Ce inseamna sa fii parinte?



Cateva aspecte

A fi parinte reprezinta o responsabilitate uriasa. Ea este impartita pe mai multe planuri, dar ce este cel mai important este ca aceasta responsabilitate porneste de la a avea in maini o viata a unui om. Bebelusul se dezvolta in preajma adultului, deci tot ceea ce face, gandeste despre el sau simte si manifesta in legatura cu el va avea un impact asupra formarii sale.

A fi parinte inseamna in primul rand ca esti cel care asigura copilului adapost, imbracaminte si hrana. In cartea „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor” de Gary Chapman si Ross Campbell, scrie: „Alte nevoi, in special cele fizice, sunt mai usor de recunoscut si, de obicei, mai usor de satisfacut, dar nu aduc aceeasi implinire ori nu au un rol suficient de important in schimbarile ce au loc de-a lungul vietii. Sigur ca trebuie sa le asiguram copiilor nostri un adapost, hrana si haine. Dar trebuie sa ne asumam si raspunderea formarii lor mentale si sentimentale precum si aceea a sanatatii lor.”

Astfel ca, a fi parinte nu inseamna doar a satisface nevoile de baza ale copiilor, ci inseamna a-ti asuma raspunderea pentru formarea lor ca intreg. De exemplu, este foarte important ca un copil sa aiba o imagine de sine sanatoasa si un sentiment al valorii personale. In cazul in care acest lucru nu se intampla, exista doua variante: a avea un copil cu o imagine de sine exagerat de buna sau unul care nu are un simt al valorii personale. Primul va fi tentat sa creada ca orice este permis si ca poate sa dicteze lumii orice doreste, iar cel de-al doilea va avea senzatia ca nu conteaza, ca nu este bun de nimic: „Copilul cu o parere despre sine exagerat de buna se considera superior altora- […], meritand, prin urmare, orice isi doreste. Copilul care se subestimeaza va fi mereu bantuit de ganduri cum ar fi „Nu sunt la fel de destept, de atletic, de frumos ca si ceilalti.” Refrenul lui preferat devine „nu pot”, iar realitatea se invarteste in jurul propozitiei <<N-am reusit!>>”.

Parintii trebuie sa fie atenti la modul in care se dezvolta copiii lor si la modul in care isi formeaza parerea despre sine. Aceasta este in stransa legatura cu ceea ce parintii spun sau din modul in care actioneaza pentru ca stau foarte mult in preajma lor, iar parintii sunt intreaga lume a copiilor atunci cand acestia sunt mici. Ei sunt protectorii lor, sunt cei care le-au dat viata, sunt cei care ii ghideaza in viata si sunt cei care detin raspunsurile la intrebarile pe care cei mici le pun. Mai mult decat atat sunt cei care ii iubesc si care le ofera suportul de a trai. Daca un copil este iubit, dar nu se simte iubit atunci poate sa considere ca nu merita sa primeasca dragostea parintilor pentru ca nu este indeajuns de bun si isi formeaza o parere negativa despre sine. Parintii trebuie sa stie sau sa descopere care este modalitatea cea mai buna de a le arata copiilor lor ca ii iubesc.

O alta responsabilitate a parintilor este aceea de a le oferi copiilor siguranta si securitate. Din pacate este destul de greu in aceasta societate sa le fie oferite, mai ales ca foarte multi parinti isi parasesc copiii, iar acestia sunt profund marcati de alegrea lor. Daca unul dintre parinti a plecat, copilul va fi speriat de posibilitatea pierderii celuilalt. De aceea se va comporta altfel decat ar fi facut-o in mod natural. El isi va modifica propriul comportament in functie de frica pe care o simte fata de abandon; nu va fi liber in manifestare si nu se va simti confortabil in familie.

Un alt aspect important este raportarea copilului la autoritate. Aceasta se formeaza tot in familie pentru ca autoritatea principala este parintele. Daca un copil nu are respect pentru autoritate sau o contesta mereu pentru ca simte nesinceritate, atunci va avea acelasi tip de manifestare si in alte momente ale vietii (de exemplu la serviciu, in legatura cu seful sau la scoala cu profesorii).

A fi parinte inseamna mult mai mult decat a satisface niste nevoi fizice ale copilului. Nici acestea nu sunt usor de realizat, dar mult mai greu este sa satisfaci nevoile de tip superior. A fi parinte in schimb nu inseamna numai responsabilitati, ci si satisfactii foarte mari care pana la urma se rezuma la a simti, la randul tau, iubire din partea copilului.

 

Adaptare dupa „Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor” – Gary Chapman si Ross Campbell

Lasa un comentariu