Cum influenteaza perceptiile comunicarea



mycloset.ro

Perceptiile influenteaza atat producerea, cat si receptarea mesajelor. In primul rand, ele afecteaza ce si cum spun producatorii mesajului. In al doilea rand, perceptia afecteaza modul in care cei care recepteaza mesajul ii atribuie semnificatie si reactioneaza fata de el.

Influente asupra producerii mesajelor. Sa presupunem ca stati in dormitor, invatand pentru examen, si auziti un ciocanit din directia usii. Ciocanitul cere mai multe raspunsuri, cum ar fi „Da”, „Ce e?” sau „Intra“. Acum sa presupunem ca ciocanitul este foarte tare. Acest lucru va poate irita si va poate face sa formulati unul din raspunsuri intr-un mod ostil.

Desi persoana care ciocane poate doar a vrut sa se asigure ca ati auzit-o, o interpretare invatata anterior a unui ciocanit puternic ca fiind semn ca o persoana este agresiva si respingatoare, va face sa raspundeti intr-un mod care va arata iritarea.

Influente asupra a ceea ce se spune. Realitatea perceputa influenteaza puternic mesajele pe care le producem. Acest efect este cel mai puternic in motivele si intentiile pe care le atribuim celorlati oameni. Alte exemple pot intari acest punct de vedere. Profesorul vede un student cascand in timpul cursului si se simte obligat sa-l intrebe: „Te plictisesti cumva ?”

Un angajat primeste o marire de salariu mai mica decat se astepta si i se plange sefului: „Stiu ca nu va place de mine, dar cred ca marirea asta este insultatoare”. Cineva nerabdator sa ia cina ii spune partenerei sale: “Vrei sa ajungem acolo chiar cand inchid ?” In sfarsit, o persoana care a fost insultata de un prieten raspunde: “Stiu ca n-ai vrut”.

In fiecare din aceste cazuri, perceptia intentiilor sau motivelor celeilalte parti poate fi foarte corecta sau inexacta. Din momentul in care perceptia s-a format, totusi, persoana presupune ca este corecta. Reactiile din primele patru cazuri ar putea afecta mult relatiile, care ar putea ajunge chiar la punctul de conflict.

In ultimul caz, deoarece perceptia gresita nu-l discrediteaza pe celalalt, ar putea sa nu dauneze in plus relatiei, dar nerecunoasterea faptului ca insulta este deliberata ar putea face scopul sa para naiv, ridicol sau chiar prostesc.

Aceste tipuri de perceptii nu sunt singurele care afecteaza producerea mesajelor. Perceptia care va ameninta intr-un fel va poate face sa va exprimati frica. Perceptia ca ati beneficiat de pe urma comportamentului altora va poate face sa va exprimati aprecierea.

Prezenta unei trasaturi deosebit de evidente a unui obiect poate avea ca rezultat comentariile dvs. despre el. „Ia uite ce gras e !“ (Copiii sunt mai ales capabili sa spuna in public ceva ce au observat la o persoana sau obiect, atunci cand parintii lor ar prefera sa nu le impartaseasca si altora perceptiile lor ).

Influente asupra formularii mesajelor. Cand folosim expresia cum este formulat un mesaj, nu ne preocupa exclusiv calitati cum ar fi tonul vocii sau fluenta. Formularea este legata si de alegerea limbajului. De exemplu, cuvintele Mda si Alo au amandoua acelasi continut cand raspunzi la telefon. Mda, totusi, este o alegere mai probabila cand cineva gaseste convorbirea plictisitoare decat atunci cand asteapta un telefon important.elefant.ro

Un alt exemplu: sa presupunem ca il percepeti pe unul din superiorii dvs. ca fiind o persoana autoritara si care se considera foarte importanta – tipul care este obisnuit sa se impuna. Sa mai presupunem ca dvs., ca subordonat, trebuie sa va supuneti cererilor superiorului dvs., atata timp cat ele cadreaza cu relatia profesionala, desigur. Sa presupunem ca superiorul este in pozitia de a pedepsi lipsa de ascultare. In sfarsit, sa presupunem ca superiorul v-a cerut ceva, de exemplu: „Vreti sa va duceti jos sa-mi aduceti raportul vanzarilor de luna trecuta, va rog ?” Chiar daca mesajul contine cuvintele „te rog”, fara indoiala ca interpretati rugamintea ca pe un ordin. Putin nemultumit, dati un raspuns acceptabil, cum ar fi: „Da, domnule” sau „Da, doamna“. Daca acelasi lucru v-ar fi cerut de un coleg pe care il simpatizati, raspunsul dvs. ar putea fi mai obisnuit: „Sigur”, „Cu placere” sau „Imediat”.

Toate cele patru moduri de exprimare a supunerii in exemplul nostru au acelasi continut. Le diferentiaza modul de exprimare. Raspunsurile exprima mesaje relationale. Un mesaj relational este un mesaj care exprima sentimentele persoanei care comunica ceva fata de persoana cu care interactioneaza.

Perceptiile sunt deci importante atat pentru ceea ce spunem cat si pentru modul in care o facem. Exista insa un aspect al perceptiei/comunicarii legat de modul in care perceptiile influenteaza receptarea mesajelor.

Influente asupra receptarii mesajelor. Comunicarea implica transmiterea de simboluri. In calitate de persoane care comunica ceva, noi alegem simboluri (de obicei cuvinte si indicatori nonverbali specifici ) pentru a ne reprezenta gandurile si sentimentele. Aceste simboluri sunt considerate semne a ceea ce vrea sa spuna producatorul mesajului.

Mesajul dintr-o tranzactie de comunicare este intotdeauna acela pe care receptorul il construieste din interpretarea pe care o da simbolurilor pe care le transmite producatorul mesajului. In functie de modul in care receptorul asociaza o semnificatie, reactiile sale vor fi diferite. In mod clar, perceptia este strans legata de acest proces. Mai precis, perceptia afecteaza asocierea semnificatiilor si reactiile ce urmeaza.

Influente asupra asocierii de semnificatii. V-ati intrebat vreodata de ce celebritatile apar atat de frecvent in reclame si programe comerciale ? Pentru un motiv oarecare, asocierea unei celebritati cu un produs pe care suntem indemnati sa-l cumparam face acel produs, din punct de vedere al perceptiei, diferit de ceea ce este atunci cand este asociat cu altcineva.

Cu multi ani in urma psihologul Solomon Asch a incercat sa explice puterea aparenta a unor surse prestigioase in schimbarea atitudinilor. Dupa studierea problemei, el a ajuns la concluzia ca nu atitudinile sunt cele care se schimba, ci obiectul perceptiei. Cu alte cuvinte, cand un atlet celebru ne indeamna sa mancam o anumita marca de cereale, de exemplu, vedem acea marca ca fiind mai atractiva si hranitoare.

Din punctul de vedere al celui ce percepe, marca pe care o promoveaza atletul nu este identica cu cea pe care o vinde altcineva. Pe scurt, produsul este o alegere mai buna. Deoarece sursa mesajului afecteaza perceptiile legate de el, caracteristicile vedetei pot fi strans legate de efectele mesajului.

Influente asupra reactiilor. Indiferent daca distorsiunile in perceperea unui mesaj sunt rezultatul caracteristicilor producatorului sau receptorului de care sunt legate, reactiile oamenilor pot fi afectate in cateva moduri importante.

Incercati sa va amintiti ultima cearta pe care ati avut-o. Ati spus lucruri de genul: „Nu asta am vrut sa spun”, „Vreau sa spun ca…” sau „De ce imi atribui intotdeauna lucruri pe care nu le-am spus?” Cearta poate ca a pornit de la ceva inocent spus de dvs., de exemplu: „De ce nu ne uitam la TV ?” Din punctul dvs. de vedere, ati sugerat pur si simplu cum sa va petreceti timpul. Din perspectiva repondentului, comentariul reprezinta o decizie, care poate determina raspunsul: „De ce trebuie sa facem intotdeauna numai ce vrei tu ?”

Perceptiile distorsionate pot functiona uneori in avantajul producatorului mesajului. Ca sa folosim doua din exemplele anterioare, cand oamenii vad ca intr-o reclama, o marca de cereale este prezentata ca fiind mai buna decat in realitate, cel care face reclama are o posibilitate mai mare sa le influenteze ratiunea si comportamentul.

Deoarece ambiguitatea creste posibilitatea de asociere – si asociere gresita – de semnificatii, tendinta de a fi vag cand claritatea poate provoca o reactie negativa este recomandata uneori ca strategie de comunicare. Strategia este denumita ambiguitate deliberata.

Ambiguitatea deliberata este frecvent evidenta in declaratiile publice ale persoanelor oficiale asupra unor probleme cum ar fi avortul si taxele. In general, totusi, exista putine dovezi care sugereaza ca perceptiile distorsionate ajuta comunicarea efectiva. Mai probabil, ele functioneaza in dezavantajul celui ce comunica ceva. Daca scopul dvs. este sa fiti inteles, perceptiile gresite nu va ajuta. Daca scopul dvs. este sa influentati, puteti reusi, dar nu neaparat in modul in care doriti.

Cand o alta persoana percepe gresit ceea ce ii spuneti sau il indemnati sa gandeasca, simta, creada sau faca, puteti reusi doar sa iritati persoana, sa creati antagonism, sa incurajati conflictul, sa creati rezistenta sau chiar sa-l trimiteti intr-o directie diferita de cea care intentionati.

 Intr-o alta ilustrare a modului in care perceptia gresita poate influenta reactiile receptorului, un parinte care isi exprima grija in legatura cu performantele scolare ale copilului poate fi caracterizat ca pisalog. In loc sa recunoasca motivul real, copilul se simte tras la raspundere si isi arata resentimentul invatand chiar mai slab.

In mod similar, modul in care preocuparea pentru consumul de alcool este exprimata de administratorii de colegiu poate fi considerata un atac asupra drepturilor studentilor. In loc sa asculte, cineva ar putea pur si simplu sa respinga aceasta preocupare ca fiind inca un simptom de „vederi invechite”.

 

 

Structura cognitiva a mintii umane – Radu Herjeu

astratex.ro

Lasa un comentariu