Indruma, nu critica!



Oamenii folosesc critica si lauda foarte des in relatiile interumane. Ei ajung sa le utilizeze in exces si acest lucru se intampla cel mai des in relatiile cu copiii.

Parintii considera ca ii ajuta pe copii daca ii critica atunci cand gresesc, fie ca este vorba despre o greseala singulara sau despre una repetitiva, despre un pattern de comportament.

Parintii nu isi dau seama, dar in momentul in care fac acest lucru ii judeca pe copiii lor.

In cartea „Intre parinte si copil” de Haim Ginott, se spune: „Critica si lauda cu rol de evaluare sunt cele doua fete ale aceleiasi monede. Amandoua sunt forme de a judeca. Ca sa evite acest lucru, psihologii nu folosesc criticile pentru a-i influenta pe copii. Ei folosesc indrumarea. Cand critica, parintii ataca atributele personalitatii copilului si caracterul acestuia. Cand indrumam, formulam problema si o posibila solutie. Nu-i spunem copilului nimic despre el personal.”

Cand apare indrumarea, copilul este mult mai linistit si poate sa invete noi comportamente. El se simte in siguranta, se simte nejudecat. Acest lucru il ajuta sa ia decizii si sa se simta liber.

Un exemplu este dat in aceeasi carte: „ Atunci cand Mary, opt ani, a varsat fara sa vrea sucul din pahar, mama ei a comentat linistita: << Vad ca s-a varsat sucul. Hai sa luam alt pahar si un burete.>> S-a ridicat de la masa si i-a intins fiicei sale sucul si buretele. Mary a privit-o usurata, nevenindu-i sa-si creada ochilor. A soptit: <<Mami, e grozav. Multumesc!>> A curatat masa in timp ce mama o ajuta. Mama nu a emis comentarii usturatoare, nici dojeni inutile. <<Am fost tentata sa spun <<Data viitoare sa fii mai atenta!>> a povestit mama lui Mary, dar, vazand cat era de recunoscatoare pentru tacerea mea binevoitoare, n-am mai zis nimic!>>”

Foarte importanta este referirea la incidentul in cauza si nu la persoana. De exemplu, aici mama lui Mary s-a referit la varsarea sucului si nu la Mary. Ea nu i-a spus fetitei ca este neatenta sau ca nu reuseste sa faca nimic bine, ci a observat doar ca s-a varsat sucul si ca trebuie curatat si a adus un burete. Astfel fetita s-a simtit in siguranta sa greseasca si a vazut ca poate fi reparat.

A critica este o practica foarte frecventa, dar indrumarea ajuta foarte mult dezvoltarea copiilor. De aceea a indruma un copil poate face diferenta dintre o familie armonioasa, in care exista o comunicare deschisa si o familie in care exista multa tensiune si multa cearta.

 

Adaptare dupa „Intre parinte si copil” de Haim Ginott

Lasa un comentariu