Esti ceea ce spui



mycloset.ro

Esti ceea ce spui„Fiecare cuvant pe care il folosesti este, de obicei, expresia a ceea ce se petrece in interiorul tau. Daca vrei sa stii cu adevarat cine esti, daca vrei sa-ti cunosti gandurile cele mai ascunse, asculta vorbele pe care le rostesti. Asculta-le cand vorbesti cu altii”.

Asa incepe scriitoarea Lise Bourbeau, capitolul sau „Esti ceea ce spui” din cartea pentru dezvoltare personala „Stii cine esti”. Deseori, exprimam ceea ce spunem fara sa gandim cu atentie cuvintele pe care le utilizam. Suntem de parere ca interlocutorul va intelege oricum ce vrem sa spunem, desi neintelegerile interpersonale deriva tocmai din aceasta inferenta. Aceasta judecata denota, in acest caz, un sistem de gandire bazat, in mod obisnuit, pe presupuneri: „eu cred ca… el intelege/stie/poate etc”, ceea ce indica o lipsa de verificare a informatiei.

In alta ordine de idei, daca esti ceea ce spui, inseamna ca trebuie sa fii sincer cu tine insuti cat de mult este posibil, si dincolo de asta. Sinceritatea in conversatiile cu ceilalti iti intareste consecventa in gandire, in simtire si in ceea ce spui si faci. Te mentine integru in individualitatea ta, chiar daca exista posibilitatea ca adevarul exprimat sa lezeze. In fond, nu esti obligat sa spui adevarul daca acesta nu iti este cerut, la fel cum nu inseamna ca trebuie sa exprimi tot ceea ce gandesti, in fiecare secunda. Daca esti pus in situatia de a ti se cere franc opinia si te temi ca sinceritatea ta va rani, exprima-te diplomat, anuntandu-l, in prealabil, ca opinia ta s-ar putea sa nu-i placa. De vreme ce persoana respectiva doreste adevarul de la tine, tu i-l vei spune. Daca nu va mai dori sa auda adevarul, cu siguranta ea nu-ti va mai cere opinia. Este, chiar, posibil sa nu mai auzi niciodata de acea persoana.

Poti proceda similar in cazul in care trebuie sa-i spui cuiva ceva si ti-e teama de reactia sa, insa vrei foarte mult sa-ti spui opinia. Anunta-l de la inceput ca ai ceva de spus, ca nu vrei sa eviti adevarul, pentru ca e important pentru tine sa spui ce gandesti, chiar daca nu iti este usor.

Atunci „cand incepi o conversatie cu cineva, ai grija ca schimbul vostru de idei sa fie benefic pentru amandoi.[…] De altfel, se spune ca oamenii risipesc cea mai mare cantitate de energie prin folosirea nepotrivita a cuvintelor. Stii, de buna seama, ca vorbim foarte mult si, deseori, fara rost”.

Cate din conversatiile tale de peste zi te-au facut sa te simti bine pe interior? Cate te-au facut sa-ti pierzi doar energia? „Cand ti se intampla sa iei parte la o barfa despre cineva, este foarte important sa te opresti imediat. Astfel vei stavili risipirea energiei”. Evident ca orice transmitere mai departe a barfei respective, iti va scadea din nivelul tau de puritate, si orice perpetuare a ei, te transforma, incet, dar sigur, in persoanele acelea flecare, care palavragesc mult si despre nimic.

„Este esential sa intelegi ca vorbele au o putere extraordinara. Ti s-a intamplat pana acum sa te asculti cu adevarat, sa devii constient/a de cuvintele pe care le folosesti? […] De exemplu, in cursul unei conversatii, unele persoane spun: „Nu, nu! Nu asta voiam sa spun. Voiam sa spun de fapt…” Si continua folosind un cuvant contrar celui rostit initial. Prea tarziu insa, caci primul cuvant reflecta cu adevarat esenta gandului lor!

De fiecare data cand incepi o fraza cu expresia „As vrea”, sigur nu esti pe cale sa vorbesti despre dragoste… Dimpotriva, esti pe cale sa spui „Mi-e frica!”. Examineaza cu atentie urmatorul exemplu: „Mi-ar placea sa plec intr-o calatorie anul viitor!”. Aceasta fraza inseamna, de fapt: <<Doresc sa fac o calatorie, dar mi-e teama ca n-o sa pot>>. Cand folosesti expresia: „N-as vrea sa…”, exprimi tot un sentiment de frica. „N-as vrea ca fiul meu sa se drogheze”, „N-as vrea ca sotul meu sa ma paraseasca”, <<N-as vrea sa-mi pierd slujba>>. Aceste trei fraze exprima temeri adanc ancorate in subconstientul celui care le pronunta”.

In alt exemplu, cand spui „<<As vrea sa vorbesc engleza>> aceasta inseamna de fapt: „Vreau sa vorbesc engleza, dar mi-e teama ca nu sunt in stare”. Pentru ca gandesti si spui: „Nu sunt in stare”, blochezi energia nervoasa, acea capacitate mentala care ti-ar permite sa inveti limba engleza.

In functie de cuvintele pe care le folosim, fraza va transmite dincolo de ele, emotiile noastre si, in alte cazuri, modul cum abordam problemelor noastre. Daca interlocutorul este destul de sensibil sa le sesizeze, va sti ce se petrece in interiorul nostru. Daca suntem suficienti de atenti, vom sesiza, la randul nostru, prin cuvintele pe care le auzim, intentiile pe care le are cineva in privinta noastra. Stii ce iti spune el, cu adevarat, prin acele cuvinte, desi la prima vedere acestea pot parea inofensive. De exemplu, atunci cand o femeie spune: „Cum sa fac sa rezist in relatia de cuplu?”, la prima vedere sunt doar niste cuvinte, insa ele transmit ceea ce ea simte despre relatie, in general. O percepe ca pe o lupta, partenerul este un adversar aflat pe campul de batalie, iar ei se chinuie intr-un efort urias ca sa se inteleaga unul cu celalalt.elefant.ro

Cand utilizezi expresia “N-ar trebui” in viata cotidiana, precum “n-ar trebui sa cheltuiesc atatia bani”, “n-ar trebui sa ma comport asa…”, si orice alt „n-ar trebui” valabil din viata ta, de fapt tu spui: <<Vreau sa fac asta, dar la un moment dat am hotarat ca nu e bine, nu e rational, nu e corect…>>. „Prin urmare, cand vrei sa faci ceva, dar te lasi condus/a de ideea ,,nu e bine”, nu asculti de adevaratele tale nevoi. In acest caz, intelectul a preluat controlul, acesta rationeaza si decide pentru tine. Intelectul este influentat de decizii luate in timpul copilariei, intr-o perioada cand viata ta si a celor din jurul tau era condusa de notiunile de bine si de rau (asa cum le intelegeau ei). Multe dintre hotararile tale s-au fondat pe aceste notiuni si nu pe ce voiai cu adevarat. In realitate, daca hotarasti ca vrei sa te culci tarziu, ca vrei sa cheltuiesti bani si ca ai dreptul sa faci acest lucru, daca decizi ca nu trebuie sa dai socoteala nimanui, te vei organiza si te vei simti foarte bine”.

De fiecare data cand incalci o anumita regula pe care ti-ai insusit-o, in secunda urmatoare te simti vinovat. Cand ai cheltuit acei bani spunandu-ti in minte “n-ar trebui sa cheltuiesc atat”, te simti vinovat si nu te mai bucuri absolut deloc de obiectul cumparat. Chiar ajungi sa iti doresti sa se intample ceva cu acel obiect ca sa te autopedepsesti pentru faptul ca l-ai cumparat. Cand iti spui “n-ar trebui sa mananc atat”, te vei simti vinovat pentru faptul ca ai mancat mai mult si asa mai departe.

Autoarea specifica: “Cand folosesti cuvintele <<Ar trebui…>>, dai dovada de asteptari nerealiste, lucru care cere foarte multa energie. „Ar trebui sa fac exercitiile in fiecare zi!”, „Ar trebui sa fiu mai rabdatoare cu copiii mei!”, „Ar trebui sa-mi termin studiile!”, in realitate, o fraza de acest gen inseamna: „Ar fi mai bine sa…, dar nu vreau s-o fac”. Daca incerci, totusi, sa realizezi acest „Ar trebui”, actionezi contra vointei tale reale. Si in acest caz, intelectul este cel ce-ti conduce viata, prin intermediul notiunilor de bine si de rau”. Poate ca ar trebui…, dar tu stii ca in realitate nu poti si nu vrei sa o faci.

Lise Bourbeau continua: „De fiecare data cand spui „ar trebui”, te lasi condus/a de intelect. Notiunile tale de bine si de rau decid in locul tau. Persoanele care fac, gandesc sau spun ceva pentru ca „asa trebuie” ajung sa-si piarda adevarata putere. Ele se simt supuse unei legi care le spune: „Trebuie, nu ai de ales!”. De unde vine acest „Ar trebui”? Cine a hotarat ca trebuia sa faci cutare sau cutare lucru? Alegerea iti apartine! N-ai decat sa spui: „Nu , nu trebuie! In viata am libertatea de a alege ce vreau sa fac. Atunci cand aleg sa fac ceva, trebuie sa platesc un pret. Sunt pregatit/a pentru asta?”. Asta-i tot! Daca te confrunti cu o problema, cum ar fi daca vrei sa mergi la lucru sau nu, observa cu atentie ce te va costa daca nu mergi. Intreaba-te daca esti pregatita sa platesti pretul. In cazul unui raspuns negativ, pur si simplu vei alege sa mergi la lucru. Bineinteles, nu este varianta preferata, dar nu te simteai pregatita sa suporti consecintele unei absente. Stii, insa, ca este alegerea ta si ai scapat de acel „trebuie”, acea energie a unei obligatii impuse din exterior. Cand pleci la lucru gandind: „Am ales sa ma duc la serviciu pentru ca nu vreau sa platesc pretul de a nu merge”, nu va fi la fel ca atunci cand te duceai fiindca „asa trebuia”. In al doilea caz, seara te-ai fi intors acasa complet extenuata. Ziua ti s-ar fi parut interminabila fiindca te-ai fi simtit victima unei obligatii impuse”. Poate ca vrei sa fii un om mai bun, mai priceput, sa faci lucrurile mai bine, sa fii un partener mai bun, dar insusi sentimentul de obligatie de a fi intr-un anumit fel, te impiedica sa fii sau sa faci.

Ca fiinta umana, ai puterea de a alege, ai liberul arbitru. „Si de fiecare data cand spui „trebuie”, pierzi din pacate contactul cu aceasta putere. Cu cat te indepartezi mai mult de puterea ta, cu atat mai mult incerci sa-i influentezi pe ceilalti. Este un fenomen curent. Cand vei deveni mai constienta de puterile tale, cand le vei folosi in permanenta, nu vei mai incerca sa-i domini pe ceilalti. Totul ti se va parea mult mai usor! Imagineaza-ti cata energie vei putea folosi pentru tine insati, in loc sa o risipesti manevrandu-i pe altii”.

De fiecare data cand spui cuiva <<Nu am timp>>, de fapt tu ai decis sa faci ceva mai important sau mai interesant. Nu lipsa de timp te impiedica sa faci. De ce sa nu fii sincer in exprimare pana la capat? Sentimentul ca nu poti spune lucrurilor pe nume, iti blocheaza dezvoltarea ta atat spirituala cat si afectiva. Poti alege ce vrei sa faci si nu trebuie sa te justifici fata de nimeni. Daca cineva depinde de alegerea ta, poti anunta din timp schimbarea prioritatilor pentru a nu afecta programul respectivei persoane.

Expresiile folosite uzual de genul: „Cred”, „Poate”,Mi se pare”, arata faptul ca persoana analizeaza situatia atunci cand le rosteste. Daca te intreb: „Cum te simti?” si tu imi raspunzi: „Cred ca sunt obosit!”, imi transmiti faptul ca iti analizezi emotia, pentru ca nu esti sigur de asta. Daca, din contra, imi spui: „Sunt obosit”, atunci stiu cu certitudine ce se petrece in tine. „Intreaba-i pe cei din jurul tau daca folosesti de multe ori expresia „Cred ca…”. In caz afirmativ, aceasta demonstreaza ca nu esti cu adevarat in contact cu sinele tau profund, ci mai curand cu intelectul, care te face sa vezi lucrurile in mod superficial”.

In general, oamenii apeleaza deseori la expresia „Nu sunt in stare” atunci cand observa ca nu reusesc sa faca din prima incercare un lucru. Poate ca ar trebui sa fii sincer cu tine insuti si sa vezi daca intr-adevar ai depus un efort real ca sa realizezi ce ti-ai propus. Este facil sa spui ca nu esti in stare, decat sa te apuci serios de lucru. Dupa ce ai verificat cum stau lucrurile, este posibil sa faci chiar mai mult decat ti-ai imaginat, pentru ca puterea cuvintelor pe care le rostesti are un rol extraordinar in subconstientul tau.

O alta expresie frecvent uzitata este verbul „Asculta”. <<Asculta aici…la mine!>>, denota un ton de comandant, autoritar si semn de mare orgoliu. Tu ce crezi ca le transmiti celorlalti cand folosesti acest cuvant? Ce anume? Esti sigur? Pentru ca nimeni nu este obligat sa te asculte! „Partea cea mai nostima este ca persoanele care folosesc des aceasta expresie nu le plac oamenii autoritari, care trezesc in ei emotii puternice”. Aceasta poate insemna faptul ca si-au insusit cuvantul pe care incep, ulterior, sa-l foloseasca in mod automat, transformandu-l in tic verbal. Cu toate acestea, cuvantul folosit frecvent, capata conotatiile de rigoare, transformandu-i pe acestia, pe interior.

Cand se intampla ceva minunat in viata lor, alti oameni folosesc expresii de genul: „Este incredibil!, „Imposibil!”, „Nu se poate!”, Nu mi se poate intampla ceva atat de extraordinar!”, „E prea frumos ca sa fie adevarat!”. Ce spun aceste cuvinte despre ei? Faptul ca, acestia cred despre ei insisi ca nu merita! Si-au cladit, undeva in minte, convingerea ca nu merita sa li se intample nimic bun in viata!

O alta categorie de expresii foarte raspandite o constituie negatiile care exprima aprobarea. „<<Nu-i rau!>>, <<Nu-i chiar asa de groaznic!>> Fii atenta! Straduieste-te sa devii tot mai constienta de ce spui cu adevarat. Cu cat folosesti mai des asemenea expresii, cu atat mai mult tradezi ce se ascunde in tine. Si, nu uita, intotdeauna devii ceea ce gandesti.  Daca ai decis sa renunti la aceste expresii, roaga-i pe cei apropiati sa te avertizeze cand iti mai scapa cate una. Va fi o metoda excelenta de a face ceva in plus pentru tine insati.

In general, oamenii au convingerea profunda ca viata trebuie sa fie alcatuita din suferinte, mizerii si eforturi si, cu cat e mai greu, cu atat merita mai mult. Limbajul lor tradeaza acest lucru. Sa luam, de exemplu, urmatoarea expresie: „A meritat efortul sa ma duc la cursul acela de dans; acum stiu sa dansez foarte bine!”. Mult mai bine ar fi sa spuna: „Mi-a facut foarte multa placere sa invat sa dansez!”. Cei mai multi dintre noi folosesc aceste expresii fara sa se gandeasca. Ele au insa o mare influenta asupra vietii noastre”.

Cate negatii rostesti pe zi si cate cuvinte pozitive? Ai fi uimit sa constati numarul mare de propozitii care incep cu o negatie (de ex.: „nu ma mai suni si tu!?”) sau fraze cu sens negativ.

Cuvintele pe care le pronunti trebuie sa-ti ofere putere, vigoare. Cuvintele cu semnificatie negativa te seaca de energie si-ti schimba dispozitia. De cate ori pe zi/saptamana pronunti verbul <<a iubi>>? „Imi iubesc munca”; ,„Iubesc natura”; „Imi iubesc corpul”; „Iubesc viata”; „Iubesc oamenii”, „Ma iubesc”? De cate ori spui „Te iubesc” partenerului de viata, copiilor, colegilor, prietenilor, poate chiar sefului? „Atatia oameni isi critica fara incetare seful, insa niciodata nu-i spun ca le face placere sa lucreze pentru el, ca le place modul sau de lucru sau atmosfera de la serviciu”. Spui cuvintele acestea rareori? Si cum te simti in acest caz? Fara chef, frustrat – fara nici un motiv rational, neinteles, suparat, obosit, singur?

O alta expresie extrem de importanta este: „Eu sunt”. Atunci cand o folosim, ne referim (chit ca nu suntem constienti de asta) si facem apel, chiar la insasi esenta noastra fundamentala, la fiinta noastra. Atunci cand folosesti cuvinte precum: „Sunt bolnava”, „Sunt o proasta”, „Nu sunt in stare”, „Sunt izolata”, „Nu sunt iubita”? „Sunt deprimata”, s.a.m.d, creezi rapid ceea ce ai afirmat, devi aia, iar, intr-un final vei fi aia.

Spre exemplu, deprimarea este o stare; tu nu esti deprimata, ci treci printr-o stare de deprimare. Aceasta diferenta este importanta de retinut, pentru ca identificarile de acest gen cu propria fiinta, te blocheaza in situatia negativa, in emotia respectiva sau in starea neplacuta. Tu nu esti nici una dintre acele stari indiferent ca sunt proaste sau vesele. Ele vin si pleaca. Tu, ramai.

Folosirea fara discernamant a cuvintelor care aduc jignire fiintei prin cuvinte de genul: ”sunt proasta/prost”, sau chiar utilizarea lor la plural pentru a descrie apartenenta la un/o popor/tara doar pentru ca unii dintre indivizi sunt asa, precum: ”suntem niste idioti/prosti/hoti/inculti s.a.m.d” (indiferent ca au rol de revolta, pentru ca se doreste ca ceilalti sa fie altfel), aduc un mare deserviciu persoanei care le foloseste.

Daca nu esti prost, de ce folosesti astfel de cuvinte? Daca nu poti sa faci, pe moment, un lucru si spui despre tine „nu sunt in stare de nimic”, ajungi sa crezi ce spui, ca mai tarziu sa nu mai poti intr-adevar sa fii in stare de ceva.

Daca tu, personal, nu esti hot, de ce vorbesti la plural si te amesteci din proprie initiativa cu cei care corespund descrierii? De ce iti faci rau singur? Iti creezi o stare proasta, de disconfort, iti “sapi singur groapa” apoi esti revoltat ca nu mai vezi oameni de calitate. Cum ar mai fi acest lucru posibil, cand tu insuti ai devenit prizonierul propriilor tale cuvinte? Risti sa ii suspectezi pe cei cu care intri in contact, de tot felul de defecte, fara nici o baza reala. Cati oameni ai auzit spunand „suntem niste oameni de nimic”? Persoana care a rostit-o se va simti, in secunda urmatoare, exact cum a spus… un nimic! Ce a realizat procedand asa?

Prin folosirea negativa a expresiei „Eu sunt” si-au directionat prost energia. De ce nu ai folosi in mod benefic cuvantul? Acesta va crea realitatea pe care o voiesti. De ce sa nu spui: „Sunt frumoasa!”, „Sunt in stare s-o fac!”, „Sunt desteapta!”, „Sunt iubita!”. „Sunt bun!”; „Sunt capabil!”, chiar daca aceste cuvinte nu descriu inca realitatea ta prezenta? Prin simplul fapt ca spui „Sunt in stare!”, pui in miscare energia care te va face sa fii in stare.

 

 

Adaptare dupa Stii cine esti – Lise Bourbeau
Editura Niculescu

astratex.ro

Un raspuns pentru “Esti ceea ce spui”

  1. ranio says:

    Educativ articolul ar trebui sa apari cu aceste texte la TV pentru ca noi toti sa invatam sa vorbim si sa ne purtam frumos cu noi in primul rand, si apoi sa ne purtam frumos si cu cei din jur.

Lasa un comentariu