Mastile sociale in arta



Artistii au nevoie sa isi dea jos mastile sociale pentru a putea interpreta un rol sau pentru a putea putea trasmite acea vibratie pe scena. Daca nu  reusesc sa indeparteze mastile sociale atunci isi vor bloca propria reprezentare. Oamenii vor simti ca ei nu sunt una cu personajul pe care il interpreteaza si vor vedea in personajul de pe scena, omul din spatele machiajului.

Interpretul se poate teme de reactiile publicului sau poate sa fie atins de un anumit rol si sa intampine greutati in al aduce pe scena in fata publicului.

Una dintre fricile majore in ceea ce priveste un artist, este frica de prejudecati. Oamenii in general au prejudecati si judeca foarte mult. Suntem intr-un sistem social in care se pune accentul foarte mult pe critica si pe norme sociale. Daca cineva nu se incadreaza in aceste sisteme, atunci este exclus social.

Fiecare om are masti pe care le utilizeaza pentru a se integra intr-un anumit grup sau pentru a fi pe placul celor din jur. Pentru un artist insa, acestea trebuie sa dispara in momentul spectacolului.

Altfel, actorul , care de exemplu este un om foarte bland, nu va putea sa joace rolul unui criminal; sau cantaretul care trebuie sa cante foarte tare ,nu va putea pentru ca se va teme sa nu para ridicol in fata celorlalti; sau dansatorul nu se va uita in ochii partenerului de dans si astfel nu va crea emotia care face dansul atat de atragator.

Mastile sociale in arta sunt inutile. Pentru a putea cu adevarat sa transmita emotii foarte intense si sa vibreze cu cei din sala, artistii trebuie sa imprumute, pentru cateva ore, „hainele” celui pe care il interpreteaza, pentru cateva ore sa fie acel arhetip uman sau acea voce care vindeca; sau acel dansator care pare ca domina ringul de dans.

Oamenii au nevoie de arta pentru a se vindeca; au nevoie de artisti pentru a le fi ghizi in acest univers al artei si au nevoie de ei insisi pentru a intelege cu adevarat drumul pe care il parcurg.

Autor: Raluca Banuta, Psiholog psihoterapeut

Lasa un comentariu