Mecanismele de functionare ale omului ca intreg



answear.ro

 

Aceste informatii au fost preluate de catre echipa noastra de pe un forum de discutii, apoi a contactat autorul acestuia in vederea permisiunii de a fi publicate pe site-ul nostru. In urma acestui contact am decis ca informatiile prezentate sunt cel putin interesante, iar viziunea autorului este deosebit de originala. Pe parcursul dizertatiei autorul foloseste o expresie personala numita „jocul realitatii” care scoate in evidenta miscarea, modul de functionare, functiile si mecanismele care apar, se manifesta si se transforma in cadrul existentei umane.

 Poate va intrebati ce cauta cuvantul joc intr-un subiect atat de important cum este existenta. Tocmai pentru a sublinia faptul ca, fara o constientizare temeinica a acestor mecanisme care ne conduc, liberul nostru arbitru nu exista. Existenta inceteaza sa devina un joc, odata ce devenim constienti de noi insine.

Ca atare, in cele ce urmeaza, sa-i dam cuvantul:

 

„Omul dispune de patru functii de baza:

  1. Functia de miscare
  2. Functia instinctiva
  3. Functia emotionala
  4. Functia intelectuala

Toti cunoastem destul de bine cu ce se ocupa aceste functii, dar, observam un lucru interesant, faptul ca ele lucreaza in fiecare dintre noi la parametri diferiti. Putem spune fara a gresi ca oamenii folosesc cu preponderenta una dintre aceste functii sau mai multe in acelasi timp si ca personalitatea sa se modeleaza automat in conformitate cu functia utilizata mai des. Acestea nu sunt lucruri noi, sunt pure observatii pe care unii oamenii le-au facut deja si pe care insasi psihologia ni le pune la dispozitie.

 Functia intelectuala este cea pe care o controlam cel mai bine, ca urmare a educatiei pe care am primit-o inca de cand ne-am nascut. Prin tot felul de antrenamente, acum reusim sa controlam binisor functia intelectuala. Ne vom folosi, asadar, de functia intelectuala ca punct de plecare, pentru ca pe aceasta o cunoastem cel mai bine.

Sa ne gandim la urmatorul lucru: ce s-ar intampla daca una dintre aceste functii ar lipsi cu desavarsire? Cel mai usor este sa ne inchipuim ca ne-ar lipsi functia intelectuala. In aceste conditii, inca am exista, ceilalti ar putea confirma faptul ca existam, dar noi nu am realiza ca traim. Chiar si lipsa unei parti a functiei intelectuale (de exemplu memoria), ne-ar face sa pierdem destul de mult contactul cu realitatea.

Un alt aspect despre care jocul realitatii ne vorbeste, se refera la diferenta de viteza a functiilor. Inteleasa cum trebuie, diferenta de viteza a functiilor ne poate oferi informatii pretioase pe care le putem folosi.kitunghii.ro

Realitatea ne spune ca cea mai lenta dintre functii este functia intelectuala si ca este foarte bine ca lucrurile stau asa. Sa luam un exemplu: mergi linistit pe strada si brusc latra un caine chiar langa tine. Initial, functia instinctiva reactioneaza, apoi reactioneaza automat functia de miscare, concomitent cu functia emotionala. Abia dupa aceasta, functia intelectuala primeste informatiile, fiinta concluzionand ca s-a speriat.

Daca lucrurile ar fi stat altfel, intr-o situatie ca cea descrisa de mine, celelalte trei functii ar fi ramas blocate pana cand functia intelectuala ar fi dat comenzi. Pentru ca omul sa nu fie in pericol, inteligenta naturii a facut ca in astfel de situatii, functia intelectuala sa ia cunostinta ultima, cu scopul de a constata cele petrecute, a prelucra datele si a le depune in memorie selectiv.

Sa mai ramanem putin la exemplul dat, pentru a face o observatie: atunci cand celelalte functii si-au facut treaba, functia intelectuala era blocata. Mai pe romaneste, cand te-ai speriat, mintea ti s-a blocat. Se intampla asta pentru ca energia cu care era alimentata functia intelectuala a fost folosita instantaneu de celelalte functii, pentru a putea face fata situatiei (in acest caz era vorba despre un posibil pericol). Ramanand fara energie, functia intelectuala devine temporar inchisa. Dupa ce pericolul trece, functia intelectuala isi poate relua activitatea.

Inca o observatie: noi credem in mod gresit ca celelalte functii se supun aproape total functiei intelectuale, dar nu este asa. Sa dau un exemplu: consideram in mod eronat ca putem controla anumite anumite lucruri care tin de instinct, ori lucruri care tin de functia emotionala; de cele mai multe ori, consideram ca putem controla emotiile, dar daca cineva face o gluma proasta pe seama noastra, ne imbranceste pe scari, ne arunca vorbe jignitoare, noi reactionam imediat.

Daca persoana care este jignita are o educatie buna – in sensul acceptat de societate – functia intelectuala va cauta sa controleze functia emotionala, generand un conflict interior pe care il cunoastem toti. Functia emotionala “va lucra”, desigur, in continuare, dar functia intelectuala va incerca sa modeleze functia emotionala in conformitate cu notiunile pe care aceasta le are. Vorbim, de fapt, despre reprimare, cauza importanta in generarea bolilor psihice.

Un alt exemplu este cel in care functia intelectuala incearca sa controleze efectele produse de functia instinctiva, iar aici ma refer in special la efectele produse de functiile sexuale. Functia instinctiva nu va fi lasata sa-si faca treaba, pentru ca functia intelectuala va dori sa o modeleze.

Sunt foarte multe lucruri de spus in legatura cu aceste functii. De exemplu, fiecare functie foloseste energie diferita. Cel mai corect ar fi sa vorbim despre o energie de o calitate diferita, nu neaparat despre o cantitate mare de energie. Ati observat ca dupa o masa copioasa apare somnolenta. Pentru ca celelalte functii sa poata lucra, functia intelectuala este privata pentru moment de energie si “parcata”, mutata pe un mod de functionare standard cu ajutorul unui instrument eficient: somnul.

O alta informatie utila, consta in faptul ca functiile omului pot prelua energie una de la cealalta. Ba mai mult, o anumita functie poate lucra in locul altei functii, facand atat munca sa cat si munca celeilalte functii. In aceasta situatie, ambele functii vor rula la parametri redusi.

Iata un exemplu cat se poate de clar pentru toti: gandim ca iubim. Folosim functia intelectuala in locul functiei emotionale. Nu numai ca functia intelectuala va rula mai lent (indragostitii folosesc expresii de genul: mi-am pierdut capul, nu ma mai puteam concentra, dragostea e oarba), dar iubirea care apare isi va avea radacinile in functia intelectuala. Ea va semana intr-un fel cu iubirea care apare prin centrul emotional, dar va fi doar o imitatie si va obosi (va ingreuna) functia intelectuala.

Acesta este motivul pentru care iubirea prin functia intelectuala se sfarseste rapid. Cand da semne de oboseala, functia intelectuala va trimite mesaje “de dezamagire” persoanei, astfel incat aceasta sa renunte la activitatea pe care o desfasura.

Lucrurile sunt mult mai complexe decat par la prima vedere. Sunt oameni carora le lucreaza corect doua sau trei functii, sunt oameni carora le lucreaza corect toate functiile.

“Jocul realitatii” ne atrage atentia asupra faptului ca trebuie sa intelegem cat mai bine capacitatea la care lucreaza aceste functii. Natura ne pune pe picioare si ne face sa functionam la parametri normali, la parametri standard (in special prin hrana si somn, fiinta acumuleaza energie pentru o functionare normala).

Sa nu trecem cu vederea peste inca un lucru util: daca o functie lucreaza cu energia altei functii, rezultatul este destul de neplacut. E ca si cand ai folosi benzina intr-un motor pe baza de motorina sau invers. Va puteti imagina ce se va intampla: ori functia va rula “prea repede”, ori prea lent sau se va bloca temporar. Pericole prea mari nu sunt, pentru ca inteligenta naturii nu ne da suficienta libertate astfel incat sa putem strica lucrurile definitiv.

Lipsa unei anumite functii face ca omul sa piarda capacitatea de a acumula informatii de natura acelei functii. Jocul realitatii ne spune ca daca cele patru functii se afla in echilibru, se va dezvolta o a cincea. Prin aceasta functie omul va putea percepe sufletul si nu numai atat. El va percepe multe alte lucruri.

Despre metodele pe care le putem folosi pentru echilibrarea functiilor vom discuta in viitor. Va trebui sa stim cine alimenteaza functiile, cum putem “curata” blocajele aparute s.a.m.d.

Asadar, pentru inceput este bine sa identificam fiecare functie. Atunci cand spunem ca iubim, de exemplu, sa vedem care functie este folosita: este folosita functia emotionala, este folosita functia intelectuala sau este folosita functia instinctiva? Atunci cand luam o decizie, orice fel de decizie, este bine sa fim atenti care dintre functii este folosita.

Concomitent cu aceasta, prin anumite practici, putem pune fiecare functie in miscare, la parametri corespunzatori. Insasi incercarea de a practica atentia cu dubla directie va “acorda” fiecare functie in parte. Din acest motiv apare oboseala aceea sfasietoare, tocmai pentru ca se depune un efort foarte mare pentru a face cele patru functii sa se armonizeze.

Este mai putin important “cum se va face” echilibrarea celor patru functii, pentru ca organismul uman stie singur sa o faca. Singurul lucru necesar este depunerea unui efort sustinut pentru practicarea atentiei cu dubla directie, adica in timp ce esti constient, sa fii constient de faptul ca esti constient. Efortul acesta regleaza singur cele patru functii, iar observarea si identificarea actiunii fiecarei functii in parte va folosi ulterior la evaluarea propriului progres facut.”

Cititi si articolele de acelasi autor:

Importanta de a fi constient
Sa aruncam o privire asupra mecanismelor dependentei

astratex.ro

Lasa un comentariu