Esecul scolar



answear.ro

Esecul scolar semnifica neconcordanta intre cerintele scolare si performantele si eficienta activitatii de invatare. El este trait ca neincredere in capacitatile personale, descurajare, stres psihic, suferinta. Rudica (1998) diferentiaza un esec de tip cognitiv si unul de tip necognitiv.

Esecul scolar de tip cognitiv inseamna nerealizarea sarcinilor scolare datorita mai multor factori:

  • nivel scazut de aspiratii si experiente;
  • posibilitati voluntare reduse in lupta cu obstacolele;
  • absenta deprinderilor de munca sistematica;
  • deficiente la nivelul operatiilor logic-abstracte ale gandirii etc.

Esecul scolar de tip necognitiv consta in inadaptarea elevului la exigentele invatamantului din teama sau repulsie, dezechilibru emotional, autism, impulsivitate etc., care il determina sa caute un mediu mai putin coercitiv sau il conduc la abandon scolar.

Totodata, trebuie luate in considerare, subliniaza autorul, persistenta si amploarea esecului scolar. Din aceasta perspectiva el poate fi episodic (limitat la o situatie conflictuala care l-a generat) sau de durata (cand este cauzat de handicapuri senzoriale sau mentale, mai mult sau mai putin, grave). Nu trebuie neglijata nici amplitudinea esecului scolar. El poate fi de amplitudine redusa (legat doar de anumite discipline de invatamant) sau poate avea un caracter generalizat (nereusita la toate obiectele de invatamant).

Pe langa conditiile obiective, esecul scolar este determinat si de o serie de conditii subiective. Se mentioneaza ca sub acest aspect exista false esecuri scolare, autoevaluare negativa exagerata, care reflecta neincrederea elevului in propriile forte. De exemplu, timizii, indecisii supradimensioneaza dificultatile sarcinilor scolare, deoarece nu au incredere in ei insisi. Cel mai neinsemnat esec scolar ii determina sa se devalorizeze si mai mult, sa dezvolte o tema de esec. De asemenea, acelasi rezultat, de exemplu nota 7, poate fi apreciat ca fiind foarte bun de un elev cu capacitati modeste si ca fiind un regres de un elev cu un nivel de aspiratii mai ridicat. (Rudica, 1998, p. 213-216).


Cauzele esecului scolar

Cauzele care stau la baza esecului scolar sunt numeroase. Ele au fost clasificate in cauze care tin de elev, cauze scolare si cauze familiale. Cauzele care tin de elev sunt:

  • malformatii corporale sau deficiente senzoriale (ambliopie, hipoacuzie etc.) care pot da nastere unor complexe de inferioritate sau inhibitii puternice, ce pot determina diminuarea fortelor energetice si a capacitatilor intelectuale, retardari mentale;
  • autismul, replierea in sine, poate avea ca urmare o gandire necritica, refuzul contactului cu lumea externa, inclusiv cu scoala;
  • hiperexcitabilitate, crize nervoase etc.

Printre cauzele de ordin scolar se inscriu:

  • deficiente ale materialului predat sau tiparit;
  • supra sau subdimensionarea sarcinilor scolare;
  • deficiente de evaluare;
  • nedozarea rationala a timpului pentru lectii si pentru alte sarcini (cercurile pe obiecte, activitati extrascolare);
  • sprijin insuficient pentru studiul individual.

Printre cauzele care tin de familie se mentioneaza:

  • neintelegeri intre parinti;
  • imbolnaviri, decese in familie, starea de alerta si superprotectie din partea unuia dintre membrii familiei;
  • dezinteresul pentru situatia scolara a elevului (M. Calin, 1995, p. 58).

Masuri de preveniredEpurtat.ro

Printre masurile de prevenire se inscriu urmatoarele: depistarea timpurie a copiilor cu retardare mentala si adoptarea masurilor care se impun; cultivarea incredere elevului in capacitatile personale; evaluarea corecta a rezultatelor scolare; relatii mai stranse intre scoala si familie; sporirea rolului invatamantului prescolar; dotarea corespunzatoare a scolilor; buna pregatire de specialitate, psihologica si pedagogica a cadrelor didactice.

Consecintele esecului scolar sunt dezastruoase pentru procesul de invatamant. Una dintre ele este abandonul scolar, iesirea din sistemul de invatamant a unui numar important de tineri fara ca acestia sa posede o diploma sau o calificare profesionala. Manesse (1999) subliniaza ca influenta consecintelor economice asupra costurilor educatiei este considerabila. Luandu-se in considerare aceste consecinte este posibila evaluarea randamentului sistemului scolar, una dintre variabilele importante de care se tine seama in optiunile politice care privesc acest sistem. (D. Manesse, 1999, p. 295-296).

 

Fragmente din Psihologia scolara – F. Turcu

dyfashion.ro

Lasa un comentariu