Comunicati eficient si sigur!



avon.ro

    Pezentarea de tip expunere

Discursul-expunere reprezinta partea finala a unui demers initial, in vederea transmiterii unui anumit mesaj spre un anumit grup, intr-un anumit scop.

Emitatorul este oratorul
Receptorul
este audienta
Mesajul este vorbit (dar in continut pot aparea si elemente scrise, inregistrate audio-video)
Canalul este deci limba vorbita (dar poate face apel si la alte compartimente).

Pentru o expunere memorabila, este absolut necesara pregatirea minutioasa a evenimentului. Elementele care trebuie avute in vedere in analiza prealabila pregatirii discursului: audienta, mesajul (selectia continutului, structurarea rationamentului, timing-ul, suportul discursului). Cu alte cuvinte:

  • Care e scopul intrunirii?
  • Care e durata expunerii?
  • Cui ma voi adresa?
  • Ce voi comunica?
  • Cum voi comunica?

 

Audienta

Trebuie culese informatii despre:

  • dimensiunea audientei, pentru a proiecta:
    – spatiul de desfasurare
    – structurarea mesajului si utilizarea mijloacelor ajutatoare
    – strategiile de prezentare, activitatile (in functie si de comportamentul si emotiile grupului)
  • structura audientei (pentru omogenitate, varsta, grad de pregatire, motivatie)
  • tipul discursului si finalitatea lui.

Posibile intrebari de evaluare prealabila a audientei:

 Cate persoane vor participa? Ce le face sa participe la intalnire? Ce interes au ele cu tema expunerii? Ce rezultat va avea intrunirea? Intrunirea face parte dintr-o serie anume? Daca da, care au fost erorile si succesele la cele dinainte?

Se recomanda eventual desenarea repartizarii in spatiu a audientei, a posibilelor grupuri, a pozitiei oratorului etc.avon.ro

Relatia dintre orator si audienta in timpul expunerii este influentata de o serie de factori:

  • prima impresie (este decisiva);
  • atentia (in astfel de cazuri este foarte putin controlata de vointa);
  • primul pas: sa aratati ca impartasiti aceleasi interese ca si publicul.
  • mentinerea unor conditii emotionale adecvate desfasurarii discursului;
  • durata maxima a unei ascultari atente nu depaseste 20-30 minute;
  • acuitatea intelectuala (variaza in timpul zilei); lucrurile importante: la inceput, apoi o pauza la fiecare 10-15 minute;
  • atentia se deconecteaza automat la stimulii repetitivi.

Materialul de prezentat

Etapa selectiei este foarte importanta, are un caracter creativ. Atentia trebuie deplasata apoi spre asigurarea unei structuri coerente a expunerii.

Pentru a face o selectie judicioasa, prima decizie pe care o veti lua tinand cont de audienta si scopul intrunirii va fi la ce trebuie sa renuntati din materialul pe care-l aveti la indemana. Ca specialist, veti sti ce nu trebuie neaparat sa cunoasca audienta.

De ce taiere si nu adaugare? Pentru ca volumul informatiei pe care putem sa-l transmitem prin comunicare verbala este redus, pentru ca audienta va retine dupa cateva ore doar cateva idei, nu detalii, pentru ca un discurs trebuie doar sa incante, sa trezeasca interesul pentru o tema, pe care apoi ascultatorul o poate studia cu succes pe cont propriu.
Este o greseala sa incercati sa transmiteti verbal informatii ce pot fi transmise doar in scris!

Chiar daca tema pe care vreti sa o expuneti este cu totul noua pentru audienta, in selectarea materialului amestecati ideile noi cu unele idei mai vechi. Ascultatorul trebuie sa gaseasca in peisajul pe care-l zugraviti si lucruri cunoscute.

Pentru a facilita intelegerea, folositi exemple. Alegeti numai exemplele cele mai bune! Exemplele pe care le dati trebuie sa fie scurte, familiare si concrete. Exemplele trebuie alese cu grija inaintea expunerii.

Atat pentru mentinerea treaza a atentiei, cat si pentru a oferi scurte pauze pentru destindere si facilitarea memorarii ideilor noi, este recomandabil ca in expunerile lungi sa alternati teoria cu anecdotele, seriosul cu umorul. Si aici trebuie masura. Este preferabil sa meditati asupra anecdotelor potrivite inaintea discursului.Pentru a crea audientei aceasta senzatie, trebuie creat un tipar in care sa turnati materialul, trebuie sa-i dati o forma, o structura pe care auditoriul sa o perceapa foarte repede pentru a pune ordine in idei.

Nu ezitati sa desenati sau sa scrieti pe hartie aceasta structura, atat pentru uzul dumneavoastra, cat si mai tarziu, pentru uzul audientei. Tabla, un retroproiector, sau alt mijloc vizual de comunicare pot folosi la prezentarea initiala a structurii si la marcarea succesiva a etapelor pe care le ati parcurs.

Ascultatorul se va simti in siguranta daca vede evolutia expunerii. Daca aceasta evolutie va fi in concordanta si cu timingul anuntat, el va va privi cu simpatie, nu va fi ostil, atmosfera va fi destinsa, iar receptivitatea lui va fi mai mare decat in cazul in care “luminita de la capatul tunelului intarzie sa apara”.

Pentru a pastra claritatea discursului si increderea audientei trebuie sa fiti mereu atenti la definirea termenilor, la exemple, la probe, alternative, la sursa informatiei si la fiabilitatea materialului pregatat. Iar acestea toate se fac in momentul in care (in etapa pregatttoare a discursului) verificati cum corespunde structura adoptata scopului urmarit.

Expunerea memorabila

Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Cum si cat uitam?

dupa 1 ora:             mai mult de 50%

dupa 9 ore:             aproximativ 60%

dupa 1 luna:           circa 80%

Ideile expuse la inceput si la sfarsit sunt retinute mai usor (sau pauze de cafea).

 Exista cateva reguli pentru prepararea expunerii:

1. Fiti constienti ca cea mai mare parte a informatiei se va pierde, deci concentrati-va pe ideile de baza.
2. O organizare clara si o structura usor identificabile ajuta memoria; idei ordonate logic, aerisit si accesibil.
3. Este important sa existe un interval de timp intre expunerea unei informatii si memorarea ei. Deci, utilizati pauzele semnificative, repetitiile (eventual sub forme diferite).

Sursa: scribd.com

 

avon.ro

Lasa un comentariu