Experientele de viata si auto-vatamarea corporala



mycloset.ro

Experientele de viata si auto-vatamarea corporalaSunt supravietuitoarea unui abuz sexual si a comportamentului auto-daunator. Nu ma mai ranesc singura, dar a fost o lupta continua sa invat sa trec peste emotiile mele, pe care le simteam coplesitoare din cauza puterii pe care o aveau asupra mea.

Toti ne facem rau la un moment dat, la un anumit nivel de intensitate. Toti ne pedepsim intr-un fel sau altul, ne distragem sau ne amortim in diverse feluri, ca sa ne descurcam cu sentimente inadecvate sau situatii inconfortabile.

Acest articol se adreseaza celor care isi fac rau, si care le fac rau prietenilor si familiei.

Ce este auto-vatamarea?

Auto-vatamarea este o cale de exprimare a suferintei foarte profunde. Deseori, oamenii nu stiu de ce se ranesc singuri. Este un mijloc de comunicare a ceea ce nu poate fi tradus in cuvinte sau in ganduri si a fost descris ca un fel de strigat interior de disperare. Ulterior, oamenii simt, din nou, ca pot face fata, pentru un timp, vietii.

Auto-vatamarea este un termen cu sens larg. Oamenii se ranesc corporal sau se otravesc, se zgarie, se taie sau isi ard pielea. Se lovesc singuri de obiecte, iau o supradoza de medicamente sau inghit obiecte.

Uneori, comportamentul auto-daunator ia alta forma mai putin evidenta: se expun unui risc inutil complacandu-se intr-o relatie abuziva, dezvolta o tulburare de comportament alimentar precum anorexia sau bulimia, devin dependenti de alcool sau de droguri. Alteori, pur si simplu isi ignora nevoile emotionale sau fizice.

Aceste raspunsuri pot ajuta persoana sa se descurce cu sentimentele care ameninta sa o copleseasca, cu emotiile dureroase, precum mania, tristetea, goliciunea, jalea, ura fata de sine insasi, frica, singuratatea si vina. Acestea pot fi eliberate prin intermediul corpului, observate si tratate.

Comportamentul auto-vatamator poate servi in acelasi timp unui numar mare de scopuri. Poate fi o cale prin care durerea sa fie scoasa la suprafata, sau un mijloc prin care se distrage atentia de la durere, un mijloc de comunicare a sentimentelor catre alta persoana, si un mijloc prin care sa se atinga un anumit nivel de confort.

Poate semnifica si o metoda de auto-pedepsire sau o incercare de a castiga controlul asupra vietii. Pentru ca persoanele se pot simti rusinate, le este frica sau sunt ingrijorate cu privire la reactiile celoralti, cei care isi fac rau frecvent, isi vor ascunde mai degraba comportamentul decat vor atrage atentia asupra lui.elefant.ro

Este important de amintit ca cei mai multi oameni se comporta distructiv fata de ei insisi si nici macar nu isi dau seama de acest lucru. Comportamente perfect obisnuite, precum fumatul, alimentatia si consumul de alcool in exces, orele lungi petrecute in fiecare zi la locul de munca, ajuta oamenii sa-si amorteasca sentimentele interioare, sa se distraga si sa evite astfel sa fie singuri cu gandurile si sentimentele lor.

De ce isi fac oamenii rau?

O persoana care isi face rau singura, a trecut cu siguranta prin experiente dureroase si dificile atunci cand a fost copil sau adolescent. Probabil ca la acel moment nu a avut cui sa i se confeseze sau sa-i ceara ajutorul, si nu a primit sprijinul emotional necesar pentru a trece prin acel eveniment traumatizant.

Experienta respectiva poate sa implice violenta fizica, abuz emotional sau sexual. Este posibil sa fi fost neglijata, separata de cei pe care ii iubea, sa fi fost batjocorita, agresata, izolata; poate s-a aflat sub o presiune intolerabila, este orfana sau a fost trimisa la case de copii sau alte institutii.

Astfel de experiente erodeaza stima si respectul de sine. Emotiile care nu ies la iveala pot fi ingropate si blocate in totalitate, departe de constienta. De exemplu, daca un adult in care aveau incredere le inseala increderea sau abuzeaza de ei, copiii se vor culpabiliza deseori. Isi vor intoarce furia catre sine. Pana la momentul in care ajung adulti, auto-vatamarea corporala poate fi o modalitate de exprimare a durerii lor, pedepsindu-se si tinandu-si amintirile blocate.

In general, actul de auto-vatamare corporala nu induce durere persoanei respective, ca si in cazul absentei senzatiilor atunci cand o persoana este traumatizata.

Organismul produce opiacee naturale, care il amortesc si ii mascheaza emotiile astfel incat ceea ce se intampla se simte foarte putin la nivel constient. O persoana care a fost grav traumatizata poate sfarsi prin a se simti foarte detasata de sentimentele si de corpul sau.

Unele persoane se ranesc pentru a isi mentine acel simt de separare si ca sa se convinga ca nu sunt vulnerabile. Pentru alte persoane, singura posibilitate de a mai simti ceva, este sa isi provoace singure traume corporale. In acest fel simt ca traiesc si ca sunt niste persoane reale.

Oameni predispusi comportamentului auto-daunator

Potrivit cercetarilor, majoritatea sunt femei tinere, desi se pare ca procentul de barbati tineri este in crestere. Comportamentul auto-daunator este de asemenea semnificativ in grupurile de minoritati discriminate de catre societate.

Cineva care sufera de probleme mentale prezinta la randul sau acest risc. Acelasi lucru se intampla si cu persoanele care sunt dependente de droguri si alcool, cele care se confrunta in viata cu foarte multe probleme majore, precum cele care sunt orfane, au un singur parinte, au probleme materiale sau locuiesc in circumstante stresante.

Factorul comun al tuturor acestor situatii este reprezentat de sentimentul de neajutorare sau de lipsa de putere in fata emotiile lor.

Cercetarile care s-au axat pe studiul facut asupra tinerilor sugereaza ca 10% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani s-au ranit prin taiere, iar fetele sunt mult mai predispuse la acest gest decat baietii. Motivatia uzitata este “eliberarea dintr-o situatie oribila”. Tinerii se afla deseori sub o mare presiune in familie, la scoala si in grupul de amici. Multi tineri raporteaza ca au prieteni care isi fac rau singuri.

Cercetarile sugereaza ca tinerii care prezinta comportament auto-daunator au stima de sine scazuta, o stare depresiva si sunt anxiosi. Ei par sa se confrunte cu multe probleme carora nu le pot face fata. Se inchid in ei insisi, sunt furiosi si se auto-invinovatesc, incep sa bea sau sa fumze prea mult si folosesc prea multe medicamente care ii deconecteaza de la realitate. Au incredere in putini prieteni si au tendinta de a nu vorbi cu parintii lor sau cu alti adulti si de a nu cere ajutorul de care au nevoie.

Femeile
Femeile se gasesc deseori in situatia de a avea grija de alte persoane, punand pe ultimul loc propriile lor nevoi. Acest lucru poate submina grav sentimentul lor de valorizare, opiniile si punctele lor forte. In timp, o femeie care crede despre ea ca nu este importanta va fi martorul tacut al oricarui gen de abuz pe care este nevoita sa-l indure. Isi poate pierde simtul identitatii, puterea si drepturile. Ca sa supravietuiasca, ea se poate distrage total de la nevoile sale reale.

Barbatii
Barbatii se conformeaza stereotipului de macho care spune ca exprimarea emotiile este o slabiciune, si acest lucru ii poate impinge pana acolo incat sa nu fie capabili sa isi mai simta sentimentele. Ei se vor detasa de acea parte din interiorul lor. Probabil ca au mai putine dificultati in a-si exprima furia decat femeile, dar, daca se afla intr-o inchisoare, loc in care emotiile inabusite nu pot fi eliberate, barbatii sunt predisupusi la comportament auto-daunator, mai ales in cazul in care au fost abuzati.

Este comportamentul auto-daunator o tentativa de sinucidere?

Acest tip de comportament poate reprezenta de fapt incercarea de a ramane in viata – un mecanism de coping pentru supravietuire si o evadare din durerea emotionala. Majoritatea oamenilor care isi fac rau nu se sinucid, dar un grup minoritar va incerca intentionat sa se sinucida.

Unele sinucideri rezultate dintr-un comportament auto-daunator pot fi accidentale, aparand in situatia cand cineva s-a ranit mai grav decat intentiona sa o faca.

Este comportamentul auto-daunator o tentativa de atragere a atentiei?

Pentru ca acest comportament este greu de inteles, specialistii, prietenii si rudele privesc uneori, in mod gresit, aceste persoane. Le privesc cu neincredere sau frica si considera comportamentul lor drept manipulativ sau o strategie de atragere a atentiei

In cazul in care cunosti pe cineva care isi face rau, te poti simti neajutorat cand te confrunti direct cu ranile lor, iar propriile tale sentimente si temeri cu privire la situatia respectiva te pot face sa ii invinovatesti in loc sa le oferi sprijin. Amintiti-va ca poate ei folosesc singura cale pe care o pot utiliza de a-si comunica durerea si de a obtine atentia, grija si confortul de care au nevoie.

Oricat de suparator ar putea fi pentru tine, nu inseamna in mod necesar ca asta este si intentia lor.

Indiferent daca unii oamenii prezinta rani adanci sau leziuni usoare, problema pe care o reprezinta ar trebui sa fie intotdeauna luata in serios. Marimea leziunii nu este o masura a dimensiunii conflictului interior.

Ce anume declanseaza comportamentul auto-daunator?

Iti poti cauza vatamari corporale o data sau de doua ori la momente diferite de timp si nu mai faci acest lucru niciodata in viata ta. Dar comportamentul auto-daunator poate deveni un mijloc continuu de adaptare la problemele curente, poate aparea frecvent, lunar, saptamanal sau in fiecare zi, in functie de circumstante.

Declansatorul poate fi o amintire, precum o aniversare care declanseaza un eveniment ascuns sau se poate intampla ceva neasteptat care poate cauza un soc. Dar, uneori, viata de zi cu zi este atat de dificila incat, pentru unele persoane, auto-vatamarea este singura cale prin care reusesc sa se descurce.

Incetarea comportamentului auto-daunator

Cel mai important lucru care trebuie amintit este ca fiecare avem de ales: te poti opri in acest moment. Cateva sugestii:

  • Cunoasterea inseamna putere. Strange cat mai multe informatii despre propriul tau comportament. Noteaza ceea ce se intampla atunci cand simti nevoia sa iti faci rau, ca sa poti identifica, pe o perioada de timp, gandurile specifice care apar. Este folositor sa tii un jurnal zilnic cu evenimente si sentimentele aferente lor, si sa scrii felul in care le faci fata sau cum iti canalizezi emotiile puternice de furie, durere sau fericire.
  • Incearca sa vorbesti despre sentimentele tale cu o persoana care te poate sprijini. Chiar daca te simti singur, exista oameni care iti pot intelege durerea si te pot ajuta sa iti stimulezi curajul si forta interioara. Multi oameni descopera ca alaturarea la un grup de suport format din oameni cu probleme similare este un important pas inainte, care-i face sa se simta mai bine si le schimba viata.
  • Construieste-ti stima de sine. Aminteste-ti ca tu nu esti de vina pentru felul in care te simti; comportamentul tau este o expresie a sentimentelor negative puternice. Nu este vina ta. Fa o lista cu sentimentele tale si apoi scrie afirmatii pozitive despre tine insuti, sau despre lumea din jurul tau. Daca nu poti gasi nici una, roaga-i pe prietenii tai sa scrie ce anume le place la tine.
  • Incearca sa gasesti modalitati prin care sa iti faci viata mai putin stresanta, ofera-ti mici escapade ocazionale, mananca sanatos, dormi mult si fa exercitii fizice. Este bine cunoscut faptul ca acestea amplifica stima de sine si imbunatatesc starea de spirit scazuta.
  • Gandeste-te la propria furie si la ceea ce faci cu ea. Daca nu ai fi fost atat de ocupat sa fii furios pe tine, pe cine ai fi furios cu adevarat?

Fa o lista cu oamenii care ti-au cauzat o asemenea emotie. Aminteste-ti ca meriti tot ceea ce este mai bun in viata, nu meriti pedepse pentru ceea ce ti-au facut ceilalti.

  • Creativitatea este o unealta puternica impotriva disperarii. Daca simti nevoia, incearca sa desenezi sau sa pictezi ceea ce simti.
  • Daca simti nevoia sa te lovesti, concentreaza-te in asa fel incat sa ramai in parametrii de siguranta. Un medic te va ingriji si te va ajuta mai departe ca sa gasesti un sprijin corespunzator.

La cine pot apela?

Daca experientele de viata au fost atat de duroase incat te-au fortat sa te descurci cu emotiile prin comportamentul auto-daunator, poti sa te gandesti serios daca nu cumva te poti descurca cu ele si in alt mod. Oamenii merg inainte, trec peste durerea pricinuita de anumite evenimente, de pierderea copilariei si reusesc sa depaseasca frica si confuzia care ii inconjurau.

Cu mult sprijin, acestia invata ca se poate face fata durerii, furiei si maniei, care trebuie sa iasa la suprafata.

Lucrul cel mai important este sa gasesti o cale prin care sa incepi sa vorbesti cu cineva de incredere. Acesta ar putea fi un prieten, un membru al familei, un consilier, un psiholog sau un psihoterapeut.

Un profesionist ar trebui sa aiba pregatirea necesara pentru a te asculta si a te ajuta sa intelegi aceste emotii si sa le gestionezi in diferite moduri. Trebuie abordate toate problemele din trecut si din prezent. Daca poti, gaseste o persoana specializata in tratarea oamenilor care prezinta comportament auto-daunator, care au probleme de comportament alimentar sau care au fost abuzati.

Vorbeste cu medicul de familie

Medicul iti poate oferi un numar variat de tratamente, incluzand diverse forme de consiliere si terapie. Una dintre optiuni poate fi psihoterapia cognitiv-comportamentala (CBT). Este un tratament practic care implica observatia asupra a ceea ce se intampla inainte de a-ti cauza leziuni, incurajandu-te sa tii un jurnal despre episoadele de auto-vatamare corporala si gasirea de noi metode de canalizare a emotiilor.

CBT nu exploreaza de obicei, in profunzime, cauzele care stau la baza comportamentului auto-daunator.

Daca comportamentul tau auto-daunator ia forme grave, severe, poti sa te adresezi serviciilor unui psihiatru pentru evaluari suplimentare, tratament si sprijin.

Cei care cunosc astfel de persoane si doresc sa le acorde un sprijin, se pot informa in legatura cu acest subiect. Pot discuta cu ei despre ceea ce li se intampla si le pot sugera un specialist.

Nu va asteptati ca schimbarea sa intervina rapid si nu va asteptati ca prietenul sau ruda voastra sa inceteze sa se mai vatameze, doar pentru ca voi va doriti acest lucru.

Oamenii care-si fac rau incearca sa reziste senzatiei de greutate data de emotiile lor. Acest mecanism de aparare nu poate fi demontat usor. Este nevoie de timp ca oamenii sa invete faptul ca emotiile lor nu-i vor distruge.

Este important sa rezistati tentatiei de a interveni, in mod constant, pentru a incerca sa rezolvati problema. In final, fiecare individ trebuie sa se bazeze pe propriile forte si sa-si gaseasca propriile resurse interioare de vindecare.

 

astratex.ro

Lasa un comentariu