Istorii cu talc



avon.ro

 Istorii cu talcDespre infranarea limbii

Un frate l-a intrebat pe avva Matoes: „Ce sa fac, caci limba nu-mi da pace. Cand sunt intre oameni n-o pot tine in frau si-i judec si-i condamn pentru orice lucru bun pe care-l fac. Ce sa fac?“
Batranul i-a raspuns: „Daca nu te poti infrana, fugi in singuratate, caci e o slabiciune. Cine locuieste cu fratii nu trebuie sa fie colturos, ci rotund, ca sa se rostogoleasca spre toti“. Si batranul a continuat: „Nu din virtute locuiesc singur, ci din slabiciune. Puternici sunt cei care locuiesc printre oameni“.
(Pateric, editia Polirom, 2005)

 

Poti sa-ti judeci aproapele?

Odata, un frate de la Sketis a gresit. S-a intrunit adunarea batranilor si l-au chemat si pe avva Moise, dar el nu vroia sa vina. Preotul a trimis dupa el, zicandu-i: „Vino, oamenii te asteapta“. El s-a sculat si a venit, carand in spate un cos gaurit plin cu nisip.
Uimiti de aparitia lui, fratii l-au intrebat: „Ce inseamna aceasta, parinte?“.
Batranul le-a raspuns: „Pacatele mele curg in spatele meu, eu nu le vad, dar vin astazi ca sa judec pacatele altuia“. Auzind aceasta, nu i-au mai spus nimic fratelui pacatos, ci i-au cerut iertare.
(Pateric, editia Polirom, 2005)

 

Taina Adevarului

Povestea ne arata: deosebirea dintre intelepciune si inteligenta, complexitatea alcatuirii lumii, limitele si subiectivismul cunoasterii noastre.

Aflat pe cale, prin pustie, Moise s-a oprit sa se odihneasca, sub un tufis, nu departe de o fantana. Un alt drumet s-a oprit sa se racoreasca. Cand s-a aplecat sa bea apa, calatorului i-a cazut punga cu bani, de la cingatoare si fara sa bage de seama ca a pierdut punga, omul a plecat din nou la drum.

La scurt timp, dupa aceea a sosit un al doilea calator. El a vazut de indata punga cu bani. A luat-o, bucuros nevoie mare, a privit in toate partile si pentru ca nu avea cui s-o inapoieze, a baut apa si a plecat mai departe.avon.ro

Putin mai tarziu un al treilea om s-a oprit la fantana. El a baut apa indelung, s-a racorit si apoi s-a tras la umbra, langa fantana si a adormit, caci era foarte ostenit.

Dupa o vreme, primul calator a descoperit, ca-i lipsea punga si dandu-si seama ca numai la fantana o putea pierde, s-a intors degraba. Furios l-a trezit pe cel, care dormea si i-a cerut punga cu bani. Cum acela nu stia nimic despre punga cu bani, s-au luat la cearta, iar cel ce pierduse banii, l-a omorat pe cel de al treilea calator. Apoi a plecat la drum suparat.

Martor nevazut la toate acestea Moise, foarte nedumerit i-a strigat lui Dumnezeu:

–Vezi, de aceea nu cred oamenii in tine! Este prea mult rau si nedreptate in lume! De ce a trebuit ca primul calator sa piarda banii si apoi sa devina ucigas? De ce a trebuit ca al doilea sa gaseasca punga si crezand-o un dar ceresc, sa plece cu ea? Al treilea era cu totul nevinovat, de ce a trebuit sa moara?

Iar Dumnezeu i-a raspuns:

–Iti mai explic o singura data, dar n-o voi face la fiecare pas. Primul om era fiul unui hot, care il furase pe tatal celui de al doilea calator, care gasind punga, n-a luat decat ceea ce i se cuvenea. Al treilea era un ucigas, care isi ascunsese asa de bine fapta, incat n-ar fi fost niciodata descoperita de oameni si care astfel si-a primit pedeapsa. Totdeauna exista un sens si justete in tot ceeace se intimpla, chiar si atunci, cand tu nu le vezi, ori nu le intelegi.

Credinta in adevarul si dreptatea lui Dumnezeu este taina patrunderii Adevarului din jurul nostru…

 

Despre lauda cu vorbele altuia

Odata, un frate s-a dus la avva Teodor si l-a rugat trei zile in sir sa-i spuna un cuvant. Dar acesta nu i-a raspuns si fratele a plecat intristat. Ucenicul sau l-a intrebat: „Avva, de ce nu i-ai zis un cuvant si l-ai lasat sa plece intristat?“.
Batranul raspunde: „Da, nu i-am vorbit, caci este un negustor si-i place sa se laude cu vorbele altora“.
(Pateric, editia Polirom, 2005)

 

O lectie despre prietenie

Un tanar se plimba cu tatal sau, printr-o gradina plina cu tot felul de roade.

– Alege-ti orice rod din gradina, zise tatal catre fiul sau.
Fiul, dupa ce se uita si se gandi mult, zise:
– Tata, din toate poamele gradinii, altceva nu mi-a placut decat para cea frumoasa de acolo. Pe aceea doresc s-o am.
– Bine, fiule, liber esti s-o iei, daca-ti place.

Fiul se duse, rupse o para mare, dar cand musca din ea, vazu ca numai coaja era rosie-aurie, pe cand miezul cel carnos era negru ca un carbune si amar la gust.

– Mult m-am inselat tata! M-am bucurat numai de frumusetea ei din afara, fara sa banuiesc macar ca miezul era negru si amar.
– Ia aminte, fiule, raspunse tatal. Gradina aceasta cu tot felul de pomi este ca si lumea. Deci cand iti alegi un prieten, cauta mai intai sa-i cunosti sufletul si apoi infatisarea.
(Grigorie Comsa, O mie de pilde)

 

Despre Dumnezeu

Fericitul Augustin povesteste urmatoarea intamplare: „Imi propusesem sa scriu o carte despre Dumnezeu, o carte buna, inteleasa de toti. De dimineata m-am asezat la masa si am scris «Despre Dumnezeu». S-a gandit apoi mult cum ar putea sa explice mai bine oamenilor pe Dumnezeu. Nu i-a venit insa in minte nici o idee. Obosit de cugetarea incordata, incepu sa-l doara capul. Se duse sa mediteze pe malul marii. Aici intalni un copil care facuse o groapa mica in nisip si cu un vas aducea apa din mare si o turna in groapa. Augustin il intreaba:

– Ce faci aici, baiete?

– Iata am facut o groapa si vreau sa vars in ea toata apa din mare.

Augustin surase si pleca mai departe, zicandu-si in sine:

– Cat de naivi sunt copiii. Cum poate crede mititelul acela ca va goli cu vasul lui toata apa din mare in gropita facuta de el…

Si gandindu-se din nou la tema sa, i se lumina mintea si zise:

– Oare nu sunt si eu asemenea copilului? Nu vreau si eu, cu slaba mea minte, sa cuprind si sa fac pe altii sa cuprinda intreaga fiinta a lui Dumnezeu? Nu este cu putinta celui mic sa cuprinda ceea ce e infinit, ci trebuie sa se supuna si sa caute a intelege vointa lui Dumnezeu si apoi sa o aplice in viata.
(Grigorie Comsa, O mie de pilde)

 

Datoria copiilor fata de parinti

Un tanar s-a hotarat sa se casatoreasca si a promis viitoarei sale sotii, la dorinta ei, ca va alunga din casa pe batranul sau tata. Intr-o zi l-a condus pe batran afara din sat, spunandu-i sa se duca unde va voi, caci la el nu mai are ce cauta. Ochii batranului s-au umplut de lacrimi si i-a zis fiului sau:

– Vezi acolo sus pe deal piatra aceea mare? Pana acolo am condus si eu pe tatal meu, lasandu-l in voia sortii. Condu-ma deci si tu pana acolo.

– Dumnezeule, striga fiul, ce aud? Tu, tata, ai facut parintilor tai aceasta nedreptate pe care voiam sa ti-o fac si eu tie acum? Oare si copiii mei vor face cu mine astfel? Vino inapoi si de acum inainte cea mai buna camera din toata casa va fi a ta si te voi ingriji cu credinta pana la moarte.
(Grigorie Comsa, O mie de pilde)

 

Deprinderea unui parinte

Avva Pior obisnuia sa manance umbland. Cineva l-a intrebat: „De ce mananci asa?“.
El a raspuns: „Nu vreau sa fac din mancare un lucru principal, ci unul secundar“. Iar altuia, care i-a pus aceeasi intrebare, i-a zis: „Pentru ca sufletul meu sa nu simta nici o placere trupeasca“.
(Pateric, editia Polirom, 2005)

 

 

Despre vorbirea desarta

Avva Iosif ii zice avvei Nistheroos: „Ce sa fac cu limba mea, pentru ca n-o pot stapani?“.
Batranul il intreaba: „Daca vorbesti, te linistesti?“.
El zice: „Nu“.
Atunci, batranul i-a zis: „Daca nu te linistesti, de ce vorbesti? Mai bine taci si, daca se intampla sa iei parte la o discutie, mai bine asculta decat sa vorbesti“.
(Pateric, editia Polirom, 2005)

 

avon.ro

Un raspuns pentru “Istorii cu talc”

  1. Gabriela says:

    ce minunate sunt aceste povestioare, care ne ajuta sa dam un sens vietii, sa ne raspundem la intrebari

Lasa un comentariu