Intelegerea anxietatii



mycloset.ro

Ce este anxietatea?

Intelegerea anxietatiiAnxietatea este o stare emotionala pe care o experimentam cu totii din cand in cand. Majoritatea oamenilor fac referire la o senzatie de tensiune, de nesiguranta si poate, frica la gandul ca dau examen, se duc la spital, acorda un interviu sau incep lucrul la noul loc de munca.

Te poti ingrijora in privinta unor senzatii inconfortabile, care apar din senin sau cand te gandesti la eventualitatea unui potential succes. In schimb, aceste ingrijorari iti pot afecta somnul, pofta de mancare si abilitatea de a te concentra. Daca totul merge bine, anxietatea va disparea.

Aceasta anxietate pe termen scurt se poate dovedi utila. Faptul ca te simti nervos inaintea unui examen te poate face sa fii intr-o stare alerta si-ti sporeste performanta. Insa, daca sentimentele de anxietate te coplesesc, capacitatea ta de concentrare poate avea de suferit.

Anxietatea severa

Daca nivelul de anxietate este destul de ridicat o lunga perioada de timp, este posibil sa simti ca este destul de dificil sa te descurci in viata de zi cu zi. Anxietatea severa prezinta senzatii precum: lipsa de putere, lipsa controlului ca si cum esti pe cale sa mori sau sa innebunesti. Cateodata, daca sentimentele de teama te coplesesc, poti experimenta un atac de panica.

Ce este atacul de panica?

Atacul de panica este o exagerare a raspunsului normal al corpului la frica, la stres sau la o emotie puternica. Este o acumulare rapida de senzatii coplesitoare, precum palpitatii, starea de lesin, transpiratia, greata, durerile in piept, sufocare, sentimentul de pierdere a controlului, membre si picioare moi (picioarele nu s tot membre? As pune brate si picioare moi sau numai membre). Daca treci prin asa ceva, ti-e teama ca incepi sa innebunesti, iti pierzi cunostinta sau ca ai un atac de cord. In timpul unui atac de panica esti convins ca poti sa mori – acest lucru face ca experienta sa fie terifianta.

Atacurile de panica apar foarte repede, simptomele manifestandu-se de obicei in jur de 10 minute. Majoritatea atacurilor de panica dureaza intre 5 si 20 de minute. Unii oameni raporteaza atacuri de panica ce dureaza pana la o ora, dar mai degraba ei experimenteaza un atac dupa altul sau un nivel ridicat de anxietate dupa episodul intial de panica. Poti avea unul sau doua atacuri de panica si sa nu mai experimentezi niciodata altul. Sau poti avea un atac de panica o data pe luna sau mai multe in fiecare saptamana. In cazul unor persoane, pare ca acestea apar fara nici un avertisment si „lovesc” la intamplare.

Unii oameni descriu astfel: “m-am dus pana la magazin, apoi m-am simtit ca si cum pamantul mi-a fugit de sub picioare, inima imi batea puternic ca si cum va exploda, nu mai vedeam nimic in fata ochilor si mainile imi erau lipicioase de la transpiratie. Si nu am nici o idee de ce”.elefant.ro

Atacurile de panica pot aparea in cursul noptii si te trezesc din somn. Aceste atacuri apar atunci cand creierul tau este setat pe “alerta maxima” (din cauza anxietatii) si detecteaza mici schimbari ale organismului pe care le interpreteaza ca semne ce anunta un pericol iminent. Atacurile de panica din timpul noptii pot fi inspaimantatoare, pentru ca te simti confuz si neajutorat cu privire la faptul ca nu poti sa faci nimic care sa te anunte dinainte ca apar.

De ce unii oameni sunt mai anxiosi decat altii?

Daca iti faci griji mai mult decat altii, s-ar putea sa fie din cauza personalitatii tale, a circumstantelor actuale sau din cauza trecutului tau si a experientelor din copilarie; este posibil sa fie o combinatie a tuturor celor scrise anterior.

Experientele anterioare

Daca ti s-a intamplat ceva dureros in trecut si ai fost capabil sa faci fata emotiilor tale la acel moment, s-ar putea sa devii anxios cand te confrunti cu situatii similare in cazul in care ele starnesc aceleasi stari de suferinta.

Anxietatea poate fi, de asemenea, invatata timpuriu in copilarie, de exemplu, familia ta a avut tendinta de a vedea lumea intr-o lumina ostila si periculoasa si ai invatat sa raspunzi in acelasi mod. Unele teorii sugereaza ca tendinta de a fi mai anxios se poate mosteni si astfel ea este o partea a personalitatii tale.

Viata si obiceiurile de zi cu zi

In principiu, cafeina, excesul de zahar, dieta saraca in vitamine, abuzul de droguri, extenuarea, stresul si efectele secundare ale anumitor medicamente pot imita si declansa simptome de anxietate.

Frica de a pierde controlul

Te poti ingrijora in privinta viitorului. Uneori, daca simti ca nu controlezi multe aspecte din viata ta, te poti simti anxios in privinta evenimentelor care sunt in afara controlului tau, precum pericolul pe care il reprezinta incalzirea globala sau ca poti fi atacat, te poti imbolnavi de cancer ori iti pierzi locul de munca.

Dupa un anumit timp, incepe sa-ti fie frica de simptomele anxietatii, in special de faptul ca nu detii controlul asupra ta. Acest lucru stabileste un cerc vicios. Poti sa te simti anxios pentru ca ti-e groaza sa simti simptomele anxietatii si apoi experimentezi aceste simptome pentru ca ai ganduri anxioase.

 

Efectele anxietatii

Anxietatea poate avea efect atat asupra corpului cat si asupra mintii.

Efecte fizice

Pe termen scurt:

  • Tensiunea musculara crescuta poate cauza disconfort si dureri de cap
  • Respiratia trepidanta te poate face sa te simti ametit si nesigur, si sa-ti dea furnicaturi si intepaturi in inima
  • Presiunea arteriala marita te poate face mai atent la palpitatii
  • Modificari in alimentarea cu sange a sistemului digestiv iti poate cauza greata si stari de rau
  • Poti simti nevoia urgenta de a merge la toaleta, si sa ai “fluturi” in stomac.

 

Efecte pe termen lung:

  • Frica in combinatie cu tensiunea si lipsa de somn iti pot slabi sistemul imunitar, reducand rezistenta la infectii.
  • Tensiunea arteriala marita poate cauza probleme cu inima sau cu rinichii si contribuie la riscul de a suferi un atac de cord
  • Poti suferi de probleme digestive
  • Te poti simti depresiv

 

Efecte psihologice

Anxietatea te poate face mai fricos, esti in alerta, la limita, iritabil si incapabil de relaxare sau de concentrare. Poti simti o dorinta coplesitoare de a cauta confirmare din partea celorlalti, poti sa fii sensibil si dependent.

Iti poate fi afectat si modul de gandire: daca te temi ca se va intampla ce e mai rau, poti incepe sa interpretezi totul intr-o maniera negativa si devii pesimist. De exemplu, daca un prieten intarzie la intalnire, iti poti imagina sau te ingrijorezi ca el sau ea a avut un accident sau ca nu vrea sa te vada; chiar daca prietenul tau n-a ajuns la timp pentru ca autobuzul a avut intarziere.

Ca sa faci fata acestor sentimente si senzatii, te poti simti tentat sa incepi sa fumezi sau sa bei prea mult alcool sau sa faci abuz de droguri. Te vei agata de relatii care fie iti incurajeaza perspectivele anxioase, fie te ajuta sa eviti situatiile care iti provoaca chinul – si astfel te opresc sa incerci sa infrunti ceea ce te ingrijoreaza.

 

Impactul asupra activitatii profesionale, timpului liber si relatiilor

Daca episodul de anxietate este sever, este dificil sa iti pastrezi slujba, sa dezvolti si sa mentii relatii bune sau pur si simplu sa te bucuri de timpul liber. Problemele cu somnul iti pot amplifica sentimentele de anxietate si iti reduc abilitatea de a face fata acestei situatii.

Pentru unii oameni, anxietatea este atat de coplesitoare incat aceasta preia conducerea asupra vietii lor. Ei experimenteaza atacuri frecvente de panica, aparent fara nici un motiv sau au un simt persistent “de plutire “.

Unii oameni pot dezvolta fobii, precum fobia de a iesi afara in spatii deschis (agorafobia) sau se izoleaza de ceilalti (fobia sociala) – chiar si fata de familie si de prieteni. Alti oameni au ganduri obsesive sau un comportament compulsiv, precum spalarea la nesfarsit a mainilor.

 

Tipuri de tulburari de anxietate

Exista cateva tipuri de anxietate pentru ca oamenii raspund atacurilor de panica in moduri diferite. Iata cateva din cele mai obisnuite tulburari:

 Fobiile

Fobia se refera la o frica irationala. Daca suferi de fobie, anxietatea va fi declansata de situatii specifice sau de obiecte; de paianjeni, de inaltimi, de locuri aglomerate, chiar si atunci cand nu exista nici un fel de pericol potential. De exemplu, stii ca un paianjen nu este veninos sau ca nu te poate musca, dar aceasta informatie nu iti reduce totusi anxietatea. De asemeni, stii ca esti perfect in siguranta pe balconul unui bloc inalt insa, iti este groaza sa iesi sau chiar sa te bucuri de privelistea din spatele ferestrelor.

Tulburarea de anxietate generalizata

Esti diagnosticat cu tulburarea de anxietate generalizata daca ai fost anxios pe o perioada lunga de timp (cel putin 6 luni)  si ai simtit deseori frica , fara ca aceasta sa fie indreptata spre ceva anume. Intensitatea simptomelor poate varia.

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Gandurile obsesive si comportamentul compulsiv sunt tipice. Poti, de exemplu, sa ai ganduri obsesive despre faptul ca te poti contamina cu microbi sau ti-e frica pentru ca ai uitat sa incui usa sau ca n-ai stins focul la aragaz.

Te simti constrans sa te speli pe maini de multe ori pe zi, faci lucruri intr-o ordine specifica sau repeti ceea ce faci de foarte multe ori.

Tulburarea de stres posttraumatic

Daca ai experimentat sau ai fost martor la un eveniment deosebit de stresant sau amenintator, de exemplu, o lupta, un accident, moarte violenta, viol, poti sa dezvolti mai tarziu tulburarea de stres posttraumatic.

Esti predispus la imaginile acelui eveniment pe care le vizualizezi brusc si ai vise despre ceea ce s-a intamplat; aceste lucruri pot declansa anxietatea si starile pe care le-ai simtit in timpul acelui incident.

Atacul de panica

Atacul de panica poate aparea fara un motiv si nu intelegi din ce cauza se intampla asta. Te simti ca si cum nu te mai poti controla. Atunci cand te confrunti cu un atac de panica care pare complet imprevizibil si nu poti identifica declansatorii, poti experimenta tulburarea de panica. Pentru ca debutul unui episod de panica nu poate fi predictibil, poti trai cu frica de a avea inca un atac de panica. Aceasta frica poate deveni atat de intensa incat poate declansa un alt atac de panica.

 

Pot sa-mi gestionez singur simptomele?

Se pot face multe lucruri care sa-ti reduca anxietatea la un nivel mai rezonabil. Faptul ca iei masuri in acest sens ar putea sa te faca si mai anxios la inceput. Chiar simplul fapt ca te gandesti la anxietate te poate face sa te simti mai rau. De aceea, un raspuns comun – si natural – la anxietate este sa eviti ceea ce declanseaza anxietatea.

De exemplu, daca ti-e frica de paianjeni si fugi de fiecare data cand ii vezi, aceasta reactie iti va amplifica si mai mult frica fata de ei.

Evitarea unui examen pentru ca ti-e frica sa te duci, te va face probabil sa te simti si mai rau. De aceea, confruntarea anxietatii si a felului in care te face sa te simti, poate fi primul pas in intreruperea acestui ciclu de teama si nesiguranta.

“La inceputul atacului de panica, imi spun intr-una ca am mai trecut prin asta si ca voi reusi sa trec inca o data. Va trece daca incerc sa fiu pe cat pot de calm.”

 

Controlul simptomelor

Controlul simptomelor poate avea loc prin tehnicile de respiratie si de relaxare.

 Trainingul asertiv

A fi asertiv inseamna ca iti poti sustine opinia in timp ce ii respecti pe ceilalti si opiniile lor. (vezi articolul Ce inseamna sa fii asertiv)

Daca inveti sa te descurci in situatii dificile si te afirmi, poti deveni mai increzator in tine si, ca urmare, mai relaxat. Unii oameni descopera ca invatarea unei arte martiale pentru auto-aparare ii face sa se simta mai in siguranta.

Terapiile complementare

Terapiile complementare ajuta la relaxare, la un somn mai odihnitor si poti sa faci fata mai bine simptomelor de anxietate. Yoga, meditatie, aromaterapie, masaj, reflexoterapie, remediile florale, homeopatie si hipnoterapia sunt cateva dintre metodele pe care unii oameni le gasesc utile.

Un stil de viata sanatos

Exercitiile folosesc adrenalina si alti hormoni care sunt produsi atunci cand suntem stresati si permit muschilor sa se relaxeze. Prin urmare, ele te pot ajuta sa faci fata anxietatii si tensiunii corporale si vei putea sa dormi mai bine. Mersul pe jos si inotul practicate in ritmul tau iti permit sa fii activ; le poti practica singur sau in compania cuiva.

O diferenta majora in capacitatea de a face fata stresului o reprezinta si alimentatia sanatoasa impreuna cu optiunea de a dormi atat cat ai nevoie. Iti este mai usor sa te relaxezi daca eviti stimulentele precum cafeaua, tigarile si alcoolul.

Alte tratamente

Daca anxietatea iti afecteaza viata de zi cu zi, exista mai multe optiuni de tratament printre care psihoterapia si medicatia.

Psihoterapia si consilierea pot ajuta la intelegerea cauzelor anxietatii si la gasirea strategiilor de adaptare pentru a putea depasi aceste simptome. Exista mai multe tipuri de consiliere si de psihoterapie de grup sau individuala. Unele dintre ele sunt utile pentru ca se centreaza pe felul in care te simti; altele se centreaza pe motivele pentru care experimentezi anxietatea; alte tipuri se centreaza pe ambele abordari.

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este recomandata pentru anxietate si atacuri de panica (vezi articolul Tehnici ale terapiei cognitiv-comportamentale). Este o terapie pe termen scurt, care incurajeaza dezvoltarea de noi modalitati de gandire, de strategii de gestionare ale anxietatii ca sa simti ca posezi controlul asupra ei.

De asemenea, se pot prescrie medicamente pentru cazuri particulare precum atacul de panica, fobia sociala si tulburarea obsesiv-compulsiva, medicamente pe baza de ISRS (inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei). Ele au efecte secundare pe care ar trebui sa le discuti cu un doctor sau un psihiatru. Cand incetezi sa mai iei medicamente, s-ar putea sa simti simptome de sevraj, ameteli, furnicaturi, dureri in stomac sau dureri de cap. De aceea, este important ca doza sa fie redusa treptat.

Somniferele si sedativele

Doctorii prescriu, de obicei, sedative si somnifere doar ca masura temporara pentru anxietatea severa, pentru ca unii oameni devin dependenti de ele si au dificultati in a-si reveni dupa ce le-au luat o perioada lunga de timp. Li se da cea mai mica doza posibila, pentru un interval de timp cat mai scurt posibil si nu mai mult de patru saptamani.

Efectele secundare includ senzatii de lentoare, incapacitate de concentrare si senzatia ca nu ne mai pasa de nimic.

Pot aparea simptome de sevraj, daca medicamentele sunt luate o lunga perioada de timp. Aceste simptome sunt considerate mult mai grave decat senzatiile initiale de anxietate. Utilizarea pe termen lung a sedativelor a fost de asemenea corelata cu aparitia episoadelor de panica.

Sedativele ajuta in privinta unei oarecare eliberari a tensiunii musculare, reduc agitatia, pana cand pot fi aplicate alte forme de tratament.

Ceea ce m-a ajutat sa depasesc frica de a iesi afara rezultata dintr-un atac de panica, a fost sa ies la plimbare sau la o cafea cu un prieten… mai degraba decat sa stau in casa. Am fost nevoit sa imi infrunt temerile. Desi uneori ma simteam destul de panicos, in timp, totul a devenit mult mai usor..

Sprijinul pe care il poti acorda unei persoane anxioase consta din mai multe componente. Trebuie sa accepti persoana asa cum este fara sa o fortezi sa intre in situatii carora nu le poate face fata. Insa, in acelasi timp, este folositor sa o incurajezi sa accepte mici provocari. In acest fel, isi poate cladi increderea in sine si simte ca detine controlul asupra situatiei.

Poti initia chiar o tactica care consta dintr-o negociere cu prietenul sau ruda respectiva. Daca este de acord sa mearga la un curs de relaxare, de exemplu, ii promiti ca vei merge cu el si ca il vei astepta pana la finalul cursului.

Daca cineva se afla intr-o situatie extrema, este posibil sa aiba nevoie de confirmarea ca este in regula sa plangem. Descarcarea sentimentelor il poate detensiona. Este relaxant sa radem – iti poti ajuta prietenul sa se distreze si sa se binedispuna.

Este posibil sa aiba nevoie de sprijin ca sa gaseasca cele mai potrivite moduri prin care sa-si exprime furia, chiar daca asta inseamna sa loveasca un sac de box.

Unii oameni se simt jenati pentru ca nu simt ca detin controlul intr-o anumita situatie. Ei se inrosesc sau tremura si au nevoie de confirmarea ca acest fapt nu este evident celorlalti. Uneori, apropierea fizica, precum o atingere prieteneasca sau o imbratisare poate fi foarte confortabila. Un masaj usor al gatului sau al umerilor se poate dovedi calmant.

Oamenii cu anxietate severa gandesc lucruri negative despre ei. Aminteste-le de partile lor bune.

 

astratex.ro

Lasa un comentariu