Copii cu dotare aptitudinala inalta



answear.ro

 

In jurul nostru observam in fiecare zi oameni diferiti. Aceste diferente nu se refera doar la inaltime, forma fizica, conturul fetei, culoarea pielii, ci, mai ales la felul de manifestare al fiecaruia, la ritmul activitatii, la calitatea muncii sale. De asemenea, aceste diferente sunt constatate si la nivel intelectual, nivel de care depind in cea mai mare masura reusita sau nereusita unei activitati.

Cercetatorii nu s-au pus de acord in privinta stabilirii coeficientului intelectual (QI) al unui copil supradotat. Aceasta valoare oscileaza de la un studiu la altul, insa lucrul cu care sunt de acord toti autorii este faptul ca acesti copii supradotati se situeaza la un nivel intelectual peste medie. Ei au capacitati intelectuale peste medie, dar au si nevoi speciale.

In ultima vreme, aceasta este ideea care domina universul conceptual al supradotarii.

Despre exceptionalitate sau supradotare putem vorbi inca de timpuriu. Inca din copilarie, un copil poate fi identificat si consemnat ca supradotat, in urma unor testari temeinice. Relatia scoala – familie trebuie sa fie una de colaborare si sustinere reciproca. Foarte multi parinti considera un copil supradotat ca pe o nereusita sau ca pe o vesnica problema. De ce? Pentru ca pur si simplu nu stiu care este pozitia pe care ar trebui sa o adopte fata de copilul lor, nu stiu cum sa se comporte.

Ideal ar fi ca fiecare elev supradotat sa aiba posibilitatea de a se dezvolta normal in familie si la scoala, fara a simti frustrare si nesiguranta. Poate un curriculum diferentiat si personalizat ar fi in masura sa satisfaca cerintele cognitive ale copilului supradotat, dar ce facem cu latura sa afectiva?

Este foarte bine cunoscut ca elevii supradotati nu sunt lipsiti de probleme, dar mai ales ei constituie problema. Tulburarile apar atunci cand ei constentizeaza faptul ca sunt altfel decat cei de varsta lor.

De cele mai multe ori problemele apar la nivel afectiv si apoi se reflecta si in rezultatele scolare. Daca ar fi sa amintim cateva dintre problemele elevilor supradotati, ar trebui sa spunem ca inadaptarea sociala este una dintre cele mai importante.

De la faptul ca acest copil nu reuseste sa se adapteze situatiei sale, pornesc toate neplacerile ulterioare care ajung sa-l copleseasca. Este vorba atat de esec scolar, cat si de esec relational. Copilul supradotat este de cele mai multe ori izolat, inchis in sine si sub o presiune permanenta, care conduce la anxietate. Numai cu ajutorul familiei si a unui specialist, copilul va reusi sa depaseasca aceasta situatie.

Profesorii elevilor supradotati sunt persoane in masura sa-i ajute, deoarece una dintre caracteristicile comune copiilor cu aptitudini superioare este dificila integrare in viata scolara. Fara indrumare elevul se va multumi doar sa indeplineasca sarcinile scolare care nu-l solicita prea mult din punct de vedere intelectual. In cazul acesta se poate vorbi chiar de o subrealizare scolara, copilul nefiind pus in valoare, nefiind stimulat indeajuns.dEpurtat.ro

Supradotarea este o manifestare umana deosebita, cu multiple fatete, avand ca element comun exceptionalitatea si fiind realizata prin combinarea fericita a unor capacitati intelectuale si aptitudini cu anumite trasaturi de personalitate.

Cu toate progresele psihologiei, geneticii si neurofiziologiei, originea capacitatilor intelectuale continua sa ramana partial neelucidata.

Mai mult, aparitia unor noi tehnologii de psihologie cognitiva ca aceea a “inteligentei multiple” elaborata de H. Gardner (1994, 1995) pare a complica si mai mult lucrurile, mutand accentul de pe delimitarea dintre inteligenta generala si cea speciala, pe discriminarea intre orice forma de inteligenta si alti factori de personalitate.
Ca axioma psihopedagogica, s-a impus astazi teoria intercorelatiei factorilor ereditari, de mediu si de educatie in determinarea performantelor intelectuale.

Definitii

“Copiii capabili de performanta inalta sunt cei identificati de persoane autorizate ca avand realizari si /sau aptitudini potentiale in oricare din urmatoarele domenii, izolate sau combinate:

  • capacitate intelectuala generala;
  • aptitudini academice specifice;
  • gandire productiva sau creativa;
  • abilitate de leadership;
  • talent pentru arte vizuale sau scenice;
  • aptitudini psihomotrice.

Acesti copii au nevoie de programe diferentiate si /sau servicii in plus fata de cele oferite in scoala obisnuita, in vederea realizarii contributiei lor fata de sine si fata de societate.”
(Raportul Maryland, Comisia pentru Educatie a Congresului SUA)

Supradotarea reprezinta un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale sau specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime de experientele obisnuite furnizate de scoala.

Special Education Information Handbook, Toronto: Ministry of Education, Ontario, 1984

“Excelenta intelectuala poate fi evaluata global, la scara ontogenezei, prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. Succesul global este un construct psihopedagogic si sociologic care exprima atat evolutia in context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative, motivationale si afctive, cat si gradul lor de recunastere in sistemele de valori ale individului si ale societatii.”
(Carmen Cretu. Curriculum diferentiat si personalizat. Iasi: Polirom, 1998, p. 16-17)

“Exceptionalitatea intelectuala este un construct complex, multidimensional, care poate fi abordat din multiple puncte de vedere: componential (mecanismele mentale care determina nivelele exceptionale ale inteligentei); experiential (abilitatile de a face fata elementelor de noutate si abilitatile de a forma automatisme in prelucrarea informatiei); contextual (capacitatea de adaptare, transformare si selectare a mediului).
Pe baza acestei teorii “triarhice” sunt delimitate trei forme de manifestare a inteligentei: analitica, sintetica si practica. Pentru analiza complexitatii fenomenului exceptionalitatii intelctuale avem nevoie de un concept mai larg decat cel de inteligenta. In acest scop, este propus conceptul de inteligenta succesuala.”
(R. Stenberg, 1985, 1986, 1998)

Dotare aptitudinala inalta. Caracteristici.

In literatura de specialitate exista tot mai multe preocupari orientate spre identificarea, inventarierea si clasificarea caracteristicilor psihocomportamentale ale indivizilor dotati si talentati. Prezentam in continuare o sinteza a caracteristicilor specifice copiilor supradotati, vizand domeniile:

Cognitiv:
Majoritatea autorilor remarca drept definitorii urmatoarele trasaturi:

  • inteligenta superioara mediei;
  • capacitate inalta de concentrare;
  • memorie superior dotata;
  • dezvoltare precoce a vocabularului;
  • precizia si expresivitatea comunicarii;
  • originalitatea gandirii;
  • aptitudini in utilizarea sistemelor de simboluri;
  • intuitie;
  • spirit de observatie;
  • gandire probabilistica;
  • spirit investigativ;
  • claritate si precizie in formularea ideilor.

Afectiv – motivational

  • emotivitate;
  • senzitivitate generala marita;
  • simtul umorului;
  • nivel inalt de energie, vitalitate;
  • trairi emotionale intense;
  • activism;
  • atasament si angajare personale puternice;
  • sensibilitate artistica;
  • motivatie intrinseca pentru invatare;
  • urmarirea unor idealuri;
  • anxietate;
  • sentimente de izolare;
  • interese academice multiple;
  • nivel inalt de aspiratii;

Personalitatea

  • perseverenta;
  • spirit de initiativa;
  • calitati carismatice;
  • optimism;
  • sentimentul de a fi diferit de colegii de varsta;
  • tendinta de dominare in relatiile cu colegii;
  • voluntarism;
  • dorinta de dezbatere.

Riscurile specifice

Copiii supradotati sunt predispusi la riscuri multiple datorita faptului ca societatea nu prezinta sisteme adecvate care sa se adreseze acestei categorii. Chiar profesorii, prin cursurile de pedagogie, sunt orientati sa se ocupe de “elevul mediu”, de prototipul elevului standard, astfel ca “talentatii trebuie invatati sa-si poarte povara propriului talent”.

Pe de alta parte, si parintii sunt nepregatiti in fata unui copil exceptional. Lipsiti de cele mai multe ori de sprijinul necesar, acesti copii pot traversa situatii de subrealizare scolara, de izolare si de socializare dificila, inhibitii intelectuale, stari depresive, dificultati ce decurg din decalajul dintre dezvoltarea cognitiva si cea afectiva.

Aceste riscuri sunt urmatoarele:

  • Dizarmoniile dezvoltarii pshice – se refera la decalajul dintre dezvoltarea cognitiva/ intelectuala si cea emotionala. Copiii dotati adesea sufera de o lipsa de sincronicitate in dezvoltarea lor intelectuala, afectiva si psihomotorie, care afecteaza o serie de aspecte ale vietii lor si care poate produce probleme psihologice.
    Adesea, exista o mare discrepanta intre inteligenta si maturitatea emotionala. Anxietatile si temerile il pot coplesi pe copil cand “inteligenta sa ii furnizeaza informatii care provoaca anxietate, pe care el este capabil sa le proceseze adecvat” (Terrasier).
  • Dificultatile dezvoltarii socio-emotionale – constau in dificultati de socializare. Copiii cu aptitudini inalte sunt adesea predipusi la insingurare. Avand idei, interese, preferinte diferite, ei se confrunta cu reactiile ostile ale celor din jur.
  • Inhibitia intelectuala – se diferentiaza in doua tipuri clasice:

– pierderea definitiva a potentialului intelectual sau, cel putin, a aptitudinilor intelectuale inalte (“lumina care se stinge“)

– pierderea momentana a capacitatii intelectuale cu posibilitatea recuperarii (“scaderea tensiunii“).

  • Depresia succesului” si sinuciderile. “Depresia succesului” este o sintagma folosita de D.M. Farell pentru a desemna incapacitatea “celui obisnuit doar sa invinga” sa faca fata esecului accidental. Depresia succesului apare la unii copii care au experimentat doar succesul continuu, ei neavand structuri, abilitati de a suporta esecul real.
  • Subrealizarea scolara – defineste situatia elevilor care nu promoveaza sarcinile scolare, cat si a celor care nu isi ating cotele personale ale performantei in diferite domenii de activitate datorita unei multitudini de variabile de personalitate care interactioneaza cu conditiile neadecvate de mediu educational formal si informal.
  • Riscul neidentificarii – apare frecvent la copiii care fac parte din categorii speciale de superior dotati – cum ar fi din grupuri minoritare sau dintr-o cultura diferita.

Recunoasterea sociala a excelentei este un proces complex si intampina multiple probleme subiective si obiective. Rata irosirii talentelor este proportionala cu incapacitatea manageriala a comunitatilor profesionale de a crea conditii de valorificare a resurselor umane. Tocmai de aceea, afirmarea si consacrarea capacitatilor inalte se impun a fi analizate si proiectate cu metodologii stiintifice, ca etape integrate in asistenta psihopedagogica speciala.

 

dyfashion.ro

Lasa un comentariu