Locul femeii in societate



mycloset.ro

O problema sexista: locul femeii in societatePe langa nevoia de dragoste, pe masura ce crestem ne identificam cu persoane mai in varsta, in primul rand cu cele de acelasi sex, si apoi interiorizam, de obicei, multe dintre atitudinile si valorile lor. Anne Schaef (1981) a cerut oamenilor sa-L descrie prima data pe Dumnezeu si apoi omenirea in raport cu El, apoi sa descrie barbatii si femeile. A obtinut aceste raspunsuri:

 

Dumnezeu Omenire Barbat Femeie
Masculin copilaroasa rational emotionala
Puternic pacatoasa puternic slaba
Atotcunoscator slaba curajos fricoasa
Omniprezent proasta bun pacatoasa
Etern muritoare puternic copii

 

Concluzia? Se pare ca in ochii multor oameni, barbatii sunt pentru femei ceea ce este Dumnezeu pentru omenire. Aceasta inseamna ca barbatul este privit ca fiind superior si femeia inferioara.

Ce povara ingrozitoare pentru ambele sexe, daca aceste convingeri sexiste sunt interiorizate de baieti si fete la o varsta timpurie! Avand in vedere aceasta imagine a diferentelor dintre sexe, nu e de mirare ca barbatii sunt mereu in competiție, luptandu-se pentru superioritate. Nu e de mirare ca femeile accepta roluri servile, dispretuitoare.

 

De unde provine aceasta idee a superioritatii masculine?

Antropologul Boyce Rensberger (1979) a sugerat faptul ca oamenii au inceput sa se imperecheze pentru ca doi oameni puteau sa aiba mai eficient grija de urmasi decat unul singur si pentru ca, din punct de vedere fiziologic, am evoluat in fiinte senzuale, interesate tot timpul de sex, nu doar atunci cand femeile se afla la ovulatie ca alte animale.

In plus, persoanele masculine par sa fie mai interesate de educatia copiilor daca au incredere ca ei sunt tatii biologici; acest lucru putea fi cunoscut daca femeia se imperechea doar cu ei; astfel, unirea pentru a forma o pereche si iubirea au evoluat ca metoda pentru ca specia sa supravietuiasca si sa prospere.

Sexul (de care se bucurau frecvent), un creier mai mare si corectitudinea (aceea de a aduce hrana familiei) puteau fi vitale pentru dezvoltarea vietii umane in care masculii si femelele traiau in parechi.elefant.ro

 

Istoria rolurilor in functie de sex

Dar, cand, cum si de ce barbatii au devenit dominanti? Aceasta este o intrebare interesanta. Nu cunoastem raspunsul. Aparent, niste forme umane primitive au existat acum 4 milioane de ani, dar creierul uman actual s-a dezvoltat foarte recent, posibil abia acum 35 000 de ani.

Se crede ca oamenii traiau in grupuri de 15 pana la 25, pana acum 12 000 -15 000 ani. Aceste grupuri cutreierau distante lungi cautand hrana. In jurul anului 10,000 i.Hr., unele grupuri au invatat sa cultive cereale, sa depoziteze grane, au facut arme pentru omorarea unor animale mai mari, au domesticit animale, s-au stabilit intr-un singur loc si au construit adaposturi mai durabile. Asezarile s-au extins.

Unii istorici cred ca acum 10,000 de ani (300 de generatii) femeile erau conducatorii si zeitatile unor grupuri mai mari. Mama Pamant si femeile erau desigur surse magice ale vietii si, astfel, mai aproape de Dumnezeu. Dar, potrivit lui Rensberger, intr-o existenta mai stabila in care bunurile si prosperitatea puteau fi obtinute in cantitati mult mai mari decat ar fi fost necesar subzistentei, s-a dezvoltat o relatie puternica intre consumul de carne si dominatia masculina.

Barbatii erau vanatori pentru ca erau mai puternici, nu trebuia sa le dea sa suga copiilor si erau mai dispensabili. Cu cat furnizau mai multa carne tribului, cu atat erau mai respectati si acumulau mai multa putere economica si politica si cu atat sotiile lor deveneau mai dependente si submisive. Si in prezent inca vorbim despre „aducerea painii pe masa”.

Acest scenariu istoric poate sustine o disputa a feministelor si anume ca femeile trebuie sa devina egale din punct de vedere economic, politic si religios inainte de a fi privite de catre societate ca individualitati cu statut egal.

Mai exista si alte teorii despre sursa sovinismului masculin. Chiar inainte ca antropologii sa isi dezvolte teoriile, Freud a fost impresionat atat de puterea impulsurilor dragoste-sex care ne domina vietile, cat si de sentimentul masculin de superioritate fata de femei.

El, fiind barbat, a crezut ca fetitele mici s-ar putea simti inferioare pentru ca nu au penis si se temeau ca le-ar fi fost taiat ca pedeapsa pentru ca nu au fost cuminti.

Aceasta este o explicatie putin probabila pentru motivul pentru care barbatii se simt superiori si femeile inferioare, comparand cu faptul ca ni s-a spus constant de catre intreaga noastra cultura ca baietii sunt mai buni si fetitele sunt dragute, dar nu atat de capabile sau de dorite precum baietii, lucru ce continua sa fie spus la mult timp dupa ce barbatii unei societati au incetat sa-si mai riste vietile vanand lei (De altfel, de ce barbatii nu se simt inferiori pentru ca nu au sani?).

 

Rolurile traditionale si Miscarea Feminista 

A existat o cantitate enorma de literatura feminista scrisa intre anii 1960 si 1970 (Friedan, 1963; Greer, 1971; Janeway, 1971). Aceasta s-a razvratit impotriva vechilor stereotipii de 5000 de ani in privinta barbatilor si a femeilor. Nu voi incerca sa rezum literatura feminista, dar ea se concentreaza pe importanta egalitatii intre sexe, incluzand impotrivirea fata de sovinismul masculin (acela de a se simti superior sau „un fel de dumnezeu pe pamant”) si servilismul feminin sau dependenta. Barbatii si femeile ar trebui sa citeasca aceasta literatura si sa se gandesca serios la ea.

Scrierea autoarei Felice Schwartz (1972) este tipica literaturii asertive timpurii.

Acesti scriitori au evidentiat multitudinea de lucruri implicate in aceasta problematica a rolurilor, in afara de nevoia emotionala de iubire sau de nevoia pentru sex discutata de antropologi.

 

Scrierile feministe clarifica felul in care traditia ne-a dictat rolurile masculine si feminine, traditie care ne controleaza mare parte din viata – interesele, sarcinile, atitudinile in privinta sinelui nostru si multe altele, precum statutul social, viata personala, visele si aspiratiile noastre si aproape totul in privinta vietilor noastre.

Oamenii tind sa se conformeze ideilor altor oameni in privinta a ceea ce este bine/corect sau in privinta a cum ar trebui sa fie lucrurile. De exemplu, doar barbatii ar trebui sa depuna eforturi pentru puterea economica si politica (potrivit „vechii” traditii). De exemplu, doar el poate sa devina seful unui trib sau presedintele unei tari sau directorul unei companii. Doar femeile trebuie sa fie casnice si sa ingrijesca copiii full-time (acest lucru este foarte greu de schimbat).

 

Intr-adevar, traditia in America (pana la Miscarea Feminista) avea o notiune a unui ideal sau a unei relatii maritale „perfecte”. Pentru femeile traditionale, insemna sa fie iubite si sa li se poarte de grija de catre un barbat bun si de succes (Dowling, 1982; Willis, 1981). El se duce la lucru si castiga bani multi ca sa-i aduca familiei. El are cunostinte despre finante, masini, repara prin casa si ia deciziile importante. Ea nu doar ca se simte dependenta de el, ci chiar e dependenta de el.

De exemplu, daca ea, ca o sotie buna ce e, il ajuta sa termine facultatea de medicina sau de management, lucrand ca secretara, si apoi el mai tarziu decide sa o paraseasca pentru ca nu-i mai impartaseste interesele si intelectul, ea nu poate sa aiba grija de ea si de copii din punct de vedere financiar. Ea nu isi este suficienta siesi. Cu toate acestea, el probabil ca poate sa castige in jur de 200,000$ pe an. Aceasta nu este egalitate.

De ce are nevoie sotul traditional? Vrea sa aiba succes, sa ii infranga pe competitorii sai pentru bani si promovari. Acest lucru este stresant si fata de aceasta fuga dupa satisfactii materiale tot mai mari care ii acapareaza intreaga existenta [asa numita „rat-race”], vrea un refugiu. Refugiul lui include o sotie iubitoare, devotata, care sa il admire, care are grija de nevoile lui de baza – mancare, curatenie si haine apretate, sex , o viata sociala confortabila, o casa curata, etc. Ea are grija de copii si de problemele lor; ea ii venereaza realizarile si ii hraneste egoul atunci cand este la pamant; ea intretine relatia lor de dragoste ca aceasta sa decurga lin. Si ea este indispensabila. Daca ea considera frustranta viata de casnica si vrea sa caute o cariera interesanta – si in acest proces descopera o legatura mai buna, egalitara – el este distrus. El pierde o casa, un bucatar si o menajera, o sotie si copiii. Desi se simtea superior „micutei sotii”, nici el nu isi este suficient; el se simte pierdut cand este singur in interiorul unei case pustii.

 

Dependenta in casnicie

Toti suntem dependenti [interdependenti – vezi articolul O istorie a dependentei]. Nu este nimic gresit in asta atat timp cat nu ne plasam intr-o pozitie de inferioritate sau cat timp nu ne simtim incapabili sa facem fata situatiei de a ramane singuri, ca in situatia descrisa mai sus. Oamenii extrem de dependenti se pun singuri, deseori inconstient, in situatii in care sunt neajutorati sau se simt neajutorati ca sa ii faca pe ceilalti sa aiba grija de ei, asemanator copiilor. Deseori, oamenii dependenti vor refuza sa-si asume responsabilitatea asupra propriei vieti, atat timp cat acest lucru va fi facut de altcineva.

Daca simti ca nu poti supravietui de unul singur, esti dependent in cel mai rau sens al cuvantului, fiind total incompetent si neajutorat. O astfel de situatie este inspaimantatoare, daca stai sa te gandesti la ea. Chiar daca esti o femeie care nu depinde de un barbat, ar putea fi dificil sau imposibil sa-ti gasesti o cariera interesanta si astfel depinzi de lumea afacerilor pentru a fi angajata.

Un somer ar putea sa-ti spuna cat de infricosatoare este aceasta dependenta. In plus, femeile angajate, deseori, trebuie sa aiba grija de copii si de casa pentru ca sotul este inca obsedat de vechile idei legate despre ce trebuie sa faca o femeie (si pentru ca este mai usor sa se uite la TV decat sa faca baie copiilor). Intr-adevar, intr-un studiu realizat asupra a 50 de cupluri in care amandoi lucrau, s-a descoperit faptul ca sotiile lucrau cu 15 ore mai mult in fiecare saptamana decat sotii lor! Hochschild (1989) ajuta aceste cupluri sa evite aceasta impartire nedreapta a rolurilor intre sexe.

 

In ce fel sunt fortate femeile si/sau atrase in rolul vulnerabil de pasiv-dependent? Willis(1981) spune ca (1) femeilor li se promite recompensa securitatii si putina responsabilitate; (2) exista presiunea sociala exercitata asupra femeilor sa faca ceea ce se asteapta de la femei si de la mame, si (3) femeile sunt incurajate subtil sa evite stresul de a se afirma ele insele si de a concura intr-o lume agresiva, mai ales ca nu sunt considerate a fi bine „echipate” sau pregatite pentru o „lume a barbatilor”.

O femeie poate renunta sa fie pe picioarele ei pentru ca isi da seama ca a fost plasata de ceilalti intr-o „clasa inferioara” in care calitatile ei, precum hotararea, puterea, succesul si ideea de a fi lider sunt descurajate. Treptat, ideea de a fi independenta, competenta si auto-suficienta devine infricosatoare (in termeni freudiani ea este castrata), iar dependenta, protectia si supunerea par cai mai sigure si mai usoare.

Letty Pogrebin (1980) spune ca stereotipurile noastre actuale transmit copiilor doua mesaje principale:

1) baietii sunt mai buni
2) fetitele sunt menite sa fie mame.

Scopul de baza este sa motiveze baietii sa exceleze – „fii cel mai bun!”. Cu toate acestea, cum majoritatea baietilor esueaza sa aiba succes asa cum sperau, frustrarile acestora sunt eliberate prin exercitarea superioritatii lor asupra femeilor. Mai mult decat atat, deoarece femeile sunt menite sa fie mame, ele nu-si pot indeplini rolurile in viata fara ca in primul rand sa atraga un barbat; acest lucru creeaza enorme ingrijorari la femei despre atractivitatea si sex appeal-ul lor.

 

De prea multe ori stima de sine a unei femei vine mai degraba din cat de eficient poate atrage un barbat, decat din propriul for interior sau din propriile realizari. Pogrebin crede ca barbatii au „vandut” femeilor slujba plictisitoare, domestica a cresterii copiilor prin glorificarea maternitatii. Pe de alta parte, dumneaei crede ca Miscarea Feminista a facut cariera mai atragatoare decat gospodaria, cel putin pentru clasele de mijloc, bine educate. In consecinta, se estimeaza ca femeile intre 25-29 de ani nu se vor casatori, dar vor avea cariere. Treptat, vechile traditii se schimba. Si, de ce nu? Barbatii nu sunt singurii capabili sa „aduca o paine pe masa”. Si femeile nu sunt singurele capabile sa „aiba grija de copii”.

 

Sentimentul de inferioritate si de responsabilizare extrema

Pentru ca sunt considerate de catre societate inferioare barbatilor, unele femei vor accepta pur si simplu ideea de neajutorare devenind „presul de sters pe jos” (Namka, 1989). Alte femei vor incerca sa supra-compenseze incercand sa devina totul pentru toti, simtindu-se supra-responsabile prin asumarea sarcinilor, prin daruirea exagerata a dragostei, prin multumirea celorlalti, devenind „Femeia Fantastica”. Astfel, exista numeroase carti despre femeile care fac prea mult pentru altii in timp ce uita de propriile nevoi (Norwood, 1985; Bepko & Krestan, 1990; Leman, 1987; Braiker, 1989).

Se crede ca stima de sine scazuta si rusinea se afla la baza acestui comportament auto-depreciativ. Bepko si Krestan spune ca exista un „Cod al lui Dumnezeu” pentru femei: „Fii atractiva si sexy! Fii o doamna! Fii altruista si grijulie! Asigura-te ca fiecare se intelege cu fiecare! Fii competenta! Si nu fii obraznica sau rea!”

Aceste reguli sunt atat de universale incat au devenit atat de „naturale” femeilor. Dar o parte din a fi „bun” este sa crezi ca nu ai fost niciodata destul de bun. Deci, mecanismul pentru crearea indoielii de sine este construit in rolul femeilor, precum si cel al insecuritatii si a tendintei de a lua asupra lor mult prea multe sarcini.

Similar, cultura noastra incurajeaza femeile sa caute perfectiunea in termeni de atractivitate. Asa cum a observat Rodin (1992), concursul de frumusete continua la nesfarsit. Femeile se ingrijoreaza in privinta aspectului lor, se simt inutile si, in schimb, rusinate de cat de mult inseamna pentru ele corpul lor. Aproape ca este imoral sa nu tii regim si nu faci sport; este imposibil sa arati perfect tot timpul; totul se transforma intr-o capcana.

Willis (1981) observa ca pana si femeile „eliberate” se afla frecvent intr-un conflict in legatura cu alte lucruri, precum dependenta si asertivitatea. De exemplu: o femeie de afaceri agresiva se comporta ca un adolescent emotiv in relatiile sexuale; o purtatoare de cuvant, puternic dogmatica anti-ERA (Equal Rights Amendment) declara ca locul unei femei este acasa in grija unui barbat; o femeie egalitara doreste o cariera stimulativa, dar se simte vinovata ca nu este personajul principal care are grija de copii si castiga mai multi bani decat sotul ei; o feminista cere egalitate, dar nu vrea sa fie tarata intr-o batalie precum barbatii. Multe femei se lupta in continuare cu aceste dileme.

 

Asteptarile baietilor si barbatilor

Asteptarile inalte ale barbatilor pot fi poveri uriase si pentru ei. Aminteste-ti ca ei trebuie sa fie precum Dumnezeu, omnipotenti si sa aiba succes. Exemple: se asteapta ca Barbatul Adevarat sa fie tare – „baietii mari nu plang” – si neinfricat. In schimb, barbatii devin pretentiosi, inclinati spre critica si ordine, mai degraba decat spre empatizare. Se presupune ca ei sunt logici si practici, nu emotionali si idealisti.

Se asteapta de la ei sa fie egalii femeilor, cu exceptia cazului cand ei „trebuie sa puna piciorul in prag” ca sa evite treburile casnice sau ca s-o tina pe ea acasa. Trebuie sa aiba succes in afacerea lor si sa aiba un raspuns superior tot timpul la toate problemele. Ei trebuie sa para increzatori in sine si sa impresioneze oamenii. Trebuie sa fie agresivi si sa abordeze femei atractive. Si ei trebuie, desigur, sa fie niste „armasari” in pat. Luate toate la un loc, acestea sunt niste standarde imposibil de indeplinit.

Orice persoana (incluzand femeile) care a fost obligata sa fie atat de competitiva si de superioara a devenit un sclav nefericit al unui stereotip exigent.

 

Cum ramane cu nevoile dependente innascute? 

Stereotipurile rolurilor de gen si presiunile sociale nu sunt singurele cauze ale dependentei. Intr-adevar, dependenta emotionala poate sa nu fie deloc invatata, poate fi o nevoie de baza. Psihanalistii Eichenbaum si Orbach (1983) argumenteaza ca barbatii si femeile au nevoi dependente innascute – nevoia de dragoste si de suport emotional. In ceea ce priveste aceste nevoi, barbatii le ascund pe ale lor mai mult decat femeile, dar femeile sunt crescute sa indeplineasca nevoile barbatilor. Pe scurt, femeile invata sa depinda de veniturile acestora, nu sa fie servitoare!

Potrivit acestei teorii, femeile pot fi dependente din punct de vedere economic si mecanic (i se repara masina), dar sunt antrenate sa isi nege nevoile si sa devina ingrijitoarele si „controlorii” emotionali si interpersonali ai familiei. Intreaga familie depinde de mama; ea este terapeutul si organizatorul familiei. Dar, nu exista nimeni care sa aiba grija de nevoile emotionale ale mamei. Cu siguranta ca barbatii nu sunt antrenati in cultura noastra sa fie atenti la sentimente si sa discute interactiunile emotionale.

Suntem norocosi daca am crescut intr-o familie grijulie, iubitoare care ne-a conferit stima de sine si ne-a invatat increderea in sine. Cu toate acestea, daca nevoile dependente innascute nu sunt indeplinite cand am fost copii, putem creste tanjind dupa imposibil – un suflet pereche care ne va iubi mereu si care ne va face intregi. Multe sotii asigura acest gen de suport emotional, dar multi soti nu fac asta. Astfel, femeile care se sacrifica par neajutorate. Si barbatii se intreaba uimiti: „Ce anume tot vrea?” Potrivit lui Eichenbaum si Orbach, o mare parte din problema dependentei in casnicie se intoarce la deficientele de baza din relatia mama-copil.

Uneori, intimitatea cu un partener bun si dependenta de acesta este infricosatoare (ne aminteste de nevoia noastra de mama), alteori dependenta ne tine intr-o relatie defectuoasa. Uneori credem ca suntem in siguranta si independenti, dar este vorba de o fatada a copilariei, este bravada unui baietel de 9 ani. Cu totii avem nevoie de dragoste, lucru care ne este dovedit de catre hormoni incepand de pe la 13, 14 ani. Nu putem fugi de biologia noastra; „natura” noastra ne ajuta sa ne explicam comportamentul, dar putem invata cum sa facem fata acestor nevoi si impulsuri.

 

Femeile fac progrese

Partial datorita Miscarii Feministe si partial datorita necesitatilor economice si numarului redus de copii intr-o casnicie, a avut loc un progres substantial in statutul femeilor (Sacks & Rubin, 1982). In anul 1979, 38% dintre femei au urmat facultatea. In 1980, 63% au urmat o facultate. In anii `80, jumatate dintre diplomele de studii universitare si de masterat au fost obtinute de femei si 45% dintre cei cu diploma de doctor erau femei.

Pana in anul 1995, 75% dintre absolventii facultatii de psihologie, 70% dintre absolventii de masterat si 60% dintre doctorii in psihologie erau femei.

In 1970, 4 femei albe din 10 detineau slujbe platite; in 1980, 5 femei din 10, si in anul 1990, 6 femei din 10. Acum 20 de ani femeile castigau doar 65-70 de centi pentru muncile pentru care barbatii castigau un dolar, dar studii recente arata ca acum castiga 85 pana la 95 centi pentru munca platita cu un dolar barbatilor. Slujbele platite mai putin sunt inca dominate de femei.

O treime din copiii sub 6 ani au avut mame care castigau un salariu; in anii `80 mai mult de jumatate aveau mame cu salariu; in 1990 in jur de 70% dintre aceste mame lucrau in afara casei.

In 1970, o treime dintre femei cu varsta intre 20 si 24 nu erau casatorite; in 1980, mai mult de jumatate nu erau casatorite la acea varsta. In plus, mai mult de jumatate din toate casatoriile se termina cu un divort.

Pe masura ce din ce in ce mai multe femei se rup de stereotipul casniciei, gospodinei si maternitatii, femeile vor fi in general libere sa-si aleaga propriul stil de viata, incluzand si faptul de a nu se casatori, de a nu avea copii, de a avea copii intr-un mediu in care sarcinile legate de educatia acestora sa fie impartite in mod egal sau unui singur parinte – barbatul sau femeia – sa se implice cel mai mult in cresterea copilului.

In ciuda prejudecatilor dogmatice personale, din cate stim, toate aceste optiuni sunt bune intr-o societate eliberata de stereotipuri invechite. Copilul are nevoie de ingrijire si de iubire; pentru copil nu conteaza sexul persoanei care il iubeste (exista dovezi care arata ca un copil culege beneficii atat din ingrijirea barbatului cat si a femeii).

 

O persoana independenta, nu doar ca va decide asupra stilului ei de viata, dar isi va fi si suficienta siesi. Acest lucru nu inseamna neaparat ca va castiga jumatate din venitul familiei/cuplului, ci inseamna ca este capabila sa castige un venit corespunzator daca are nevoie sa faca acest lucru.

Inseamna sa fie destul de puternica emotional si social ca sa locuiasca singura si/sau sa gaseasca un alt partener daca doreste acest lucru. Inseamna sa aiba o corecta diviziune a muncii, cunostinte si abilitati, precum si o atitudine pozitiva fata de insarcinarile partenerului pentru a putea sa preia cu usurinta rolul acestuia. O considerabila securitate personala vine din constientizarea faptului ca ne putem descurca cu orice problema care ar putea sa apara.

Exista o gluma mai veche care spune: „Unde doarme o gorila de 1 tona? Oriunde doreste!”

Similar, care este locului unei femei (sau al unui barbat) intr-o societate? Oriunde doreste ea sa fie! Insa, inca mai exista forte puternice care se opun egalitatii dintre femei si barbati; barbatilor, pentru ca sunt competitivi, le place pozitia lor superioara si se simt amenintati de posibilitatea aparitiei unei schimbari; deja femei de succes, sperand sa-si mentina statutul, nu pot saluta o concurenta mai mare de la alte femei competente; femeile insesi, dorind relatii bune, ezita sa fie asertive si sa caute promovari. Cu toate acestea, din moment ce inegalii nu pot fi prieteni adevarati, atat barbatii si femeile au mai multe de castigat daca sunt egali (Miller, 1976).

 

 

Fragment tradus si adaptat din Psychological Self-Help – Clayton E. Tucker-Ladd

astratex.ro

Lasa un comentariu