Dezvoltarea expectantelor pozitive in cadrul terapiei



avon.ro

 

Expectantele pozitive pot fi definite ca prezenta acelor convingeri, potrivit carora conditiile viitoare pot fi modificate in directia dorita de persoana. Opusul raportarii descrise mai sus consta in lipsa de speranta, concept pe care Seligman (1998) il defineste drept acea forma a neputintei, care atribuie conditiilor actuale, apreciate ca inacceptabile, control extern, persistenta si influenta generalizata (expansiunea acesteia in toate sau aproape toate dimensiunile vietii persoanei).

Lipsa de speranta insoteste frecvent depresia si este responsabila intr-o masura considerabila de mentinerea tulburarii de dispozitie.

Mai mult, in opinia lui Beck si Steer (1988), chiar si acele tentative de suicid, la care recurg – ca la o ultima solutie – unele dintre persoanele care sufera de depresie, s-ar datora nu intr-atat depresiei in sine, cat mai degraba lipsei de speranta.

Yapko accentueaza faptul ca dezvoltarea expectantelor pozitive, constituie conditia de baza a participarii la terapie; in absenta sperantei, eforturile mobilizate in vederea schimbarii ar fi lipsite de sens. De altfel, in aceasta privinta, punctul de vedere al autorului coincide cu cel sustinut de Mischel (1985), dupa care „expectantele legate de consecintele
comportamentului si ale stimularii” constituie acea variabila personala care joaca un rol decisiv in implicarea in activitate.

Pozitii similare sunt exprimate si de catre Frank (1985), Sapolsky (1994), Seligman (1998) etc. Yapko evalueaza trezirea sperantei drept cel mai important aspect al tratamentului, fiind de parere ca de aceasta componenta ar fi nevoie
chiar si in conditiile in care clientul, realmente, se zbate in stransoarea unor conditii care sunt in mod obiectiv de neschimbat (de exemplu in cazul unei boli incurabile).

Dezvoltarea si intarirea expectantelor pozitive presupune fenomene de invatare pozitive, care au la baza constientizarea resurselor energetice de care dispune clientul si adoptarea orientarii inspre viitor, prin intermediul formularii unor scopuri pozitive, apreciate anterior de catre persoana ca nerealizabile.

Principalii pasi ai trezirii sperantei pe cale hipnoterapeutica pot fi sintetizati in felul urmator :

  • identificarea ritmului dominant al orientarii;
  • identificarea sistemului de reprezentare primar;
  • identificarea stilului cognitiv al clientului;
  • introducerea metaforelor care ilustreaza caracterul inevitabil al schimbarii;
  • examinarea starilor intermediare ale persoanei;
  • identificarea resurselor personale mobilizate cu ocazia schimbarilor care au avut deja loc in trecut;
  • integrarea previziunilor care se autoconfirma.

(Yapko, 1992, p. 129)

In cele ce urmeaza vom ilustra printr-un exemplu interventia hipnoterapeutica pe care Yapko o utilizeaza in vederea dezvoltarii expectantelor pozitive la un client depresiv:avon.ro

„Instaleaza-te confortabil… respira profund si linistit… si lasa-ti ochii sa se inchida incet, usor… asta te va ajuta sa-ti poti concentra atentia, pret de cateva minate, inspre interior… si sa descoperi ceea ce se ascunde in tine… si poate fi reconfortant sa stii, pentru asta nu trebuie sa faci nimic deosebit… trebuie doar sa-ti permiti sa descoperi… ca poti fi putin diferit… De fapt, nimeni nu te cunoaste mai bine decat te cunosti tu insuti… si poti sti, ca te cunosti suficient de bine… pentru a sti ca te poti simti atat de bine… stand asa, asezat confortabil, linistit… fara a trebui sa faci ceva deosebit… sau sa traiesti ceva deosebit… lasand pur si simplu sa se intample… ceea ce urmeaza sa se intample… atunci cand tot corpul tau incepe sa se relaxeze… si gandurile tale incep sa se deplaseze confortabil… poate in directia unui loc anume… in care ai dori sa ajungi… si s-ar putea ca acest loc sa fie undeva foarte departe… sau sa para doar foarte indepartat… pana cand vei putea trai sentimentul ca ai putut fi acolo… pentru ca atunci, ceea ce parea atat de indepartat, iti apare deodata, ca fiind atat de aproape… si nu-i asa, ca exact asa se intampla lucrurile si in viata… De fapt, stii prea bine cat de absorbit era copilul care ai fost odinioara… de viata de zi cu zi… atunci cand inca nu ai invatat sa privesti inainte, inspre viitor… pentru ca atunci cand esti copil stii doar de ceea ce este… si daca ii spui unui copil ca il vei lua cu tine… undeva intr-un loc deosebit… candva, saptamana viitoare… va deveni nerabdator… caci pentru el a spune «saptamana viitoare» este ca si cand i-ai spune «peste o suta de ani»… din fericire insa copiii cresc… si devin mai intelepti… si nimic nu poate sa ii impiedice in acest progres… astfel incat copiii devin adolescenti… si adolescentii devin adulti tineri… caci acest progres este inevitabil… asa ca de ce nu ai decide tu in ce directie sa te schimbi… cu atat mai mult, cu cat stii foarte bine cum sa faci acest lucru… caci tocmai asta ai facut, atunci cand in urma cu doar un an te-ai mutat in acest oras… lasand in urma oraselul in care locuiai… si poate nici nu a trebuit sa stai prea mult pe ganduri… doar acum… desi sunt atat de multe lucruri care aparent, trebuie sa fie tinute in mana deodata… atunci cand te muti si cand toata existenta ta se schimba… devenind mai buna… si iti ofera oportunitati noi… si poti sa-ti fixezi noi obiective… si nu poti sti dinainte cum va fi noul tau camin… sau cum vor fi prietenii noi… dar e important ca ai avut suficienta incredere in capacitatea ta de a te adapta… si ca vei avea capacitatea de a rezolva calm lucrurile… si ai reusit sa te muti… pentru ca ai prevazut totul… si ti-ai putut asuma acele riscuri rezonabile… pe care le-ai luat in calcul… si este atat de bine sa stii, ca ai in continuare la dispozitie aceasta capacitate… de a planifica… si de a-ti asuma riscuri rezonabile… chiar daca nu le-ai acordat pana acum o atentie deosebita… acum insa ai din nou ocazia sa planifici…sa prevezi totul, pas cu pas… sa decizi care vor fi aspectele, de care te vei ocupa pentru inceput… si de care te vei apropia doar ulterior… sa decizi care sunt acele aspecte, in privinta carora nu poti face o serie de lucruri… si care sunt acelea pe care nu le poti influenta… si pe masura ce examinezi modalitatile prin care iti poti exploata capacitatea de a elabora planuri… si capacitatea care iti permite sa vezi mult mai limpede directia in care te indrepti… si masurile
pe care le vei intreprinde… in sinea ta poti deja sa stii ca exista o calitate superioara a vietii, pe care o poti atinge… si intelegerea acestui lucru iti va permite sa te simti bine in sinea ta… in timp ce inspre exterior vei face totul pentru a rezolva aceste lucruri… poti simti cum respiratia devine mai linistita… si ca inima iti bate si ea mai linistit… si muschii tai se relaxeaza… iar gandurile ti se incetinesc… permitandu-ti sa le indrepti inspre viitor… inspre abilitatile tale care iti permit sa planifici… si sa iti asumi riscuri calculate dinainte… ca atunci cand te-ai mutat aici… la fel de lin, cum s-a intamplat atunci… astfel incat urmatorul pas pe care il vei face in aceasta perioada de viata care implica atatea schimbari… poate fi si mai lin… iar atunci, cand in adancul sufletului tau vei sti acest lucru… vei putea lasa ca toate lucrurile acestea pe care le-ai invatat sa patrunda adanc in fiinta ta… si astfel le vei putea utiliza in mult mai multe feluri decat ai putea sa-ti inchipui in mod constient… asa ca te poti pregati sa ai parte de cele mai placute surprize cu putinta… Iar acum, acorda-ti atata timp de cat  vei avea nevoie pentru a permite acestor experiente sa patrunda in toata fiinta ta… dupa care incet, treptat, confortabil… revino la starea obisnuita de veghe… si atunci, cand te simti suficient de pregatit… lasa-ti ochii sa se deschida…” (dupa Yapko, 1992, pp. 127-128, cu minime modificari).

 

Ion Dafinoiu, Jeno-Laszlo Vargha – Hipnoza clinica. Tehnici de inductie. Strategii terapeutice

avon.ro

Lasa un comentariu