Dezvoltarea cognitiva la adolescenti



avon.ro

Dezvoltarea cognitiva la adolescentiMulti adolescenti ating stadiul piagetian al operatiilor formale, caracterizat prin capacitatea de gandire abstracta. Adolescentii pot face rationamente ipotetico-deductive, pot aborda mult mai flexibil diferitele probleme si pot testa ipoteze.

Desi a fost depasit egocentrismul specific copilului mai mic, adolescentul manifesta totusi anumite tendinte egocentrice, care se manifesta in relatiile cu autoritatea, in centrarea excesiva pe sine, in constientizarea foarte “acuta” a propriei persoane.

 

 

 

Tranzitii cognitive care au loc in adolescenta

 

Operarea asupra posibilului

Ceea ce este real nu reprezinta decat un subset din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinti tu este doar o posibilitate desprinsa din tot ceea ce ai putea sa fii.

Aceasta deschidere a lumilor posibile face sa sufere importante modificari capacitatea de a contraargumenta, care se foloseste acum de teze mult mai solide.avon.ro

In acelasi timp, ideile celorlalti nu mai sunt luate “de-a gata”, fara a pune in discutie importanta lor, ci sunt luate in calcul si alte idei alternative care pot fi la fel de importante. Capata o mult mai mare “savoare” jocul de-a ”avocatul diavolului”.

Aceasta capacitate de gandire ipotetica le permite adolescentilor si sa inteleaga logica din “spatele” argumentelor celuilalt, chiar daca nu sunt de acord cu concluziile acestuia. In plus, adolescentii pot in acest fel sa gandeasca si cu un pas inainte fata de “adversar”, sa isi planifice viitoarea miscare si sa prevada consecintele alegerii uneia sau a alteia dintre alternative.

 

Gandirea abstracta

Capacitatea de a rationa logic asupra unor probleme abstracte deschide calea catre operarea asupra unor probleme de ordin social sau ideologic.

Sunt “disponibile” poantele, proverbele, metaforele si analogiile.

 

Metacognitia

Adolescentii au capacitatea de a realiza un management mult mai eficient a propriei lor gandiri.

De asemenea sunt capabili sa explice si celorlalti cum anume functioneaza cognitiv, care sunt procesele pe care le folosesc.

Tot in repertoriul lor intra acum o mai mare capacitate de introspectie, de constientizare de sine si de intelectualizare.

Tot acest instrumentar foarte puternic de rationare s-ar parea ca depaseste volumul de cunostinte disponibile pe care il au. Aceasta ar putea fi una din cauzele dificultatilor de adaptare pe care le traiesc.

Mai recent, se considera ca problemele adolescentilor vizeaza doar intelegerea sociala si nu functionarea cognitiva in general.

 

Multidimensionalitatea

Sunt capabili sa analizeze problemele din mai multe unghiuri – sarcasmul lor de multe ori isi are originile aici. De asemenea se pot descrie pe ei insisi si pe ceilalti in termeni mult mai diferentiati (sunt si timid, si expansiv )

 

Relativismul

Chestioneaza afirmatiile celorlalti si sunt mai putin dispusi sa accepte fapte sau adevaruri absolute. Acest lucru este adesea exasperant pentru parinti, care incep sa se intrebe daca nu cumva copilul lor interogheaza totul doar de dragul interogarii.

Valorile personale sunt si ele puse sub semnul intrebarii, pana la un scepticism “de limita” – care spune ca nimic nu este sigur, si nici o cunostinta nu este adevarata la modul absolut, si deci “de incredere”.

Capacitatea de a distinge realitatea de idealuri duce la perceperea, spune Elkind (1970, 1977), pentru intaia oara, a ipocriziei. Parintii sunt detronati, nemaifiind “buni” si atotcunoscatori la modul absolut, ci doar simpli muritori…

 

Contrastele percepute acut dintre ceea ce exista in realitate si ceea ce ar fi trebuit sa fie, dintre ideal si real, fac ca sa se reverse foarte mult criticism impotriva “sistemului”, a institutiilor si a parintilor.

Sanctiunile sunt aplicate cu mult “spirit”, la modul satiric; ironizarea celorlalti este o arma des utilizata, intelesurile duble sunt speculate in conversatie, iar o voluptate noua este “gustata” prin abordarea subiectelor interzise…

Deziluzia provocata de realitate ii motiveaza sa isi construiasca propriile modele (fictionale) despre cum ar trebui sa functioneze lumea – viziune exagerat de optimista si idealista.

Dar prinsi in jocul condamnarii ipocriziei care ii inconjoara, adolescentii “tipici” nu sunt in stare sa isi recunoasca propria ipocrizie din comportament. Desi sunt in stare sa gandeasca abstract, majoritatea nu au experienta necesara pentru a-si pune in practica propriile principii.

 

Egocentrismul

Daca din multe puncte de vedere egocentrismul stadiului operatilor concrete a fost depasit, se pare ca adolescentul ramane totusi egocentric. Presupune ca toata lumea este preocupata de propriile ganduri si comportamente asa cum este el.

De aici sentimentul ca se afla pe o scena unde ii sunt expuse sentimentele inaintea unei audiente imaginare. Ca urmare, apare o exagerata constiinta a propriei persoane.

Ca reactie de aparare in fata acestui fapt, multi adolescenti se retrag in sine, isi ascund sentimentele si prefera sa fie singuri. Pornind de la prezumtia de “vinovatie” a tuturor celorlalti, considera ca toti ceilalti sunt la fel de critici ca ei insisi, si le “permit” acestora sa le scada stima de sine aproape instantaneu. “Toata lumea isi va da seama ca blugii astia sunt prea scurti!”

Adolescenta este si un timp al convingerii in propria “istorie”, sau “poveste” personala. Convingerea in propria unicitate si in caracterul “special” al propriei istorii poate distorsiona sau chiar nega realitatea.

“Sunt singura persoana care a fost vreodata indragostita asa!”

“Tata, tu nu poti sa intelegi ce simt”

“Chiar crezi ca ai trait ceva asemanator vreodata?”

Cu alte cuvinte, nimeni nu le poate intelege sentimentele deoarece ei sunt unici. Similaritea dintre propriile trairi si cele ale altora este opaca pentru ei.

Aceste distorsiuni se reflecta si in faptul ca doza de iluzii pozitive este mult mai mare – nu se poate intampla nimic rau, boala sau nenorocirea sunt imposibile. Atat abuzul de substante cat si ignorarea masurilor contraceptive reflecta aceste convingeri.

 

Pseudoprostia

Examinarea multiplelor fatete ale unei probleme si luarea in calcul a tuturor posibilitatilor determina adesea amanarea pana la blocare a deciziei.

Adolescentii devin experti si in identificarea unor motive ale actiunilor celorlalti acolo unde acestea de fapt nu exista.

Deoarece stadiul operatiilor formale in care se afla le permite sa considere simultan variante alternative, adesea procedurile de rationare sunt excesiv de complicate chiar si in cazul problemelor simple. Lipsa unor euristici care sa permita evaluarea alternativelor duce la aceste “rationamente excesive”, care au ca si consecinta indecizia sau anularea actiunii.

Desi interpretarea adultilor este aceea ca au de-a face cu un adolescent obraznic sau stupid, din punct de vedere psihologic se considera ca este vorba de un “dezechilibru cognitiv” – abilitati cognitive care depasesc temporar baza de cunostinte, deci experienta adolescentului.

 

Dezvoltarea cognitiva si gandirea formala

Moshman (1998), referindu-se la sfera cognitiva a adolescentilor, distinge intre:

Inferente – apar automat, inconstient, constand in generarea unor cognitii noi din altele preexistente.

Gandire inferentiala – se refera la coordonarea constienta a inferentelor in vederea obtinerii unui scop precis; modificarile semnificative aparute in adolescenta si preadolescenta vizeaza:

  • luarea deciziilor;
  • rezolvarea de probleme;
  • planificarea;
  • testarea ipotezelor.

Rationamentul – se achizitioneaza rationamentul deductiv;

Silogismul = deducerea unei concluzii din doua premise care au un element comun.

Apar progrese in reprezentarea mentala a premiselor, combinarea euristica a acestora, asertarea unei multimi de concluzii sub forma experimentelor mentale si testarea concluziilor alegandu-se varianta cea mai corecta din punct de vedere logic;

Rationamentul ipotetico-deductiv

premisa 1: daca p atunci q
premisa 2: afirmam/negam antecedentul (p) sau consecventul (q)

Rationamentul liniar

Trecerea de la operarea in real la cea in posibil (fantasmare).

 

 

Fragmente din Psihologia varstelor (note de curs) – Conf. dr. univ. Oana Benga

avon.ro

Lasa un comentariu