Influenta tulburarilor mintale la genii

Daca va place ce cititi:

 

Boala psihica are de multe ori efecte devastatoare asupra persoanei, dar ea poate coexista cu o personalitate exceptionala, cu talentul, creativitatea si o limpezime si patrundere psihologica extraordinare. Sunt numerosi oameni faimosi care de-a lungul istoriei, diagnosticati cu o boala psihica, fara contributia carora societatea ar fi fost in prezent privata de progrese semnificative.

Compozitori, matematicieni, conducatori de state, scriitori, actori, dramaturgi, oameni de stiinta cu boli psihice au adus contributii semnificative si au influentat lumea in care traim in prezent. Bolile lor au fost intr-adevar la fel de impovaratoare ca ale persoanelor obisnuite, insa modul cum ei au reusit sa le infrunte, realizand in acelasi timp capodopere, teorii inovatoare sau miscari politice importante, este o dovada a faptului ca boala mintala nu trebuie privita ca pe o experienta care reduce din valoarea fiintei umane.

Un studiul realizat recent de un cercetator scotian, Michael Fitzgerald, care a comparat trasaturile de caracter a aproximativ 1600 de persoane cu autism cu bibliografii ale unor oameni celebri, a scos la iveala faptul ca se regasesc trasaturi de autism la oameni faimosi precum: Isaac Newton, Albert Enstein, George Orwell, Wolfgang Amadeus Mozart, Hans Christian Andersen sau filosoful german Immanuel Kant.

Charles Dickens (7 februarie 1812- 9 iunie 1870), unul dintre cei mari autori englezi, a suferit de depresie. Reprezentant al epocii victoriene, este apreciat pentru bogatia scrierilor sale, pentru tipologiile de personaje memorabile care se regasesc in opera sa, precum si pentru subtilitatea cu care a satirizat moravurile societatii vremurilor sale.

Vincent van Gogh (30 martie 1853- 29 iulie 1890), artist olandez si reprezentant al curentului post-impresionism, este considerat astazi unul dintre cei mai importanti pictori din istoria artei. A suferit de tulburare bipolara; starea sa psihica a fost puternic influentata de ritmul infernal de munca pe care si-l impusese, de mancarea proasta, precum si de dependenta de tutun, cafea si alcool. Pictorul era consumator de absint, bautura cu efecte excitante la nivelul creierului, ceea ce inseamna un nivel ridicat al serotoninei, specific episodului maniacal.

De asemenea, el suferea de insomnie, ritmul nocturn putand fi un factor declansator al psihozei maniaco-depresive. Starea sa psihica poate fi dedusa si din multitudinea de scrisori adresate fratelui sau. Se pare ca pictorul mai suferea si de epilepsie si glaucom. Actul de automutilare a lui Van Gogh, prin care si-a taiat lobul urechii stangi, este urmarea unui episod psihotic, intr-o perioada de turbulenta dintre manie si depresie. Desi exista mai multe variante cu privire la automutilarea sa, cea mai intemeiata ramane aceea cum ca este o consecinta a tulburarii bipolare. Vincent sufera de o tristete grea, nemotivata, avand uneori un sentiment de gol si de oboseala a ratiunii. In 1890 moare in bratele fratelui sau, ultimile sale cuvinte fiind “Tristetea nu va disparea niciodata“. Suicidul, cel mai probabil produs in timpul episodului depresiv al tulburarii bipolare, a marcat sfarsitul unei indelungate lupte cu suferinta psihica, cu depresia, care i-au afectat viata personala si sociala.

Impredictibilitatea sa si starile sale emotionale violente l-au condus catre singuratate si izolare, privandu-l de dobandirea recunoasterii si succesului in timpul vietii. Inca de la inceputul carierei, acesta afirma ca doreste sa exprime nu melancolia sentimentala, ci o tristete profunda, astfel incat oamenii sa spuna despre lucrarile sale ca le simt profund si aproape. Van Gogh a realizat aproximativ 900 de lucrari de pictura si 1100 desene doar intr-un deceniu.

Considerat a fi un pionier al curentului expresionist, a avut o influenta covarsitoare asupra artei inceputului de secol XX, cand majoritatea pictorilor au fost marcati de opera si personalitatea sa. Tabloul Biserica din Auvers este una dintre ultimele lucrari ale lui Van Gogh, fiind realizat cu doua luni inaintea mortii sale; lucrarea reflecta nelinistile si pasiunile care-i rascoleau sufletul.

Vaslav Nijinski (12 martie 1889- 8 aprilie 1950), balerin si coregraf polonez, este considerat a fi unul dintre cei mai talentati dansatori de-a lungul timpului, celebru pentru maiestria si profunzimea reprezentarilor sale scenice. Putea executa „en pointe”, o abilitate rara in randul barbatilor la acea vreme. In anul 1919 este diagnosticat cu schizofrenie si are o cadere nervoasa, ceea ce-l va determina sa-si incheie cariera. Se retrage impreuna cu sotia sa in Suedia, unde este tratat de catre psihiatrul Eugene Bleuer.

Robert Schumann (8 iunie 1810- 29 iulie 1856) este un compozitor german, reprezentant al curentului romantic. Opera sa este apreciata in lumea intreaga pentru lucrarile de dimensiune redusa, in special pentru miniaturile muzicale pe care le-a compus. La varsta de 44 de ani incepe sa sufere de tulburare bipolara si este obsedat pe zi ce trece de ideea „ca ar putea deveni nebun”. In urma unei tentative de suicid este internat in azilul din Endenich, de unde nu va mai iesi niciodata. Retras intr-o lume imaginara a muzicii si a fantomelor, inceteaza sa mai compuna; in 1856 decedeaza, lasand in urma sa o opera gigantica.

John Forbes Nash (n. 13 iunie 1928) economist si matematician american, care s-a dedicat in special teoriei jocurilor si geometriei diferentiale. In 1958, la inceputul unei cariere promitatoare de matematician, John Nash a inceput sa resimta simptomele schizofreniei. Respins de catre colegii de breasla timp de cativa ani, devine castigator al Premiului Nobel in economie in anul 1994, alaturi de Reinhard Selten si John Harsanyi, pentru progresele inregistrate in domeniul teoriei jocului. Dupa ani indelungati de efort in lupta cu schizofrenia, John Nash a afirmat ca in timpul episoadelor in care boala se manifesta, el traia in alta lume, „respira” un alt aer decat cel al oamenilor obisnuiti si era capabil de foarte multa orginalitate.

Supranumit Phantom of the fine hall de catre studentii sai de la Princeton,unde preda matematica, John Nash a dus o lupta continua cu necrutatoarea boala care pusese stapanire pe viata sa, urmand timp de 9 ani o terapie de soc foarte stricta. John Nash este cunoscut in intreaga lume pentru lucrarea sa de 30 de pagini, scrisa pe cand avea doar 21 de ani, lucrare in care expunea, pentru prima oare in istoria economiei, o solutie viabila in cazul jocurilor strategice necooperative, solutie care de atunci a puryat denumirea de echilibrul lui Nash.

Insa ceea ce este uimitor in viata acestui geniu este incrancenarea cu care a luptat impotriva uneia dintre cele mai feroce maladii ale secolului, reusind sa o invinga si sa-si recapete, incet-incet, reputatia si recunoasterea academica, incununate de succes in 1994 odata cu primirea premiului Nobel pentru economie. Povestea vietii si a bolii sale a facut subiectul unui film laureat cu 4 premii Oscar, “A Beautiful Mind”.

In autobiografia sa, cu lungi pasaje prezente si in film, John Nash scria: “In prezent, cred ca reusesc sa gandesc rational, in stilul caracteristic unui om de stiinta. Si totusi, nu vad in asta un motiv de bucurie la fel de mare ca acela provocat de recuperarea fizica a unui bolnav. Un singur aspect cred ca este de ajuns pentru a umbri aceasta fericire: rationalitatea impune niste limite asupra gandirii unui om si asupra conceptului pe care il are in ceea ce priveste relatia sa cu Universul”.

Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). Aceasta ipoteza este fondata pe scrisorile trimise de Mozart catre familia sa, scrisori care contineau in mod frecvent un limbaj vulgar cu referire la anus si la defecatie. Mozart prezenta si ticuri motrice, cum ar fi expresii faciale bizare si miscari repetitive ale mainilor si ale picioarelor. Familia lui Mozart a relatat faptul ca era hiperactiv, si frica irationala a acestuia de a-si lasa sotia singura acasa insotita de o igiena mticuloasa si obsedanta ce ar sugera prezenta tulburarii obsesiv-compulsive.

Sindromul Tourette a fost raportat peste tot in lume. De-a lungul istoriei s-a descoperit ca afectand personaje celebre precum autorul primului dictionar in limba engleza Samuel  Johnson si pe Wolfgang Amadeus Mozart. Cu toate ca de obicei sindromul Tourette este asociat doar cu o singura manifestare si anume injuriile involuntare, ea ramane un complex de ticuri involuntare ciudate.

,

Daca v-a placut acest articol:

2 Raspunsuri pentru “Influenta tulburarilor mintale la genii”

  1. Popovici Daniel says:

    Am avut ocazia de cunoaste persoane si chiar am fost casatorit cu o minunata femeie.

    Din pacate nu am reusit sa raman linga ea,dar sper sa intelegem toti ca fara aceste persoane care au forta de a trece barierele normalului viata ar fi mult mai fada.

    Si inca ceva ai putea fi chiar tu…..!

  2. george says:

    aveti perfecta dreptate stimate domn Popovi,exista multe persoae care au anumite afectiunii psihice si sunt in fapt niste fiinte minunate si de caracter .

Lasa un comentariu