nu vreau sa spun ca sentimentele dumneavoastra nu conteaza. […] probleme si sentimentele respective nu sunt determinante. Tehnicile pe care le veti folosi pentru a va comunica sentimentele vor ramane relativ aceleasi.”

Autoarea va propune schematic niste puncte de reper in initierea dialogului constructiv:

1. Spargerea ghetii: „Iubitule, ai putin timp sa stam de vorba?” (Raspunsul este afirmativ).

2. IntroducereaStiu cate eforturi ai depus ca sa ne rezolvam problemele si apreciez asta”.elefant.ro

3. Tagaduirea:Sunt sigura ca nu ti-ai dat seama ca ma voi supara, dar…”

Tagaduirea este utila atunci cand prezentati problema unui partener a carui ego este sensibil sau traumatizat. Prin aceasta se asigura partenerul ca sunteti de partea lui, chiar in decursul unei confruntari. Indiferent de sensibilitatea partenerului, taganduirea este un forma diplomatica a de pune problema fara a genera opozitie.

4. Prezentati problema:

„Cand mi se intampla asta…., ma simt asa…”
„Ma simt x cand mi se spune/face y”

Aici descrieti comportamentul deranjant. Atrageti atentia asupra acestuia si nu asupra persoanei, protejand ego-ul si evitand retragerea. Acuzatia directa nu l-ar face decat sa vada mintal „degetul acuzator” si stiti unde va duce acest lucru.

5. Adaugati sugestia pentru cazurile viitoare

„Dar pe viitor mi-ar placea foarte mult daca ai face sau ai spune x, y”.

„Sugestiile pentru viitor fac apel la latura lor realista, orientata catre actiune, care transmite <<Spune ce sa fac si voi face>>”. Daca sugestiile nu sunt oferite, partenerul va avea impresia ca se scufunda intr-un ocean de nemultumiri.

Este posibil ca acesti pasi sa va sune superficial planificand cum sa spuneti si ce sa spuneti, insa astfel veti contracara dorinta de a va infuria si de a nu lua in calcul urmarile devastatoare in plan afectiv ale unei noi retrageri a partenerului.

Este posibil ca partenerul sa nu poata discuta in momentul ales de dumneavoastra si atunci veti programa discutia in alta zi de comun acord. Este posibil ca acesta sa va ceara detalii despre ceea ce ar urma sa discutati; este decizia dvs, in functie de cat de bine il cunoasteti daca este avantajos sau nu sa ii oferiti cateva mici detalii. De obicei, ei doresc sa stie cateva amanunte pentru a putea detine controlul situatiei si sa se gandeasca la rezolvarea problemei. Insa, daca sotul a fost pedepsit adesea in copilarie, situatia de a astepta sa vada ce se intampla va poate transforma in inconstientul sau, intr-un dominator.

Daca afla informatii in avans, este posibil sa se replieze si sa devina defensiv. La momentul discutiei va fi necesar sa patrundeti armura de aparare. Astfel ca, aveti grija cat si ce anume spuneti, dar incercati sa mentineti un climat relaxat ca acesta sa nu devina ingrijorat.

Daca doreste sa vorbiti imediat, atunci introduceti problema si prezentati-o cu tactul descris mai sus. Cu toate ca participati la discutie, trebuie sa fiti in acelasi timp si un supraveghetor al discutiei. Adica sa fiti atenta la mesajele nonverbale si verbale ale partenerului care indica nivelul de stimulare al sistemului nervos autonom si sa va asigurati ca discutia nu divagheaza.

Indicii: incepe sa ridice vocea, s-a inrosit la fata, evitarea contactului vizual, pare iritat, tacut, gata sa plece din camera; se justifica, refuza sa-si asume responsabilitatea, incepe sa se repete, da vina pe dumneavoastra.

Cand observati astfel de lucruri ar fi util sa-i spuneti ca actualul conflict v-a adus aminte de cicatrici mai vechi. Acest lucru starneste empatia partenerului pentru ca isi va da seama ca discutati despre o suferinta care exista inainte ca el sa va fi cunoscut, ceea ce abate atentia de la persoana lui eliminand reactia de retragere.

Subliniati durerea pe care o resimtiti. De exemplu: „cand uiti sa imi aduci flori, imi aduc aminte cum nimanui nu i-a pasat de mine in copilarie, si asta ma facea sa ma simt furioasa si apoi trista. Pe parinti nu-i interesau prea tare zilele de nastere…

Daca pe parcursul dialogului observati ca partenerul devine din ce in ce mai agitat, utilizati formule de genul: „Se pare ca nu am abordat bine problema. Ma ajuti sa reformulez mai bine astfel incat sa nu te jignesc?” sau „Intentia mea nu era sa te atac. Imi poti spune unde am gresit?”

Daca sotul se apara sau cauta scuze: ego-ul sau se simte atacat si doreste sa se apere. Ii spuneti ceva similar: „nu spun ca ai dorit sa ma ranesti… Iti spun doar ce efect a avut comportamentul tau asupra mea”.

Desi, dumneavoastra ati deschis discutia, de obicei partenerul va divaga la persoana lui prin: „Dar sentimentele mele? Eu cum crezi ca ma simt cand…”. Pentru ca ati fost intrerupta, reactia naturala este sa intrerupeti la randul dvs., insa acest fapt ii va crea senzatia ca nu este ascultat. Depasirea acestui impas se face prin: „Ma intereseaza ce simti, dar ai vrea te rog sa ma lasi sa termin ce am inceput si apoi sa revenim la tine?”

Daca nu se poate reveni la subiect, ascultati-l, folosind tehnicile de ascultare (descrise in articolele specifice pe site), si aratati-i ca-l intelegeti. Cand el are sentimentul ca este inteles reveniti la discutia initiala.

Intreruperea poate fi rezolvata prin fraze de genul: „Ma intrerupi pentru ca ai impresia ca nu te ascult?” sau „cum sa-ti vorbesc ca sa nu te superi?”. Nu uitati ca si tonul pe care il folositi este foarte important pentru a nu-l face pe celalalt sa devina defensiv, sa se simta atacat sau inferior – prin aceasta inseamand ca va percepe cu „aere de superioritate”.

In mijlocul discutiei este posibil sa va confruntati cu momentul in care partenerul incearca sa devieze discutia de la sentimente pentru ca se simte vinovat ca v-a provocat suferinta. Un raspuns pozitiv este: „Cred ca te simti vinovat si stiu ca n-ai vrut sa ma faci sa sufar. Ma ajuta doar sa incerci sa ma intelegi. Ma voi simti mult mai bine stiind asta”.

Unii barbati se simt responsabili pentru fericirea sotiilor lor si cred ca este de datoria lor sa le salveze atunci cand ele sunt nefericite si vor sa abata atentia de la sentimente spunand: „esti prea sensibila, „nu te mai gandi”. Stiind cauza pentru care ei procedeaza astfel, stiti in ce fel sa actionati.

In cazul invinovatirilor prin care el incearca sa-si protejeze ego-ul: „Si tu ai facut greseli si nu ai recunoscut niciodata! Nu doar eu sunt vinovatul!”, ii puteti raspunde prin: Ai dreptate in ceea ce ma priveste. Putem incheia discutia mea si apoi revenim la lucrurile pe care le-am facut si te-au suparat?”

Nu uitati, daca intrati intr-o lupta a orgoliilor, efortul depus pana in acest moment se anuleaza. Este posibil ca si el sa va activeze defensiva ego-ului, totul depinzand apoi de stapanirea dumneavoastra ca supraveghetor al discutiei avand grija de directia spre care va „aluneca” discutia.

Pentru partenerul care refuza sa isi asume responsabilitatea, este posibil ca simpla recunoastere a faptului ca el a provocat suferinta sa nasca in el admiterea ca este un ratat. Ii puteti spune: „Stiu ca nu ai vrut sa ma insulti cand ai facut…”, „nu inseamna ca esti un om rau”, „daca te-ai impiedica si ai cadea din greseala pe piciorul meu, asta nu inseamna ca nu ma va durea. As vrea doar sa intelegi ca mi-ai ranit sentimentele fara sa vrei”.

O alta temere in recunoasterea greselilor este acela ca sotul se poate simti vulnerabil, in sensul ca, recunoasterea se va intoarce la un moment dat impotriva lui. Daca credeti ca el este un asemenea caz, ii puteti spune: „Iubitule, doar pentru ca recunosti ca ai gresit, nu inseamna ca ma voi razbuna sau ca iti voi aminti toata viata despre asta”.

Atunci cand sotii au sentimentul ca nu sunt ascultati, ei insista sa repete ceea ce au spus, in speranta ca vor fi auziti. Daca sesizati acest lucru, accentuati faptul ca l-ati auzit: „Am remarcat ca ai repetat propozitia de cateva ori. Crezi ca nu te-am ascultat?” sau „Lasa-ma sa repet ce ai spus si spune-mi daca am inteles bine”.

In cazuri extreme, este posibil ca partenerul sa reactioneze si sa nu puteti aduce discutia la parametrii normali. Renunati si amantati discutia pentru alta zi. Cereti-i partenerului parerea cu privire la momentul in care discutia a luat o turnura deranjanta aplicand intrebarile de relaxare descrise mai sus.

Sugestie: daca aveti sentimentul ca formati doua tabere, inseamna ca nu veti reusi in final sa ajungeti la un acord. Senzatia de opozitie va spune ca va luptati unul cu celalalt in loc sa aveti sentimentul de colaborare si atunci trebuie sa produceti prin intermediul cuvintelor sentimentul ca sunteti de aceeasi parte a baricadei in care ati facut fiecare greselile voastre.

Nimeni nu este perfect cu toate ca uneori ne comportam cu cel drag ca si cum nu am fi constienti de acest fapt.

 

astratex.ro

Un raspuns pentru “Mijloace de abordare a partenerului in vederea rezolvarii conflictelor”

  1. Stoeanof Nicu says:

    As dori daca se poate sa primesc ai eu pe email acest articol intreg bineinteles . Sunt in aceiasi situatie si doresc sa-mi recastig sotia . Multumesc , articolul este super avem ce invata

Lasa un comentariu