Interactiunile defectuoase dintre “minti” produc durere



Presupunere orientativa: O relatie defectuoasa, inadecvata sau nepotrivita intre mintea constienta si cea inconstienta poate determina o varietate de probleme sau simptome emotionale, comportamentale si interpersonale dureroase.

Desi unele probleme sunt o consecinta a unor disfunctii biofizice specifice, majoritatea dificultatilor intalnite de clientii in psihoterapie sunt rezultatul unei proaste coordonari intre activitatile constiente si cele inconstiente. In mod ideal, un individ care functioneaza corect ar avea un flux de material relativ liber intre mintea constienta si cea inconstienta, iar activitatile celor doua ar fi integrate si coordonate impreuna (cf. Erickson, Rossi, & Rossi, 1976).

Acumularile, abilitatile si reactiile fiecarei mini-minti ar fi revizuite si evaluate pentru a determina valabilitatea lor in ansamblu si valoarea lor pentru functionarea completa a personalitatii, iar aceste input-uri/ informatii ar fi integrate intr-un tipar coerent si adaptabil.

In acest sens, fiecare persoana este ca o mare familie sau o comunitate populata de specialisti care, daca li se permite sa lucreze impreuna, ar contribui la functionarea linistita si eficienta a intregului sistem. Dar daca acest grup sau comunitate ar fi dominata de un lider gresit informat sau partinitor (asa cum este mintea constienta) care ii ignora pe toti cei care nu sunt de acord cu linia de partid, rezultatul final poate fi ineficienta, coruptia, neintelegerile sau chiar o revolutie.

In mod similar, individul care este dominat de o minte constienta gresit informata sau care prezinta o relatie inadecvata sau/ si antagonista intre mintea constienta si cea inconstienta, poate sa treaca printr-un zbucium emotional care nu este necesar, prin tipare de gandire de auto-infrangere sau prin tipare de comportament  auto-distructive.

Exista, desigur, si clienti ale caror dificultati si disconforturi sunt pur si simplu rezultatul unei dezinformari constiente sau al ignorantei. In acest caz, consilierea poate contine doar oferirea de noi informatii sau corectarea informatiilor gresite. O astfel de consiliere este directa si benefica pentru toti.

Dar este mult mai probabil ca majoritatea clientilor dvs. sa aiba probleme din cauza unui conflict sau a unei lipse de coordonare intre mintea lor constienta si inconstienta, nu doar din cauza informarii gresite. Pentru un motiv sau altul ele nu sunt capabile sa functioneze in modul linistit si eficient tipic functionarii coerente a constientului si inconstientului.

Relatia dintre mintea lor constienta si cea inconstienta a fost deteriorata si, prin urmare, se simt fara control si nu sunt in stare sa isi conduca viata.

O relatie deteriorata sau inadecvata intre constient si inconstient poate produce tot atata durere cat un cot dizlocat sau un membru grav afectata de boala. Ceva nu mai este la locul lui, nu mai poate fi controlat sau nu functioneaza corecu.

Integritatea functionala a individului este deteriorata sau amenintata intr-un fel. Rezultatul este ca abilitatea acelei persoane de a functiona comod si eficient este compromisa, se dezvolta simptome si se trece prin durere sau suferinta.

Unele rani sunt produse de surse externe, altele ni le producem singuri. Parintii care interzic plansul sau necajesc copiii atunci cand sunt suparati pot sa impuna o deconectare intre constientizarea constienta si emotiile inconstiente. Pierderea unei persoane dragi, tortura fizica sau abuzul sexual pot si ele sa produca disocieri intre constient si inconstient. O rana pe care ne-o producem singuri asupra relatiei constient – inconstient poate fi cu intentie sau accidentala.

Atunci cand un anumit aspect al inconstientului gandeste, percepe sau stie ceva pe care mintea constienta nu il poate tolera sau accepta, atunci mintea constienta poate sa blocheze in mod intentionat toata comunicarea si perceperea. Daca, spre exemplu, una dintre mini-mintile inconstiente oberva indicatii cum ca un prieten minte, mintea constienta poate sa ignore toate informatiile ulterioare de la acea mini-minte in incercarea de a se proteja de acea informatie.

De asemenea, mintea constienta poate sa piarda accidental legatura cu celelalte surse de informatie inconstiente pur si simplu pentru ca nu le cunoaste existenta sau nu este capabila sa le foloseasca.

Dupa cum am mentionat anterior, anumite evenimente inconstiente (precum recunoasterea unui gand intamplator) pot avea loc atat de rapid sau de subtil incat sunt trecute cu vederea sau mascate de alte evenimente.

Fie ca sunt cu intentie, accidentale sau din surse externe, produsul final al unei relatii deteriorate intre constient si inconstient este fie refuzul fie incapacitatea de a controla adecvat procesele inconstiente. Aceasta inseamna ca persoana poate sa:

  • piarda contactul cu resurse si informatii inconstiente cu o potentiala valoare
  • experimenteze o incapacitate de a acorda atentie unor semnale de avertizare inconstiente folositoare
  • inteleaga sau sa interpreteze gresit evenimente care s-au produs in mod inconstient
  • foloseasca in mod inadecvat capacitati inconstiente puternice in moduri neproductive

Fiecare dintre aceste rezultate este dureros si produce simptome care dezechilibreaza clientii atat de mult incat viata lor devine dificila si neplacuta. Din acest punct de vedere, ceva pur si simplu nu functioneaza corect.

Cateva exemple pot clarifica felul in care disfunctiile care au loc ca si rezultat al relatiilor neadecvate intre constient si inconstient sfarsesc prin a produce simptomele manifestate de clientii dvs. Anxietatea, spre exemplu, este rezultatul tipic al imaginilor interne rapizi dar puternice a unor lucruri care s-ar putea intampla in viitor, precum atacuri de inima, accidente, nebunie, esec, ridicol, rusine. Acesti clienti si-au invatat inconstientul sa scaneze viitorul intr-o cautare continua pentru orice poate sa mearga prost.

Anxietatea lor generalizata este o consecinta a expunerii lor  constante dar nerecunoscute la niste ganduri sau imagini puternice legate de cele mai urate scenarii pe care mintea lor inconstienta creativa le poate produce. In mod similar, atacurile de panica si fobiile implica de obicei experienta rapida dar intensa a unei imagini sau gand produs inconstient. Aceste cazuri difera de anxietatea generala doar prin faptul ca aceste imagini producatoare de fobii implica de obicei un final groaznic specific.

Frica de spatiile inchise, spre exemplu, a fost auto-produsa de un client, fara sa-si dea seama, caci avea remarcabila capacitate de a trai experienta puternica a tuturor imaginilor, sunetelor si senzatiilor produse de peretii unei cladiri care il inchideau ca intr-o pestera. De cate ori intra intr-o cladire, auzea stalpii de sustinere pocnind, vedea zidurile prabusindu-se si isi simtea corpul strivit de ele.

Mai mult, putea sa creeze si sa treaca prin acest scenariu doar in cateva secunde si iesea din aceasta stare cu o amnezie despre ce s-a intamplat. Ramanea doar cu o constientizare a raspunsului intens de uimire produs de corpul sau si cu un sentiment de teama, raspunsuri pe care le-ar avea oricine in conditii similare. Dupa ce devenea constient de evenimentele anterior inconstiente care erau sursa anxietatii sale, era capabil sa invete cum sa foloseasca aceeasi capacitate de imaginatie in moduri mai placute.

Asa cum se intampla cu numerosi clienti, felul in care acest barbat isi folosea in mod neadecvat si auto-distructiv talentele inconstiente incepuse ca o modalitate adecvata si voluntara de adaptare. La inceput, in timp ce isi ajuta tatal sa renoveze case vechi, se pregatise sa urmareasca cu atentie tot ceea ce putea sa mearga prost in timp ce inlaturau stalpii si peretii. Aceasta supraveghere a devenit in cele din urma un raspuns inconstient necontrolat si foarte practicat, de care nu era constient.

Patrunderile ignorate sau necontrolate in imagini inconstiente pot fi si ele responsabile de depresie. Totusi, depresia pare a fi deseori rezultatul unei recapitulari continue a fiecarei experiente sau sentiment anterior dureros pe care clientul l-a avut vreodata.

Spre exemplu, o tanara femeie cu o depresie cronica, sinucigasa, a descoperit ca recapitula si retraia fiecare esec personal sau trauma din viata ei de fiecare data cand lucrurile nu-i mergeau asa cum dorea. Desi nu intentiona sa o faca, era evident ca folosise la inceput aceasta recapitulare de auto-pedepsire pentru a-si justifica furia puternica impotriva ei insesi si a familiei sale.

In cele din urma, cand a recunoscut ca propriile ei ganduri erau responsabile pentru starea ei mentala neplacuta, a inceput sa invete imediat cum sa isi foloseasca inconstientul pentru a construi in loc afirmatii si asteptari de sine mai pozitive.

Multi oameni au abilitati inconstiente, dar nu au fost invatati sa le recunoasca si sa le foloseasca corect. Uneori rezulta de aici relatii inadecvate intre constient si inconstient si acestea pot produce anxietate, panica sau depresie. Cateodata pot determina si o teama de propriile abilitati inconstiente.

O femeie de 25 de ani a venit la terapie pentru ca ii era teama sa nu fie nebuna. Singura dovada a acestei ingrijorari era descoperirea sa ca isi putea imagina cum facea lucruri groaznice, precum sa-si omoare sotul, parintii sau chiar pe ea insasi. “Tratamentul” ei a constat doar in instruirea sa-si imagineze cum sta in cap in mijlocul strazii sau cum mananca un hotdog sau o multime de alte lucruri prostesti. I s-a permis sa descopere ca inconstientul ei putea si chiar producea orice imagine pe care si-o putea inchipui, inclusiv crima. Prin simpla stabilire a unei relatii informate cu abilitatile ei inconstiente, ea a fost calmata si i s-a oferit o capacitate foarte valoroasa, capacitatea de a vizualiza.

Rezultatele unei relatii proaste intre mintile constienta si inconstienta se aseamana cu relatiile proaste dintre un ghid de voiaj prost informat dar increzut si un sofer de autocar abil si informat. Soferul stie unde se afla toate punctele de interes turistic, are informatii despre ele, are abilitatile necesare pentru a ajunge acolo. Dar ghidul de voiaj, nedorind sa-si recunoasca nestiinta sau sa ceara ajutor, continua sa dea indicatii soferului si sa ofere informatii despre locuri fara importanta. In cele din urma, ghidul s-ar putea sa conduca soferul pe un drum imposibil care nu duce nicaieri, spre neplacerea tuturor.

Deseori asa se intampla cu mintea constienta. Are intentii bune, dar o apuca pe unele cai pe care ar trebui sfatuita sa le evite.

 

Scenarii de Hipnoterapie Neo-Ericksoniana



Lasa un comentariu