Conduitele antistres



avon.ro

 

Pentru o rutina de eliminare a efectelor distresurilor majore, in orice situatie se porneste de la o anumita baza, legata de doua concepte fundamentale: nivelul de aspiratie (K. Lewin) si nevoile psihologice fundamentale.

Reglarea nivelului de aspiratie se face in functie de nivelul de posibilitati; nivelul de aspiratie trebuie sa fie cu putin peste posibilitati, pentru a determina o mobilizare optima a resurselor. Conform acestei teorii, frustrarea consta in diferenta dintre aspiratii si posibilitati.

Nevoile psihologice fundamentale:

  • de securitate pe termen lung (casa, serviciu, familie);
  • de afiliere – fundamentala pentru copiii mici, in special, dar se pastreaza intreaga viata; o noua culme a acestei nevoi se inregistreaza la momentul casatoriei, dar si la varsta senectutii
  • de noutate a experientei.

Sindromul „burn-out“: „combustie interioara“, cauzata de un mediu profesional care aduce putina satisfactie, dar in care individul investeste foarte mult; implica o puternica uzura afectiva. Indiferent de mediul profesional, acest sindrom nu apare la cei cu o uriasa rezerva afectiva pozitiva, data de viata din caminul personal.

Sindromul se caracterizeaza prin aparitia de tulburari psihosomatice intense – dureri difuze, varsaturi, cresterea tensiunii arteriale, ulcer, diabet. De asemenea, se caracterizeaza prin aparitia de tulburari psihice: nervozitate, anxietate, mai ales depresie; trairea dureroasa a esecului.

H. Selye considera ca ne nastem cu o capacitate de a face fata stresurilor – energia de stres, din care fiecare stres „musca“ cate putin.

Compartimentele energiei de stres (dupa Vera Birkenbihl):

Resurse biologice – Cum ma simt – Timpul Liber – Activitatea – Autoperfectionarea
A                              B                    C                 D                       E

Din punctul de vedere al conduitelor antistres, trebuie gestionata aceasta energie de stres, care se poate economisi sau chiar reface.avon.ro

Energia de stres A este reprezentata de resursele biologice (sanatatea); consumata, duce la imbolnavire. Celelalte patru tipuri de energie de stres sunt tributare resurselor biologice si, in acelasi timp, contribuie, ca resurse, la insanatosire.

Energia de stres B reprezinta energia de care dispune individul cand se simte bine. Ea reprezinta satisfactia de fond, echilibrul afectiv. Consumata, determina stari de iritare, depresie.

Energia de stres C vizeaza gestiunea timpului si deriva din raportul intre Cronos (presiunea timpului) si Chairos (timpul alocat relaxarii, „aici si acum“).

Energia de stres D se refera la timpul ocupat cu activitatea; acest timp poate fi valorificat (pentru sine sau pentru altii) ori pierdut. Este vorba de activitatile consumatoare de energie si timp; se masoara in intensitatea efortului fizic sau intelectual si in timpul ocupat.

Energia de stres E vizeaza autoperfectionarea si este dependenta de consumul celorlalte tipuri de energie.

Boala, in anumite situatii, creeaza anumite disponibilitati de timp si permite o autoevaluare autocritica a drumului parcurs in viata si o revizuire a modului de viata (la firile superioare).

 

Note de curs – Psihologie medicala

avon.ro

Lasa un comentariu