Consolidarea relatiei parinte-copil



mycloset.ro

 

Exercitiul 1. “Cuvinte intelepte”

Parintii isi invata copiii in diferite situatii de viata. Va rugam sa va ganditi si sa completati spatiile libere cu “cuvinte intelepte” pe care i le-ati spune copilului cu privire la urmatoarele subiecte si situatii de viata:

PRIETENI ………………………………………………………………………….

TIMP LIBER ………………………………………………………………………..

MUNCA …………………………………………………………………………..

MORALITATE ………………………………………………………………………

IUBIRE…………………………………………………………………………….

CASATORIE ………………………………………………………………………..

 elefant.ro

TINETI MINTE: acei parinti care isi iubesc copilul evita sa ii diminueze personalitatea.

 

Exercitiul 2. “Harta relatiilor familiale”

Exercitiul constituie o diagnoza a relatiei parinte copil si vine in sprijinul consolidarii acesteia, ca baza a colaborarii in procesul alegerii carierei.

Pentru reusita exercitiului trebuie ca cei doi protagonisti, Parintele “P”, si Copilul “C” sa-si acorde timp reciproc, intr-un cadru in care sa nu fie deranjati, si sa participe cu o atitudine de deschidere si sinceritate.

Etapa 1: Scrierea panelelor (15 minute)

Fiecare dintre cei doi, parintele  si copilul, iau cate 2 pagini A4 pe care le indoaie pe jumatate, si le noteaza astfel: P-S; PP-SS

P:

Cred ca cele mai importante calitati ale mele sunt:

1. Eu sunt…
2. Eu sunt capabil sa…

20. Eu stiu sa …

S:

1.Ceea ce nu imi place la mine este … (sau) Nu mi-a placut de mine atunci cand…
2.

10.

PP :

1.Ceea ce apreciez la tine este …(sau)
2.Mi-a placut de tine atunci cand….

10.

SS :

1. Ma deranjeaza atunci cand tu faci…. deoarece…
2. Ma deranjeaza atunci cand tu faci …. deoarece
……
10.

P: In panelul P (putere) fiecare parte scrie care sunt cele mai importante 20 calitati ale sale. Acestea se vor inscrie sub forma unor propozitiii care incep cu Eu sunt…, Eu sunt capabil sa….., sau Eu stiu sa…

S: In panelul S (slabiciune) treceti cele mai importante lipsuri ale Dvs., ceea ce nu va place la propria dvs persoana, prin fraze care incep cu “Ceea ce nu imi place la mine este…, sau Nu mi-a placut de mine atunci cand…

Este un pas important intr-o relatie a recunoaste ca nu suntem perfecti, ca putem gresi. Aceasta ne face mai umani si mai accesibili.

PP: In panelul PP vom trece acele calitati pe care le apreciem la celalalt, calitatile pe care i le vedem. Adica parintele va scrie ce anume apreciaza la copil, si copilul la parinte, prin fraze care incep cu Ceea ce apreciez la tine este … sau Mi-a placut de tine atunci cand….

De multe ori uitam sa ne comunicam aprecierea pentru celalalt, dar in acelasi timp fiecaruia din noi ii place sa stie ca cineva il apreciaza.

SS: In acest panel vom trece ceea ce ne deranjeaza la celalalt in relatia noastra cu el prin mesaje de tip EU, si anume toate cele 10 puncte vor avea structura: ma deranjeaza  atunci cand tu faci… deoarece…., sau  Mie nu imi place atunci cand tu faci….deoarece….

 

Etapa 2: reflectii personale (10 minute):

Fiecare parte pastreaza propria fisa P-S, si da celuilalt fisa cu panelele PP-SS. Fiecare parte compara panelul P din fisa proprie cu PP din fisa primita, adica compara calitatile personale asa cum si le vede el insusi cu modul in care acestea sunt vazute de celalalt:

a. Putem avea aceleasi calitati prezente in ambele panele ceea ce demonstreaza existenta si manifestarea acestora. Avem un sentiment bun atunci cand stim ca ne sunt apreciate calitatile.

b. Exista calitati in PP pe care nu le-am trecut in P? Este un lucru minunat sa stii ca cineva iti apreciaza o calitate careia tu insuti nu i-ai acordat prea multa importanta.

c. Exista calitati in P care nu apar in PP? Trebuie sa ne punem problema daca nu ne supra-apreciem si trebuie sa ne intrebam: daca aceasta calitate o avem cu adevarat, atunci de ce nu se manifesta?

d. Putem avea lipsuri evidentiate de ambele panele. A avea defecte, lipsuri, greseli, poate parea o piedica in calea unei relatii bune, dar din contra, aceasta constituie o buna baza pentru colaborare, deoarece parintele care recunoaste faptul ca nu este perfect si are el insusi nevoie de schimbare creaza o punte de legatura, de solidaritate cu copilul, deoarece arata ca si el se afla in aceeasi pozitie cu copilul.

e. Exista lipsuri evidentiate in S dar care nu apar in SS? Este un lucru imbucurator sa stii ca o deficienta pe care ti-o asumi nu produce disconfort celuilalt, deci nu este chiar atat de grav si astfel exista potentialul unei corectari.

f. Exista lipsuri evidentiate in SS, dar care nu apar in S? Aici se afla adevaratele probleme care impiedica dezvoltarea unei relatii mai bune intre parinte si copil.

Aici se pot afla problemele pe care le avem, dar pe care nu vrem sa le recunoastem.

 

Etapa a 3-a: Dezbateri (15 minute)

In aceasta etapa incepem dialogul intre parti. Putem deschide dialogul trecand pe scurt peste punctele a, b, c, d, e exprimand rezultatele reflectiilor personale, inainte de a ajunge la f.

Parintele trebuie sa aiba initiativa discutiei abordand pe rand toate punctele critice din SS atat din panelul personal cat si din cel al copilului. Discutia nu trebuie sa se transforme intr-o cearta, intr-o confruntare pe ton ridicat, ci are rolul sa identifice care din problemele puse in discutie sunt reale si care ascund in spatele lor, de fapt, alte probleme.

Discutia se poate considera un success daca:

  • Fiecare parte constientizeaza ca exista cateva elemente care le perturba relatia
  • Fiecare parte isi asuma macar o greseala din lista celor 10 din panelul SS, si recunoaste ca trebuie sa-si schimbe comportamentul.

 

Etapa a 4-a: Negocierea (20 minute)

Se alege una dintre problemele identificate, pentru a-i gasi o solutie, si se trateaza astfel:

  • Se defineste problema
  • Se intocmeste o lista cu propuneri venite din partea ambelor parti, fara a le cenzura, critica, evalua. Toate propunerile se scriu pe o lista, pana la epuizarea ideilor.
  • Se analizeaza ideile. Se inlatura cele considerate absolut inacceptabile pentru una sau alta dintre parti.
  • Se negociaza pe rand ideile ramase, se combina intre ele, se fac compromisuri de ambele parti pana cand se ajunge la o solutie acceptabila de catre ambele parti. In mod similar se abordeaza urmatoarele probleme, pana la epuizare, dar nu neaparat in aceeasi sesiune de discutii.

 

In continuare va oferim un exemplu (Ardelean, 2004):

Parintele spune: Inteleg ca iti place sa te joci cu prietenii pe computer la „internet cafe”. Totusi, trebuie sa intelegi ca suntem ingrijorati, in special pentru ca nu stim la ce fel de programe va uitati acolo, sper ca nu la cele pentru adulti. Si nu stim cu ce fel de „prieteni” iti petreci timpul.

Sa vedem ce putem face pentru a rezolva aceasta problema. Sa scriem pe o hartie ce anume ti-ar placea, iar eu voi scrie ce ne-ar placea noua ca parinti:

LISTA COPILULUI:

  • Sa am acces la computer
  • Sa am voie sa ma joc pe computer
  • Impreuna cu prietenii mei
  • Parintii sa aiba incredere in mine din nou

 

LISTA PARINTELUI:

  • Restabilirea increderii in copil
  • Securitatea/siguranta  copilului din punct  de vedere al mediului, prietenilor, programelor  urmarite, a fi pe strada la ore tarzii.
  • Sa nu isi neglijeze lectiile
  • Sa nu petreaca  prea mult timp in fata calculatorului

Acum cautam solutii; fiecare isi da cu parerea si se intocmeste lista posibilelor solutii:

1. Copilul va folosi calculatorul tatalui, asa cum este (limitat, conditionat)

2. Copilul sa aiba propriul calculator in camera lui.

3. O data pe saptamana sa aiba voie sa mearga la Internet

4. Eliminam total calculatorul din viata noastra pentru ca ne aduce numai probleme,si in schimb vom merge la iarba verde in fiecare weekend ( interventia mamei)

5. Conectam calculatorul de acasa la internet si astfel se poate juca impreuna cu prietenii in retea.

 

Acum evaluam solutiile impreuna:

1. Parintele protesteaza ca Copilul va sta din nou, prea mult, la computer.

2. Inacceptabil pentru parinti, nu au suficienti bani.

3. Copilul protesteaza ca este insuficient.

4. Inacceptabil atat pentru Copil cat si pentru Parinte.

5. Inacceptabil pentru Copil.

Au ramas doua posibilitati, 1 si 3 . Prin negociere s-a luat urmatoarea decizie:

 

Continutul deciziei     Structura deciziei
Copilul          Cine face?
Are voie sa se joace o ora pe zi pe computerul de acasa          Ce face?
Cu conditia ca tema sa fie facuta in prealabil, iar sambata  are voie sa se joace 3 ore cu prietenii la Internet Cafe cu conditia ca tatal sau sa poata verifica unde este acest Internet si ce se intampla acolo          Cum face?

 

Cine verifica?

Tatal poate verifica atat calculatorul de acasa si poate face si vizite neprevazute la Internet (nu foarte  des!!!) pentru a verifica ce fac acolo, cu conditia sa gaseasca un motiv plauzibil pentru ceilalti prieteni, ca de exemplu: “uite, ti-am adus cheia pentru ca noi mergem la …”, sau “am uitat sa iau de la tine Club cardul , etc.” Mama verifica temele prin sondaj.

Ce se intampla daca regula este incalcata?

Daca nu se supune regulii, copilul pierde dreptul de a iesii din casa si de a folosi calculatorul timp de o luna.

Daca situatia se repeta, vom analiza situatia din nou. (Daca in timpul aplicarii deciziei se intampla sa se abata putin de la regula, NU ii vom acorda atentie, trecem peste, trebuie sa fim intelegatori. Daca „mica” incalcare devine regulata trebuie sa ii atragem atentia „cred ca ne-am abatut de la regula din nou, sa ne amintim ca am luat o decizie IMPREUNA.)

Copilul poate cere, iar parintii TREBUIE sa ii asigure drepturile promise

Daca din diferite motive parintii nu se pot tine de regula, vor trebui sa ii ofere compensatii. De exemplu, daca tatal are atat de mult de lucru la calculator incat nu ii poate asigura ora promisa, va trebui sa ii dea voie sa mearga la Internet.

Acesta este un exemplu didactic. Nu exista solutii prefabricate pentru orice problema sau conflict, pentru ca partile care sunt implicate sunt individualizate si au nevoi si interese specifice. O solutie care functioneaza cu o familie, o situatie, nu va functiona  in acelasi mod intr-o alta familie, sau in alta situatie.

Nu exista solutii bune sau rele, ci solutii acceptate sau neacceptate!

 

Sursa: Exercitiu creat de Ardelean  R., bazat pe Teoria Johari Window, Analiza SWOT si testul verbal proiectiv “WAY”-Who Are You, apud Luca, 1998)

astratex.ro

Lasa un comentariu