Insuccesul personal: adevar si provocare



mycloset.ro

Insuccesul personal: adevar si provocareUna dintre cele mai mari piedici cu care se confrunta oamenii de-a lungul vietii in a obtine ceea ce-si doresc, este lenea. Unii oameni sunt prea comozi ca sa faca ceea ce este necesar pentru a avea un trai mai bun. In fond, ceea ce urmaresc majoritatea, in primul rand, este castigul material. Insa, daca analizezi fiecare caz in parte, afli ca acestia nu fac nimic ca sa isi imbunatateasca traiul, desi accentueaza in note dramatice instabilitatea lor materiala.

Larry Winget este unul dintre specialistii in dezvoltare personala care se ocupa de acest subiect. El subliniaza constrastul dintre ceea ce doresc oamenii si ceea ce fac, sau mai bine zis, ceea ce nu fac, dar nu contenesc sa se tanguiasca permanent de lipsuri. El este cel care spunea ca, in realitate, oamenii vor exact ceea ce au! Pentru ca fiecare avem rezultatul actiunilor noastre, nicidecum al cuvintelor sau al dorintelor noastre.

Observatiile pe care le face autorul cartii “Cele 10 moduri in care te autosabotezi si cum le poti depasi” sunt urmatoarele: exista oameni care ar putea sa citeasca o carte sau sa se bucure de reusitele personale, in loc sa piarda timpul la televizor. Orice activitate care aduce un castig cognitiv, mareste numarul de neuroni si implicit pe cel de sinapse. Daca toata viata, persoana respectiva si-a petrecut-o fara sa depuna vreun efort intelectual, care sa-i solicite gandirea, de ce ne mai miram ca ajunge senila dupa varsta de 70 de ani? Sau, de ce ar fi aceasta de compatimit?

Alti oameni isi exprima nemultumirile vis-a-vis de copiii lor, ca sunt rebeli, ca sunt neascultatori, ca nu pot comunica cu ei, ca au note proaste la scoala s.a.m.d. Ei nu au timp pentru copiii lor, pentru ca nici ei nu pot rata seara de fotbal sau emisiunea TV de can-can, in care se vorbeste despre familiile altora.

Alti oameni sunt cu 10-20 de kg mai grasi. Ei stiu ca ar trebui sa slabeasca, stiu ca tesutul adipos dauneaza sanatatii si totusi nu fac nimic in privinta asta. Se scuza ca sunt prea ocupati si nu au timp de plimbari, insa au timp sa vorbeasca la telefon – sau la o sueta -, cu amicul despre grasime, sa se uite la emisiuni despre dieta, sa auda recomandarile medicilor si sa vada concursurile televizate in care alti oameni supraponderali s-au inscris ca sa slabeasca.

Alte persoane isi destesta slujba, isi detesta seful si/sau colegii de birou sau poate chiar nu sunt angajati. Acestia nu au timp sa-si revizuiasca CV-ul sau sa caute anunturi viabile de angajare pentru a-si imbunatati situatia. Dar, si ei, ca si ceilalti, au intotdeauna timp pentru tot felul de emisiuni in care se discuta despre afaceri, despre bani, au timp de seriale, in care sa inghita pe nerasuflate tot ceea ce spune,de exemplu, Donald Trump in serialul Ucenicul (Apprentice).

Care ar fi concluzia celor mentionate mai sus? Ca oamenii au mereu timp pentru ceea ce le place, au timp berechet pentru lucrurile marunte, dar nu si pentru cele importante.

Larry Winget ne poate chiar soca prin franchetea sa: „Oare ce-ar putea fi mai important pentru tine decat sa traiesti la potentialul tau maxim? Decat sa traiesti cat se poate de bine? Decat sa fii cat se poate de sanatos? Sau sa te bucuri de familia si prietenii tai? Sa fii un parinte sau un partener mai bun? Nu vreau sa-mi raspunzi la intrebarile acestea, deoarece, daca intr-adevar ai scorni ceva mai important, asta n-ar face decat sa dovedeasca o data in plus cat de idiot esti”.

Desigur, vor exista persoane care vor spune ca sunt ocupate, ca este usor sa vorbesti atunci cand tu esti bogat, in timp ce ei au deja doua slujbe la care activeaza. Cum ar fi posibil sa aiba timp pentru lucrurile enumerate mai sus? Tuturor acestora, Larry le ofera un singur raspuns: „Esti ocupat. Am inteles. Dar nu-mi pasa cat de ocupat esti, deoarece asta nu conteaza. Asta vrei sa scrie pe piatra ta funerara? UN OM PREA OCUPAT. Eu vreau ca pe piatra mea funerara sa scrie EPUIZAT. A TRAIT DIN PLIN. Vrei sa te stingi cu regretul ca ai fost prea ocupat ca sa te ingrijesti de lucrurile importante? Sau vrei sa parasesti aceasta lume stiind ca ai facut tot ce ai putut in viata, in toate privintele, regretand doar ca nu ai avut timp sa faci si mai multe?”

In lume, sunt mame singure, care au doua slujbe, care au grija de copiii lor, iar seara merg la cursuri ca sa isi poata asigura lor si copiilor, un trai mai bun. Cum reusesc? Habar n-avem! „Dar cei care reusesc sa se descurce, au aceasta capacitate deoarece nu-si cauta scuze. Nu-si gasesc pretexte. Nici ei nu au timp de pierdut, dar pentru a avea o viata mai buna se straduiesc din rasputeri, fie ca le place sau nu”. Da, cu totii suntem ocupati. Dar ar trebui sa avem „grija ca asta sa nu devina o piedica pentru a avea o viata mai buna”. Interesanta formulare, nu-i asa?elefant.ro

Cand nu mai cauti scuze si justificari pentru lipsa ta de actiune, atunci vei gasi si resursele necesare care sa te faca sa iei atitudine si sa te sustina in a obtine ceea ce-ti doresti. Multi astfel de oameni, cu probleme financiare, familiale, fizice, care se puteau numi oricum, numai de succes nu, si-au schimbat atitudinea si au reusit. Si ei erau ocupati.

Daca esti unul dintre cei care stiu ce au de facut, dar nu iei nici un fel de atitudine in privinta asta, este clar ca esti un lenes. De ce te comporti asa? Poate pentru ca nu-ti pasa indeajuns de mult de viata ta incat sa te schimbi?

La nivel declarativ, acordam un interes major relatiilor de familie si cuplului. Si in privinta calitatii vietii private, Larry afirma ca nu conteaza cat de ocupat esti prin casa (mai ales in cazul femeilor), cate ore lucrezi, ca iti ajuti copiii la teme, ca speli rufe si prepari cina, s.a.m.d. Daca ti-ar pasa si de sotul tau, ai face tot ce iti sta in putinta ca sa arati bine pentru el. Nemultumirile majore dintre soti/iubiti apar tocmai pe acest fond. Se acorda o prea mare importanta treburilor casnice, in locul partenerului. Una dintre reactiile ironice ale cititoarelor a fost aceasta: „…mai bine ma fardez, imi aranjez parul, ca sa-i arat sotului meu cat de mult imi pasa, decat sa am grija de familie si de casa…” Aceasta este, insa, o contradictie, deoarece sotul este lasat pe ultimul loc, ca si cum nu ar face parte si el din familie.

De fapt, in toata aceasta situatie, este vorba despre prioritate. In exemplul de mai sus, astfel de femei trebaluiesc foarte mult. Persoana respectiva nu este lenesa, deci nu aceasta este problema. Ea face ceea ce considera ca este important. Daca privim imaginea de ansamblu, tot ceea ce facem este important pentru noi. Facem lucrurile acelea nu pentru ca ne plac, ci pentru ca ele conteaza. De aceea, este necesar sa realizam o lista de prioritati, in viata, bine echilibrata. Uneori, casa este pe primul loc, alteori, temele copiilor sau spalatul rufelor. Winget afirma: „Insa, sunt si momente in care faci cate ceva fara sa te gandesti daca ai chef, daca iti place sau daca ai timp. Corect ar fi sa pui partenerul si relatia pe primul loc. Tot ceea ce este cu adevarat important trebuie tratat cu luare-aminte – uneori, trebuie sa te concentrezi numai asupra acelui lucru”.

Unele femei pun pe un plan indepartat relatia cu partenerul, concentrandu-se mai mult pe casa si copii. Uneori, trec ani de zile pana cand isi dau seama ca nu le mai leaga nimic de celalalt, ca sentimentele nu au fost intretinute, ca flacara abia mai palpaie. Argumentul lor va fi: „am avut grija de copii, am facut curat, am gatit, am mers la serviciu etc”. Adica, a avut treburi de facut. Dar, daca observi mai atent, nimic din ceea ce spune nu il implica direct si pe el. De aceea, daca le-ar pasa cat de cat de casnicia lor, femeile ar trebui sa mai lase deoparte rufele, sa culce copilul mai devreme sau sa-l lase la parinti, sa mearga la un coafor, sa se machieze si sa arate barbatului cat de mult le pasa de relatia lor. Daca mai multe sotii ar proceda asa mai des, barbatii ar fi mai fericiti, si, la fel si ele, deoarece ei sunt mai atenti cu ele, mai tandri, mai afectuosi.

Si in cazul barbatilor, Larry Winget apreciaza: „nu ma intereseaza cat de obosit esti, cat de mult ai muncit sau ce treburi ai in casa. Fa un dus, da-ti cu parfum, pune-ti niste haine dragute, angajeaza o bona si du-o pe sotia ta intr-un loc frumos sa luati cina. Cred ca trebuie sa-ti pese indeajuns de mult de voi ca sa te sacrifici si sa faci tot ceea ce trebuie pentru a avea o casnicie mai buna sau pentru a fi un parinte mai bun, deoarece aceste lucruri sunt importante pentru tine. Mai sunt si altele asa importante? Desigur. Cateodata, nu in fiecare seara, dar din cand in cand, trebuie sa te straduiesti mai mult”.

In principiu, aceasta inseamna ca, daca am esuat pe un anumit plan, (esec care ne provoaca nemultumiri si frustrari), s-a intamplat pentru ca nu ne-a pasat destul de mult. De cele mai multe ori, credem povestile de viata dramatice ale oamenilor, despre jobul lor prost platit si de cat de oropsiti de soarta (sau de altcineva), sunt ei. Ii credem, si tindem sa-i compatimim fara o analiza prealabila, punct cu punct, problema cu problema a situatiei reale. Noua ni se va prezenta, de fiecare data, doar un aspect al ei, cel care sa ne provoace emotii de consolare. De exemplu, daca ne dorim un camin si copii, ar fi bine sa ne gandim anticipat la dificultatile financiare care pot aparea si sa ne asumam decizia de a avea o familie, cu tot ceea ce presupune aceasta. Astfel, nu vom mai avea pe cine sa aruncam vina, in momentul in care constatam ca nu ne mai intelegem cu sotia, cu copilul, iar casa arata asemeni unui camp de batalie.

In alte cazuri, propria comoditate instiga la certuri conjugale pentru ca, daca el/ea nu are chef sa caute alt job mai bine platit, vrea, in schimb, acest lucru de la partenerul sau, care, poate, nu are aceleasi ambitii.

Vrei o slujba mai bine remunerata, te apuci de invatat, urmezi cursuri, cauti, citesti, aplici, te duci la o gramada de interviuri pana cand ai salariul pe care il vrei si aceasta metodologie se poate aplica si-n celelalte sfere ale existentei. Lasi comoditatea deoparte si nu mai ceri de la altii sa-ti aduca, sa-ti faca, sa-ti rezolve. Tu esti cel care se va bucura din plin de rodul muncii tale. Tu esti cel castigat. Ce poate fi mai motivant decat atat?

Cand incepem sa ne organizam mental lucrurile pe care le avem de facut, lucrurile care sunt importante pentru noi si ne stabilim prioritatile, totul se simplifica. Nimic nu mai pare atat de dificil ca inainte. Si nimic nu ne mai poate absolvi de la „nu am stiut” sau „nu am avut timp”. Cuvintele acestea dispar din vocabular pentru ca, indiferent de rezultat, noi ne-am straduit.

 

astratex.ro

Lasa un comentariu