Elevul si reusita scolara

Daca va place ce cititi:


Elefant.ro - Premium

Ce este reusita scolara?

Reusita scolara este exprimata prin randamentul scolar. Uneori se acorda reusitei scolare un inteles mai larg, ca adaptare si echilibrare a elevului la cerintele scolare. Dar si randamentul ridicat semnifica o adaptare, mai buna, la sarcinile de invatare. De aceea, reusita si randamentul scolar exprima deopotriva acordul sau concordanta dintre cerintele programelor scolare si consecintele si abilitatile asimilate de elevi. „Randamentul scolar priveste toata durata reusitei, precum si insuccesul sau nereusita scolara” – spuneam intr-o alta lucrare (F. si A. Turcu, 1999, p. 58).

Astfel, randamentul prezinta reusita, iar reusita scolara este pusa in evidenta prin randament. in scoala randamentul este redat prin note, el fiind evaluat, bineinteles, de catre profesor. Se stie ca reusita scolara (randamentul adecvat, mai ridicat sau mai inalt) este traita de elev ca sentiment de succes, iar nereusita (randamentul scazut, nepromovabil) este traita ca insucces.

Sentimentul de succes constituie un important stimul motivational, energizant al activitatii de invatare, pe cand cel de insucces inseamna motivatie negativa sau inhibitorie. Aceste aspecte sunt bine cunoscute de cadrele didactice, motiv pentru care consideram ca nu este necesar sa insistam asupra lor.

Factorii reusitei scolare

Ei sunt de doua categorii:

  • externi
  • interni

In prima categorie intra factorii care tin de mediul scolar, de cel familial si factorii pedagogici (nivelul de instruire, personalitatea profesorului, baza materiala a scolii etc.).
Factorii interni ai reusitei scolare sunt, la randul lor, intelectuali (cognitivi) si nonintelectuali (necognitivi).

Printre factorii intelectuali cel mai important este considerat a fi inteligenta scolara, definita de (Kulcsár, 1979, p. 42).
Ca si inteligenta generala, inteligenta scolara se masoara prin IQ (Intelligence Quotient – Coeficient de inteligenta).

Principalul indicator al inteligentei scolare nu este rapiditatea (trasatura temperamentala), ci usurinta si calitatea activitatii intelectuale. Intrucat conteaza, in primul rand, corectitudinea si eficienta in solutionarea unei probleme.

Inteligenta scolara se dezvolta in functie de programul genetic, dar si in dependenta de conditiile activitatii scolare. Aceasta dezvoltare este nemijlocit legata de varietatea concreta a sarcinilor scolare. Unii elevi obtin succese mai mari in sarcini teoretice, altii se afirma mai bine in sarcini practice. Inteligenta scolara nu are deci caracter general, pentru ca ea reprezinta modelarea potentialitatilor intelectuale ale elevilor dupa specificul si structura acestei varietati de sarcini particulare de natura scolara (T. Kulcsár, 1979, p. 49).

De altfel, reusita scolara, si o data cu ea, inteligenta elevului, este evaluata dupa capacitatea manifestata in invatarea unei poezii, in realizarea unei analize gramaticale, in analiza literara a unui text, in efectuarea diferitelor tipuri de sarcini scolare cu caracter teoretic sau practic. Toate acestea necesita interventia a numerosi factori: perceptia, gandirea, memoria, imaginatia etc. dovedind caracterul complex al inteligentei scolare.

Reusita scolara este conditionata si de factori noncognitivi (efort voluntar, interese, atitudini etc.), ceea ce este demonstrat de faptul ca performantele scolare sunt diferite atunci cand factorii intelectuali se mentin relativ constanti.

 

Fragmente din Psihologie scolara – F. Turcu

,

Daca v-a placut acest articol:

Lasa un comentariu