Identificarea copiilor supradotati



mycloset.ro

Importanta identificarii timpurii a supradotatilor este primordiala si consta tocmai in faptul ca majoritatea explicatiilor despre diferentele dintre potentialitate si situatia de supradotat isi indreapta factorii familiari si oportunitatile educative si profesionale spre diferentele substantiale din mediile favorabile timpurii.

Exista diverse obstacole care pot impiedica un specialist sa identifice un copil cu aptitudini inalte, iar acesta sa treaca neobservat:

  • datorita unor asteptari stereotipe de randament ridicat
  • false asteptari
  • lipsa motivatiei din partea elevului pentru participarea la o educatie standardizata
  • incercarea de a nu-si trada inaltele abilitati, neputintele
  • comportament inadecvat si timiditate.

In dezvoltarea talentului copilului supradotat sunt decisive sprijinul parintilor, cat si cel al profesorilor.

Observatiile empirice si studiile de caz sugereaza ca trebuie sa examinam atitudinile parintilor in educatia si dezvoltarea copilului in primii ani de viata.

 

 

Dezvoltarea capacitatilor stiintifice depinde in primul rand de:

  • determinarile individuale
  • potentialul intelectual
  • creativitate
  • motivatia intrinseca
  • curiozitatea cognitiva
  • preocuparile pentru un domeniu specific

A) Aplicarea testelor psihometrice trebuie sa ia in considerare elementul cultural care sta la baza construirii testelor.

Una dintre directii este cea a psihometriei unde caracteristicile identificabile sunt masurabile. In directia psihometriei exista curente pro si contra, deoarece nu toate caracteristicile psihicului uman pot fi masurate pe un sistem de scalare multiliniar. Astfel exista oameni de stiinta remarcabili, inclusiv premianti Nobel, care nu au un IQ care sa-i clasifice drept supradotati. In cazul acestora sunt alte caracteristici care i-au facut performanti si care nu se regasesc in testele IQ.

Howard Gardner, creatorul teoriei inteligentelor multiple, este unul dintre adversarii testarii prin mijloace psihometrice care evident nu acopera toate directiile de supradotare ale creierelor umane, ci prezinta reductionist doar anumite caracteristici psihologice ce nu sunt relevante pe toate directiile de manifestare a evolutiei personalitatii umane.elefant.ro

Testele psihometrice sunt mijloace bine definite si relativ usor de administrat, ceea ce le face extrem de utile in sistemele mari de educatie unde trebuie testati numerosi copii. In educatia copiilor supradotati se folosesc prin traditie doua teste psihometrice ce si-au dovedit utilitatea si concordanta cu evolutia ulterioara a copiilor.

Acestea sunt:

  1.  Stanford-Binet 5 (in cea mai moderna versiune)
  2. Testul Wechsler (Wisc)

Sistemele de scalare a celor doua teste nu sunt insa identice, astfel un scor pe Wisc este totdeauna mai mic decat un scor pe Stanford Binet pentru aceeasi persoana. In general testele psihometrice au limite superioare de scor ce nu pot fi depasite printr-un numar de raspunsuri exacte. In cazul in care se intampla acest lucru se iau in consideratie parametri suplimentari ca viteza de raspuns ce permite scalarea in continuare peste limita testului.

Se considera “inzestrata” o persoana ce are un coeficient de inteligenta (IQ) de peste 120 pe WISC sau de peste 130 pe Stanford Binet. Aceste persoane reprezinta intre 2 si 6% din populatia statistica. IQ foarte mare este de peste 180 pe Stanford Binet, existand diferente pana la 280 cunoscute in lume.

Intre diferitele valori ale IQ si pachetul comportamental al supradotatilor exista corelatii ce pot fi evidentiate. Astfel se constata statistic un IQ de aproximativ 150 plus sau minus 10 unitati la lideri. Cei cu IQ peste aceasta limita nu mai sunt agreati ca lideri de catre populatie.

B) Testele psihologice bine construite si aplicate pot limita aceste prejudecati. Testele nu creeaza probleme, doar le cuantifica si, chiar daca s-ar renunta la testele de inteligenta si de aptitudini, acest lucru nu ar impiedica sa existe copii mai putin inteligenti sau foarte inteligenti.

Identificarea cere o abordare multimetodica. Teoriile cele mai recente despre supradotare si creativitate isi asuma concepte multidimensionale.

Abordari ale diagnosticului multidimensional privind supradotarea si creativitatea, bazate pe teorii, au avantajele modelelor unidimensionale. Aceste abordari se pot completa perfect, deoarece ele pot reusi cu o mai mare exactitate, prin aportul testelor psihometrice.

C) Aplicarea multimetodelor, incluzandu-le pe cele care sunt mai exacte in testele de stabilire a coeficientului de inteligenta, poate reduce problemele daca diagnosticul este stabilit cu grija.

Instrumentele psihologice cele mai uzuale ce permit identificarea copiilor supradotati sunt testele psihologice:

a) Wechsler Intelligence Test for children versiunea III (Wisc-III).
b) Stanford-Binet versiunea IV (SB-IV).

Aceste  teste  sunt  folosite  in  general  pentru  copiii  obisnuiti,  deviatiile  de  la standard permitand identificarea copiilor supradotati, fara a indica gradul si directia supradotarii.

c) Woodcock Johnson Achievement Test. Testele de acumulare-invatare cele mai folosite sunt Woodcock Johnson si Wide Range. Aceste teste nu masoara abilitatile si se folosesc in completarea testelor de inteligenta de tip IQ.
d) testele de creativitate vizuala sau verbala, de exemplu Torrance, completand astfel definitia data de Renzulli asupra supradotarii in teoria celor trei inele (inteligenta, capacitate de invatare, creativitate).

1. Pentru stabilirea stilurilor optime de invatare si educare se mai testeaza:

  • abilitati vizual-spatiale
  • abilitati auditiv-secventiale
  • abilitati kinestetice sau senzitive a copiilor

2. Pentru a intelege supradotatii din punct de vedere motivational, se folosesc teste directionate spre:

  • inteligenta spirituala
  • inteligenta emotionala

3. Pentru a se stabili orizontul de preocupari ale supradotatilor, se monitorizeaza inteligenta multipla.

4. Creativitatea sau alte calitati specifice pot fi, de asemenea, caracterizate si testate atat prin:

  • teste standard
  • stabilirea profilului tip de personalitate

In ultima vreme, exista o deschidere tot mai mare in testarea mai curand a profilului de personalitate ce se asociaza cu caracteristicile supradotarii, in paralel cu testele de tip performanta, ce sunt in acest moment clasice.

Deoarece exista si riscul unor probleme psihice (ADHD, ADD, Asperger etc.) se utilizeaza si teste pentru identificarea stabilitatii psiho-intelectuale-de exemplu:

  • Multiscore Depression Inventory pentru copii (al lui Kaiser),
  • Children’s Depression Inventory (al lui Kovac), pentru a sesiza gradul de stabilitate sau de risc pentru probleme psihice.

Problema aptitudinilor diferentiale se cunostea cu mult timp inaintea aparitiei psihologiei moderne sau a testelor de inteligenta.

Un diagnostic bun isi propune aprecierea nivelului intelectual al subiectului examinat, cu probe fiabile dintre factorii fundamentali:

  • de tip cognitiv, adica testele de inteligenta fluida si cristalizata
  • de aptitudini verbale, numerice si spatiale.

Daca punctajele sunt scazute, profesorii pot fi avertizati ca orele lor sunt prea dificile.

D) Testele de aptitudini au o functie mult mai importanta decat testele anterior mentionate.

Un mare numar de teste de inteligenta si de aptitudini folosite in unele tari au fost initial validate si in alte tari cu culturi diferite. Evaluarea unui copil sau unui tanar trebuie foarte bine studiata, inseamna ca aceste instrumente nu trebuie transferate direct, fara sa fi fost mai intai validate in mod adecvat, tinand seama de conditiile specifice tarii respective si fiind aplicate corect.

Astfel se descopera ca exista copii a caror aptitudine intelectuala nu le poate explica problemele educative si alti copii capabili, dar care nu obtin rezultate  bune. Pentru acestia sunt in special utile testele de personalitate si de motivatie.

 

Modele de identificare

Procedura de identificare trebuie facuta cu grija implicand: parinti, elevi, profesori si profesionisti in evaluare. Identificarea trebuie sa fie:

  • pe intreaga perioada a scolaritatii
  • sa foloseasca criterii multiple
  • sa fie incluziva
  • sa fie dinamica si continua
  • sa fie corecta din punct de vedere cultural
  • sa se asigure ca toate directiile de supradotare si ariile de talent sunt identificate sa recunoasca gradele de supradotare si talent
  • sa fie organizata si legata de diferentierea traseelor de educatie
  • sa fie deschisa pentru identificare precese si sa identifice toate stagiile de supradotare
  • sa primeasca informatii de la toti cei implicati.

 Trasaturile  caracteristice  apar de la varste fragede. Nu toate trasaturile sunt exclusive, dar copiii supradotati le poseda in cel mai inalt grad (Silverman 1993):

Caracteristici intelectuale Caracteristici de personalitate
Exceptionala abilitate in rationare Reflexiv
Curiozitate intelectuala Nevoia de a intelege
Viteza mare de invatare Nevoia de stimulare mentala
Uşurinta in abstractizare Perfectionism
Gândire complexa Nevoia de precizie şi logica
Imaginatie vie Excelent simt al umorului
Preocupari morale precoce Sensibilitate, empatie
Pasiune pentru invatare Intensitate
Putere de concentrare Perseverenta
Gandire analitica Acuta auto-stimulare
Gândire divergenta/creativitate Non conformism
Puternic simt al dreptatii Contestarea autoritatii
Capacitate de reflexie Tendinta de introvertire

 

Nu toate caracteristicile supradotatilor sunt pozitive, ci exista si trasaturi negative dintre care enumeram:

  • incapatanarea
  • neparticiparea in activitatile clasei
  • lipsa de cooperare
  • cinism
  • neglijenta si dezorganizare
  • tendinta de contestare a autoritatii
  • frustrari emotionale
  • sunt distrati
  • slab interes pentru detalii

A privi „inzestrarea intelectuala si emotionala exceptionala (“Gifted“) prin prisma  conceptului  mai  consacrat de “supradotat” poate conduce la unele confuzii.

Joseph Renzulli a cuprins toate aceste directii in formula simpla a celor trei cercuri ce caracterizeaza inteligenta, creativitatea si atingerea telurilor propuse. Conceptul de gifted apare la intersectia celor trei calitati:

  • inteligenta,
  • creativitatea
  • automotivarea

 

 

Copiii supradotati si rolul scolii in stimularea acestora – Simona Murgoci

astratex.ro

Lasa un comentariu