Creeaza-ti propria filosofie de viata



mycloset.ro

Creeaza-ti propria filosofie de viataHogan (1973) crede ca un comportament moral este determinat de 5 factori:

1) Socializare: constientizarea de mic copil a regulilor de conduita ale societatii si ale parintilor pentru de a fi bun.
2) Judecata morala: invatam sa gandim rezonabil in privinta eticii noastre si decidem liber in legatura cu propriile standarde morale.
3) Sentimente morale: internalizarea convingerilor morale pana la nivelul la care simtim rusine si vinovatie atunci cand esuam sa facem „ce ar fi trebuit”.
4) Empatie: constientizarea situatiei celorlalti oameni, a sentimentelor si nevoilor ca sa fim constransi sa ii ajutam pe cei in nevoie.
5) Increderea si cunoasterea: cunoastem pasii implicati in ajutorarea celorlalti si credem ca suntem responsabili si capabili sa ii ajutam pe cei aflati in nevoie.

Nu prea avem ce face cu primul factor al lui Hogan – propria educatie. Chiar daca educatia deficitara este clar asociata cu abilitati deficitare de munca, cu consumul de droguri, cu bandele de cartier si iresponsabilitatea, trebuie sa accepti orice fel de copilarie ai avut.

Potrivit lui Mussen si Eisenberg-Berg (1977), copiii grijulii au de obicei parinti educati care deseori actioneaza pe baza naturii lor generoase in cadrul familial si cu strainii. Parintii stabilesc exigente inalte copilului lor, cerandu-i frecvent acestuia sa ajute sau sa aiba grija de o alta persoana, dar nu folosesc „puterea” sub forma fortei fizice sau amenintarilor ca sa-si controleze copilul. In schimb, motivele si etica pentru comportamentul dorit (sau valorile recomandate) sunt explicate cu grija.

Ei evidentiaza „lucrurile gresite” si „corecte” ale actiunilor de zi cu zi ale copilului, in timp ce isi mentin propriul standard de onestitate, de preocupare pentru ceilalti si de corectitudine. Daca ai fost crescut astfel, multumeste parintilor tai. Daca nu ai fost crescut asa, intelege-ti parintii si incearca sa parcurgi singur procesul de invatare (iti poti vorbi singur precum un parinte) de care ai nevoie ca sa devii o persoana altruista.

Multi factori ne influenteaza moralitatea de zi cu zi, dar ii putem controla.

Sa exploram cel de-a doilea factor al lui Hogan – judecata morala necesara pentru dezvoltarea proprie a unui sistem bun de valori.

Cea mai buna cale de a face asta este sa concepi propriul set de convingeri si valori avand in vedere sectiunile urmatoare. Potrivit traditiei evreiesti, o persoana ar trebui sa scrie doua testamente: unul in care sa-si lase proprietatile si altul in care sa-si transmita mai departe valorile.

Conform caror valori vrei sa-ti traiesti viata si pe care vrei sa le adopte copilul tau? Sugerez sa acorzi acestui lucru o importanta majora si apoi descrie propria filosofie de viata dupa care tu si copiii tai traiti (daca ei aleg sa asculte).

 elefant.ro

Mai intai, sa definim termenii:

Convingerile se refera la propriile noastre sperante, expectatii (realiste sau nu) si intelegeri (corecte sau nu) despre felul in care sunt lucrurile, precum increderea in anumite beneficii si limitari ale educatiei, medicinei, stiintei sau religiilor.

Valorile se refera la ideile noastre despre felul in care ar trebui sa fie lucrurile, de exemplu, idealurile pentru care ne straduim. Valorile pot fi impartite in obiective dezirabile ale vietii (fericire, succes, vezi Tabelul 2) si principii de viata (munca sau onestitate, vezi Tabelul 3). Valorile pot fi notate in functie de importanta, de la o moralitate cruciala, precum onestitate, libertate si justitie, pana la preferinte usor non-morale, precum un stil de muzica sau stil de rochie pe care il preferam.

Concentreaza-te pe scopurile cruciale si pe cele mai importante principii morale calauzitoare din viata ta. Lasa deoparte – pentru moment – intrebarile filosofice despre felul in care a fost creat Universul, daca exista sau nu Dumnezeu sau viata dupa moarte, daca ar trebui sa cauti adevarul la figurile autoritare, din experienta personala sau prin experimentari s.a.m.d.

Avand  in vedere toate acestea, te poti decide in privinta scopurilor tale fundamentale si ale principiilor etice care iti vor ghida viata zi de zi, moment de moment. Poti face acest lucru in cateva ore si poate fi o realizare foarte importanta pentru tine. Urmatoarea sectiune te va ajuta sa-ti scrii filosofia de viata si sa inveti cum sa traiesti conform acelei filosofii.

Iata o prezentare generala a ceea ce vom aborda mai departe:

1. Constientizeaza stadiile dezvoltarii morale ale lui Kohlberg (si ale altora). In ce stadiu te afli acum? Noteaza. (Modelul stadial al lui Kohlberg se afla aici)
2. Ia in considerare cele 13 modalitati de a trai propuse de Morris (Tabelul 1, mai jos). Care dintre ele te atrage cel mai mult?
3. Ierarhizeaza valorile propuse de Rank Rokeach (Tabelul 2, obiective finale si Tabelul 3, moduri de a ajunge acolo).
Ce principii ar trebui sa te ghideze in viata? Gandeste-te cine a dus o viata apropiata idealurilor tale. Buddha? Iisus? Lincoln? Martin Luther King? Un mare om de stiinta? Un maret conducator? O persoana grijulie, altruista din orasul tau? Unul dintre parintii tai?

De ce ai facut acea alegere? Care sunt implicatiile filosofiei tale?

4. Rezolva conflictele dintre principalele tale valori, precum cautarea fericirii personale vs. a face bine celorlalti. Iti va stabili prioritatea de top.
5. Scrie-ti propria filosofie de viata – o afirmatie clara, explicita a importantelor principii calauzitoare de viata. Nu doar ceva care suna elevat, ci principii realiste, oneste, in conformitate cu care vei incerca sa traiesti ora de ora, zi de zi.
6. Invata sa traiesti conform celor mai inalte valori alese, cu ajutorul carora iti vei testa „vointa” si care vor necesita demonstrarea multor aptitudini descrise mai jos.

 

Selectarea principiilor de viata calauzitoare

Dilemele morale sunt deseori discutate in scoli si in grupuri pentru a „clarifica valorile”. Exista si exercitii in care un grup trebuie sa decida caror 3 oameni din 6 li se vor permite sa stea intr-o barca de salvare. Aceste activitati se presupun a fi „pentru o educatie morala”. Cu toate acestea, sarcina participantilor este sa selecteze o valoare in detrimentul alteia (cand de fapt amandoua sunt importante) si apoi sa-si argumenteze credibil punctul de vedere. Acestea sunt exercitii verbale utile sau jocuri intelectuale, dar asa cum sublinia Etzioni (1993), in cele mai multe cazuri, ele nu ne invata adevaruri morale marete.

Un adevar moral corect ar trebui sa fie evident si de necontestat, nu un subiect serios de dezbatere. De exemplu, onestitatea, corectitudinea, grija fata de altii, etc., folosirea propriilor talente in scopul de a-i ajuta pe ceilalti.

Etzioni pledeaza pentru predarea unei varietati de „valori acceptate” in scoli. Dar acest lucru trebuie facut prin intermediul unor experiente semnificative, nu prin prelegeri sau predici. Valorile trebuie interiorizate, adica sa faca parte din principala ta filosofie de viata sau din „sinele” tau. Acest lucru are loc de obicei prin experiente emotionale reale de viata: preocuparea pentru cei bolnavi se invata daca faci voluntariat intr-un spital, grija pentru cei saraci se invata in timpul unui an petrecut la servicii de asistenta sociala, preocuparea pentru muncitori se invata pe teren, grija fata de mamele singure se invata fiind doica in apartamentele mici, ponosite etc. Insa, mai intai, trebuie sa decizi sa ai experiente reale de viata. Acestea se bazeaza pe anumite valori in care crezi teoretic. Sa continuam cu selectarea acestor valori.

Ar trebui sa fie evident din descrierea nivelelor superioare din modelul stadial al lui Kohlberg (vezi aici) ca poti fi un om cu principii inalte doar daca te-ai decis asupra lor si te dedici acelui set de valori: de exemplu, devotamentul pentru decizii democratice in stadiul 5 sau pentru o filosofie clara, corecta de viata in stadiul 6.

Aici, obiectivul este sa te incurajez, chiar daca nu ai peste 40 de ani, sa-ti selectezi anumite principii morale calauzitoare pe care le vei folosi, de fapt, pentru a-ti ghida viata, asa cum este descris in stadiul 6.

Te rog sa nu te grabesti parcurgand aceste tabele ca si cum ar fi niste teste de personalitate din ziarul de duminica. Ele sunt cele mai utile liste de principii calauzitoare disponibile. Analiza serioasa a fiecarei valori este necesara pentru ca trebuie sa te decizi asupra celor mai nobile principii prin cantarirea unuia impotriva celuilalt; altfel, esti in pericol sa crezi ca o multime de scopuri sau de principii sunt acceptabile si, astfel, nu te decizi niciodata cu adevarat care sunt cele mai nobile si demne scopuri ale tale.

Pentru ca fiecare valoare sau filosofie de viata te duce intr-o directie diferita, a nu alege coordonatele majore ale existentei tale este acelasi lucru cu a nu fi ghidat sau a fi pierdut din punct de vedere moral.

Treci de doua ori prin liste, mai intai scrii prima reactie si, apoi, a doua oara, ia decizia finala in privinta carei „cai”  este mai morala – cea mai buna cale prin care tu sa fii cea mai buna persoana cu putinta. Aceste decizii ar trebui sa constituie schita de baza pentru principala ta filosofie de viata… un plan idealist pentru viata ta. Aceasta nu este o sarcina usoara.

 

Tabelul 1: Felul meu preferat de a trai

Evalueaza

De acord    Nici acord, nici dezacord            Dezacord

Modalitati de a trai

Modalitatea 1: Prudent si inteligent prezervi ce este mai bun din cultura noastra cu scopul de a dezvolta o lume ordonata, activa si dreapta.
Modalitatea 2: Fii auto-suficient, „descurca-te singur”, evita relatiile sociale apropiate.
Modalitatea 3: Fii iubitor, empatic, preocupat, respectuos si folositor celorlalti, nu lacom, dominator sau agresiv.
Modalitatea 4: Distreaza-te fara sa te implici prea mult. Nu poti controla lumea, asa ca bucura-te de viata pentru ca maine ar putea fi ultima ta zi. Ca sa te bucuri total de viata, gandeste-te mai intai sa fii „numarul 1”
Modalitatea 5: Interactioneaza cu altii ca sa te distrezi si ca sa realizezi scopuri comune. Imparte cu ceilalti ceea ce ai pentru a avea o viata mai buna, nu te retrage si nu fi centrat numai pe propria persoana.
Modalitatea 6: Lucreaza mult ca sa rezolvi problemele pe care le intampini. Nu te uita in trecut si nici nu indrazni sa visezi la viitor; fa ceva! Stiinta ne rezolva multe probleme.
Modalitatea 7: Accepta toate filosofiile, nu doar una anume. Distractia, actiunea si contemplarea in proportii egale reprezinta cea mai buna cale de a trai.
Modalitatea 8: Bucura-te de placerile simple, disponibile, de zi cu zi de acasa, de relaxare si de prieteni.
Modalitatea 9: Inceteaza sa mai cauti, fii receptiv, apoi intelepciunea si lucrurile bune ale vietii vor aparea de buna voie.
Modalitatea 10: Cauta constat auto-controlul, ghidarea ferma a ratiunii si a idealurilor inalte. Pazeste-te de seductia data de confort, de impulsurile egoiste, de impulsul de a „abandona”, etc.
Modalitatea 11: Lumea ideilor, a viselor, a sensibilitatii si auto-cunoasterii este un loc mai bun decat sa traiesti in lumea exterioara.
Modalitatea 12: Foloseste-ti toata forta pe care o ai ca sa construiesti ceva, sa depasesti obstacole, sa „cateri un munte” doar pentru ca este acolo.
Modalitatea 13: Lasa-te folosit de ceilalti, de lume si de marile puteri, in tacere si cu seninatate, deoarece scopurile lor sunt corecte. Lasa sa fie indeplinite adevaratele scopuri ale vietii.

Adaptat dupa Morris, C. Path of Life, Chicago: University of  Chicago, 1973.

 

 

Tabelul 2: Ce scopuri vrei sa atingi in viata?

Cat de important este pentru tine Clasificarea finala a principiilor de viata (numerotezi in functie de importanta)  Valori sau scopuri
Foarte important —> Mai putin important 1. Pace in lume (libera de razboaie si conflicte).
2. Libertate (independenta, libera alegere)
3. Egalitate (fraternitate, oportunitati egale pentru toti)
4. Fericire (multumire)
5. O viata captivanta (o viata activa, stimulatoare)
6. Intelepciune (o intelegere matura a vietii)
7. O viata confortabila(o viata prospera)
8 Respect de sine (stima de sine, te simti bine cu tine insuti)
9. Salvare (salvare religioasa, viata eterna)
10. Iubirea matura (intimitate sexuala si spirituala)
11. Recunoastere sociala (respect, admiratie)
12. Sentiment de implinire (Am avut o contributie durabila)
13. Securitate nationala (protectie impotriva agresorilor)
14. Prietenie autentica (camaraderie apropiata)
15. O lume plina de frumusete (frumuseti ale naturii si arte)
16. Armonie interioara (libertatea fara conflicte interioare)
17. Placere (o viata placuta, linistita)
18. Securitate familiala (sa ai grija de persoanele iubite)

Adaptat din Rokeach, M. The Nature of Human Values. New York: Free Press, 1973.

 

 

Tabelul 3. Ce caracteristici personale iti doresti cel mai mult sa ai?

Cat de important este pentru tine Clasificarea finala a principiilor de viata Valori sau Trasaturi personale
Foarte important —> Mai putin important 1. Auto-control (gandim mai intai, retinut, auto-disciplinat)
2. Onest (sincer, deschis)
3. Iubitor (afectuos, tandru, grijuliu)
4. Ambitios (muncitor, cu aspiratii inalte)
5. Bucuros (vesel din fire)
6. Responsabil (om pe care altii se pot baza, de incredere)
7. Independent (te bazezi pe fortele proprii, iti esti suficient tie insuti)
8. Orizont deschis (minte-deschisa, capabil sa vezi si din perspectiva celorlalti)
9. Politicos (curtenitor, bine manierat)
10. Iertator (dispus sa ierti greselile altora)
11. Intelectual (inteligent, meditativ, cu multe cunostinte)
12. De ajutor (muncesti pentru binele/bunastarea altora)
13. Obedient (ascultator, respectuos)
14. Capabil (competent, eficient, iscusit)
15. Logic (coerent, rational, constientizarea realitatii)
16. Curajos (iti aperi convingerile, esti puternic)
17. Creativ (indraznet, creativ)
18. Curat (ordonat)

Adaptat din Rokeach, M. The Nature of Human Values. New York: Free Press, 1973.

 

 

Sa discutam felul in care altii clasifica aceste valori:

 

Centrarea pe sine (egocentrism) vs. Centrarea pe altii

Dupa ce ai trecut prin cele 3 tabele, ar trebui sa ai o perspectiva mai clara a sensurilor posibile ale vietii, a scopurilor si a posibilelor caracteristici de personalitate. Cu toate acestea, exista o distinctie semnificativa intre sensul in viata si gasirea sensului vietii. De exemplu, poti sa gasesti un sens in viata in timp ce iti faci noi prieteni, observi un apus de soare minunat, esti apropiat de rudele tale, esti priceput la sport, citesti o carte buna, ai o viata sexuala fantastica, etc, dar probabil ca nu vei alege vreuna dintre aceste activitati ca si cum ar fi singurul tau scop final din viata. Decizia apriorica a sensurilor vietii este diferita de experimentarea unui sens aditional, descoperit in timp ce treci prin viata. Tu ar trebui sa decizi care ar trebui sa fie scopurile majore, obiectivele principale din viata ta.

In opinia mea, exista doua scopuri diferite fundamentale in viata: 1) fericirea personala si 2) sa faci bine altora, de exemplu, centrarea pe sine sau centrarea pe altii.

Ambele sunt valori atractive, dar din pacate te duc, de obicei, in directii opuse. Daca vei cauta fericirea in moduri care folosesc interesului propriu, vei pierde multe ocazii de a fi de ajutor altora.

Cei 42, 000 de copii care mor inutil in fiecare zi probabil ca nu pot fi salvati fara sa renunti la o mare parte din petrecerile tale si bunastarea materiala. Daca „iti iubesti aproapele asa cum te iubesti pe tine”, asa cum sugereaza Regula de Aur, cu siguranta ca-ti va fi dor de luxul si distractia frivola. Ca sa devii un ajutor eficace sau un om de stiinta sau un lider inteligent este nevoie de sacrificii. Nu poti merge in ambele directii simultan – recreatie si angajament; alegerile, si de obicei compromisurile, trebuie facute.

 

Acum, putin sprijin in luarea acestei decizii dificile.

Sute de studenti au raspuns acestei intrebari fundamentale:

Este drept din punct de vedere moral si corect pentru mine sa am multa mancare la indemana, haine frumoase, lux, timp si bani pentru distractie, TV si confort, in timp ce alti oameni de pe glob mor de foame, nu au parte de educatie si au o sanatate precara?

Da                         Nu

 

In anul 1970, in jur de 50% obisnuiau sa raspunda DA, in anul 1990, in jur de 75% spuneau Da, este corect. Apoi au scris motivele pentru care au raspuns da sau nu. Motivele au fost sintetizate in 10 afirmatii pentru a putea sa te gandesti mai atent la reactiile tale, in privinta orientarii spre sine (egocentrism) sau orientarii spre altii.

Indica gradul de acord sau dezacord notand fiecare afirmatie pe o scala de la 1 la 5.

Afirmatii

1. Ca sa fiu atat de egocentric incat sa uit de oamenii infometati, bolnavi, fara educatie, nefericiti inseamna sa resping Regula de Aur (fa altora ceea ce ti-ar placea sa ti se faca si tie). Nu as putea trai cu mine insumi si sa fac acest lucru, deoarece consider ca a-i ajuta pe altii este cel mai nobil sens in viata… „Iubiti-va unii pe altii…” (Ioan 15:12)

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

2. Cu cat am mai multe avantaje – sau sper sa am intr-o zi – cu atat sunt mai obligat sa ofer altora si sa lupt pentru oportunitati egale pentru toata lumea. „Pentru fiecare dupa posibilitati; pentru fiecare potrivit nevoilor sale (motto comunist)”.

„Nu mai sta acolo in cada ta din baie si nu mai spune <nu pot sa fac nimic pentru cei saraci> (comentariul studentului)”.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

3. Este corect sa-mi impartasesc resursele cu ceilalti pana cand fiecare va avea nevoile de baza indeplinite. „Cel care are doua haine, sa impartaseasca cu cel care nu are nici una”. Sincer sa fiu, nu cred ca as renunta de buna voie la avantajele si luxul meu, dar as vota pentru un guvern care sa ma faca pe mine (si pe ceilalti) sa fac ceea ce este drept.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

4. Sunt confuz in legatura cu aceasta problema. As vrea sa-i ajut pe ceilalti, dar nu stiu ce sa fac. Este o pierdere teribila atunci cand oamenii mor de foame sau cand un creier capabil este neglijat, dar ce pot face eu ca individ? Chiar as vrea sa stiu.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

5. Desigur, toata lumea ar trebui sa aiba in mod ideal sanse egale pentru un trai mai bun. Si, ar trebui sa contribui ca aceasta situatie sa devina realitate, dar cred ca sistemul este destul de corect asa cum este astazi. Am in vedere taxele pe care le platim deja in tara asta. Mi-am adus si imi voi aduce contributia asa cum se cuvine.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

6. Nu am luat niciodata serios in considerare acest tip de intrebare – si sincer sa fiu, nu-mi place sa ma simt inconfortabil si sa mi se ceara sa raspund acestor afirmatii mai degraba unilaterale si simpliste. Toate acestea suna a idei liberale.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

7. Problemele saracilor sunt cauzate in mare parte de catre guvernele sarace si de intreprinderile mari, de birocratie, dictatori, inflatie, somaj, management prost, de lacomia oamenilor care detin puterea, etc. Eu unul cu siguranta ca nu pot face nimic in legatura cu toate aceste guverne disfunctionale de pe glob.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

8. Binefacatorii care predica despre obligatiile pe care le avem fata de saraci ma supara. Sa lasam pe fiecare sa aiba grija de el insusi. Saracii fac prea multi copii si deseori nici macar nu incearca sa se ajute singuri. Ar putea scapa de saracie daca ar vrea s-o faca. Biserica spune ca „saracii vor exista mereu”, deci asta trebuie sa fie vointa lui Dumnezeu. Oamenii primesc, de obicei, ceea ce merita.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

9. Vreau sa o duc bine, sa am o „viata buna”, o casa draguta, masini, lux, etc. In aceasta tara avem „libertate”, lucru ce rezulta intotdeauna in faptul ca unii oameni vor avea mai mult decat altii. Asa trebuie sa stea lucrurile daca suntem liberi. De ce ar trebui sa sufar doar pentru ca altii sunt nefericiti? In plus, tara noastra nu ar putea sa hraneasca toti oamenii infometati de pe glob, sa-i educe pe toti, sa ingrijeasca toti bolnavii, etc.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

10. Scopul meu in viata este sa fiu fericit, sa-mi petrec timpul intr-un mod placut. Imi pasa de altii, insa am si dreptul sa fac tot ce se poate ca sa castig sau sa-mi ating scopul prin propriile mele eforturi oneste. Prima mea obligatie este sa vad ca familia mea si cu mine avem tot ceea ce ne dorim. Nu-i pot ajuta pe altii daca eu nu sunt fericit, asa ca aceasta se afla pe primul loc.

De acord                                             Dezacord
1                  2                3               4           5

 

Daca la intrebarea principala ai raspuns „nu”, este mai probabil sa fii de acord cu primele 3 sau 4 intrebari care sustin Regula de Aur. Daca ai raspuns „da” la intrebarea principala, vei fi de acord cu afirmatiile de orientare spre sine/egocentrism precum cele de la 5 la 10.

Aceste ultime afirmatii sunt cele mai obisnuite rationalizari folosite in cultura noastra ca sa nu-i ajutam pe cei in nevoie; verifica daca nu cumva raspunsurile tale scot la iveala pretexte sau mecanisme de fuga de propria constiinta.

Evident, o persoana ar putea sa urmareasca ambele modalitati de a fi fericit (alegerile 7, 8 si 9 de mai sus) si Regula de Aur (alegerile 1, 2 si 3) intr-un mod partial (si cei mai multi asa facem); sau, in cazul in care un individ este foarte norocos, ar putea sa se simta extrem de fericit in viata in timp ce-i ajuta pe ceilalti. Inversa este destul de improbabila, de exemplu, sa faci un mare bine cuiva in timp ce cauti in primul rand placerea personala.

 

Ce este gresit cu faptul de a pune pe primul loc fericirea personala si succesul financiar?

Auzim frecvent comentarii precum: „trebuie sa-ti vezi de tine” sau „acei oameni chiar stiu cum sa traiasca… cum sa se distreze” sau „trebuie mai intai sa fii tu fericit inainte sa-i ajuti pe altii sa fie fericiti”. Toate acestea sunt justificari obisnuite pentru a fi fericit. Dar, cine este mai fericit, persoana devotata distractiilor sau persoana devotata ajutorului celuilalt?

Rimland(1982) a facut un experiment simplu. Incearca-l si tu acum. Fa o lista cu 10 oameni pe care-i cunosti cel mai bine. Evalueaza pe fiecare, fie ca fericit, fie ca nefericit. Apoi, evalueaza pe fiecare in functie de egocentrism (centrarea pe sine) sau de orientarea spre altii. Rimland a descoperit ca oamenii fericiti erau intr-o mult mai mare masura lipsiti de egoism decat cei egoisti.

Este ciudat ca fericirea vine din partea oamenilor care au decis sa nu o caute ca si cum ar fi principalul lor scop in viata. Aceasta apare ca un bonus al ajutorului oferit celorlalti.

Exista numeroase dovezi ca lupta pentru putere, faima, avere si bunuri materiale – parti din „Visul American” – mai mult decat pentru relatii de calitate, dezvoltare personala si altruism se asociaza unei anxietati mai mari, unei depresii profunde si unei functionalitati per ansamblu deficitare (Kasser & Ryan, 1993). Pe scurt, materialismul poate fi nociv pentru sanatatea ta mentala (si spirituala). Asa cum a observat Fromm (vezi cartea A avea sau a fi, 2013), focalizarea pe „a avea” ne distrage de la „a fi” cei mai buni oameni cu putinta.

———————————————————————————————————————————————————————————————–

Urmareste banii si securitatea si inima ta nu se va desclesta niciodata. Daca iti pasa de aprobarea oamenilor, tu vei fi prizonierul lor. Fa-ti treaba si apoi retrage-te. Aceasta este singura cale catre serenitate.
-Lao-Tzu, 500BC

O persoana superioara se gandeste intotdeauna la virtute; o persoana obisnuita se gandeste mereu la confort.
-Confucius

————————————————————————————————————————————————————————————————-

 

Alegerea dintre (1) fericire sau bunastarea materiala si (2) altruismul, ca fiind cel mai inalt scop in viata ar putea avea un impact profund asupra intregii tale vieti. Tine minte ca doar cativa oameni sunt capabili sa-si urmeze cele mai inalte valori tot timpul; persoana grijulie este egoista in anumite feluri, iar hedonistul ajuta din cand in cand pe altii.
Cu toate acestea, fara valorile tale cele mai inalte in prim planul constiintei tale, zi de zi, este improbabil ca viata ta sa fie bine directionata.

 

 

Fragmente traduse si adaptate din Psychological Self-Help –  Clayton E. Tucker-Ladd

astratex.ro

Lasa un comentariu