Falsele pericole ale hipnozei



avon.ro

 

Teama principala si cea mai raspandita legata de hipnoza este aceea ca subiectul ar fi in totalitate in stapanirea hipnotizatorului. Este adevarat ca de-a lungul mai multor sedinte de hipnoza clientul devine din ce in ce mai usor hipnotizabil, dar practica nu a aratat faptul ca acesta nu poate rezista hipnozei daca isi propune intr-adevar sa o faca.

Pacientul/client nu devine dependent de hipnoza asemenea unui drog, desi acesta se poate lega afectiv de terapeut prin dezvoltarea unei relatii terapeutice transferentiale. Un terapeut abil va utiliza acest lucru in avantajul pacientului.

O alta rezerva o constituie aparitia unor efecte secundare, de natura psihogena. Daca hipnoza este practicata de nespecialisti pot aparea in cazul pacientilor migrene, tulburari nevrotice, tremur.

Gill si Brenman (1974) considera ca efectele secundare negative ale hipnozei sunt foarte mult exagerate. In cazul pacientilor care au prezentat efecte negative ale hipnozei s-a observat istoria cronica a bolii acestora. “Cazurile in care rezolvarea unui simptom psihosomatic declanseaza o simptomatologie psihotica nu apar decat la acei pacienti la care potentialul psihotic desi latent, exista deja.” (Holdevici, 1991, p.58)

Exista situatii in care hipnoza poate fi aplicata ca terapie centrata pe simptom. In acel moment poate aparea un risc al substitutiei de simptom (inlocuirea unui simptom cu altul, poate mai grav). Hipnoterapia are avantajul de a putea fi folosita in terapia de profunzime prin care se pot explora conflictele inconstiente ale subiectului. Aceasta varianta se numeste hipnoanaliza.

Subiectii pot sa mai prezinte teama de a nu putea iesi din hipnoza. Dificultatile de revenire sunt foarte rare si exagerate. Avand in vedere aceste lucruri, clinicienii au elaborat tehnici de dehipnotizare, cele mai eficiente fiind puse la punct de Wetzenhoffer (1957) si Williams (1953).

O alta problema disputata a fost aceea a seductiei in stare de hipnoza sau a posibilitatii comiterii unor acte antisociale in timpul hipnozei. (Holdevici, 1991) Parera diversilor autori este aceea ca hipnoza este un pretext pentru subiectul care dorea oricum sa fie sedus.

La intrebarea daca un om poate fi hipnotizat impotriva vointei sale, Marcuse (1959) spune ca termenul de vointa ar trebui inlocuit cu cel de motivatie sau dorinta. Acestea pot fi constiente sau inconstiente.
La nivel constient, o persoana poata sa declare ca doreste sa fie hipnotizata, dar la nivel inconstient nu doreste acest lucru. Alteori, o persoana care afirma ca nu vrea sa fie hipnotizata, poate fi doritoare la nivel inconstient.
Chiar daca cineva afirma contrariul, dar la nivel inconstient este hipnotizabil, atunci putem spune ca el poate fi hipnotizat “impotriva vointei lui”.

La intrebarea daca un om poate sa actioneze in stare de hipnoza impotriva propriul sau cod moral, s-a ajuns la raspunsul ca este putin probabil ca acesta sa comita in stare de hipnoza acte antisociale pe care nu le-ar fi putut comite si in stare treaza.

avon.ro

2 Raspunsuri pentru “Falsele pericole ale hipnozei”

  1. florentina says:

    interesant!!!as fi dorit totusi,
    sa aflu mai mult de atat.

  2. florentina says:

    se poate ca in timpul hipnozei sa imi fie impus sa fac ceva anume,dupa ce ma voi trezi?spre ex.sa renunt,atunci cand ma trezesc,la un anumit lucru,sau sa imi fie influentate sentimentele?astept raspuns.

Lasa un comentariu