Ce este asertivitatea?



answear.ro

Asertivitatea este una dintre insusirile psihice deosebit de importante din constelatia personalitatii umane, care contribuie considerabil la mentinerea echilibrului interior, la exprimarea a ceea ce dorim si in egala masura la cultivarea unor relatii interpersonale agreabile.

Ce intelegem prin asertivitate? In esenta, este o combinatie reusita de fermitate si bun simt; este, de asemenea, capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim si ce cerem intr-o anumita situatie, dar fara a leza pe cei din jur, in limitele bunului simt.

A ne comporta ferm, neincalcand spatiul psihologic personal al celuilalt, cu respect de sine si pentru interlocutor, inseamna a fi asertivi. In acest mod, putem sa fim in cunostinta de cauza privind drepturile care ne revin intr-un anumit context si sa beneficiem de ele.

In analiza tranzactionala, care este o orientare complexa din psihologie, asertivitatea este explicitata prin adevarate idei-forta, destinate celor care doresc sa si-o amplifice.
Mentionam ca acestea nu trebuie aplicate la modul general, ci in cazul celor carora le e greu sa spuna “Nu” (atunci cand isi fac un deserviciu acceptand ceva), care isi asuma responsabilitati care nu le revin, neglijandu-le pe ale lor; care renunta la ei sau la ceva privind persoana lor si asta le creeaza un discomfort, care nu-si pot sustine opinia intr-o situatie, care se simt timizi etc.

Cu alte cuvinte, aceste sugestii se adreseaza celor care se simt deficitari privind asertivitatea.

Cele 10 reguli ale asertivitatii

1. Avem dreptul sa ne evaluam, sa ne judecam propriul comportament, gandurile si emotiile si sa ne asumam responsabilitatea pentru ele si pentru consecintele lor asupra noastra.

2. Avem dreptul sa nu oferim motive sau scuze pentru a justifica propriul comportament.
Acest punct se refera doar la faptul ca ne putem asuma deciziile, comportamentul, actiunile noastre, in limitele bunului simt. Este important de retinut ca nu invita la comportament egoist, individualist in raport cu ceilalti.

3. Avem dreptul sa judecam daca suntem responsabili sa gasim sau nu, solutii pentru problemele altora.
A fi asertivi presupune a alege si a decide daca intra in responsabilitatea noastra sa preluam la un moment dat, o problema a altcuiva. De asemenea, nu face referire la ajutorul binevenit pe care este firesc sa ni-l acordam reciproc daca prioritatile noastre ne permit aceasta.

4. Avem dreptul sa ne razgandim intr-o anumita chestiune.
Privind punctul 4, a lucra organizat, a realiza planul de evolutie a unei anumite actiuni proprii este un mod inteligent si eficient de a aborda o activitate.dEpurtat.ro

De multe ori, insa, este necesar ca un scop minor sau major ce ni l-am propus sa suporte modificari, ca urmare a schimbarilor intervenite in ceea ce ne priveste pe noi sau in ce priveste situatia. In consecinta, este firesc si avem dreptul sa regandim scopul propus si indeplinirea lui sau chiar renuntarea la el, in functie de caz.

Acelasi lucru este valabil si privind convingerile sau concluziile pe care le tragem despre ceva sau cineva.
Un exemplu des intalnit este acela cand consideram ca trebuie sa ne schimbam parerea facuta despre cineva – din rea in buna sau invers -, ca urmare a faptului ca ajungem sa cunoastem mai bine persoana.

5. Ai dreptul sa faci greseli si sa fii responsabil pentru ele.
Aceasta sugestie se refera in special la cei care tind sa fie perfectionisti si sa-si supraevalueze greselile sau la cei care se simt permanent presati de teama ca vor gresi sau pot gresi ceva – si chiar ajung sa nu mai actioneze pentru a evita aceasta. Este omenesc sa facem greseli. De asemenea aceasta sugestie nu este o permisiune de a gresi oricand, oricum, de a renunta la acea latura absolut necesara de a ne autoregla si controla gandirea si comportamentul.

Nu e o tragedie sa facem greseli, daca invatam din ele. Nu trebuie sa fim presati de teama reactiei celor din jur. In masura in care suntem autonomi si responsabili pentru noi, atunci noi suntem cei care ne apreciem o greseala, nu ceilalti. In acelasi timp, este important sa fim deschisi la comentariile din jur despre esecul nostru si sa preluam selectiv ceea ce consideram util pentru noi, pentru dezvoltarea noastra ca persoana.

6. Ai dreptul sa spui: Nu stiu.
Avem voie sa nu fim atotstiutori, avem voie sa nu stim anumite lucruri, in special in fata persoanelor de referinta pentru noi. Atunci cand ne cer informatii despre care ei presupun ca ar trebui sa le stim, nu e o nenorocire daca noi, de fapt, nu stim sa le raspundem. Daca raspunsul ne scapa, putem sa utilizam, de la caz la caz, alte optiuni de a raspunde: nu stiu; ne putem informa; raspunsul nu tine de noi etc.

7. Ai dreptul sa te comporti independent de bunavointa pe care ti-o arata sau ti-a aratat-o cineva, fara sa-i fi solicitat tu acest lucru.
De exemplu, daca iti face cineva o favoare pentru ca asa doreste, acest lucru nu te obliga sa-ti modifici reactia ta, in cazul in care nu vrei aceasta.
Altfel, acea favoare ar deveni un mijloc prin care celalalt ne determina sa raspundem cum doreste el, nu cum vrem noi. Cu alte cuvinte, devine un mod de manipulare. Desigur, putem sa ne exprimam aprecierea pentru acea favoare, putem sa facem o remarca in acest sens, daca dorim.

8. Ai dreptul sa fii ilogic in luarea anumitor decizii.
Acest aspect nu se refera la deciziile importante in viata sau la cele care presupun reguli de convietuire in societate, ci la situatii care contribuie la mentinerea confortului nostru emotional. Aceste decizii nu par logice pentru ca nu le putem explica pe moment, dar simtim ca este foarte bine sa le urmam. Ele pot fi expresia unor informatii pe care le prelucram la nivel inconstient si ca urmare, nu devenim constienti de ele sau pot fi expresia unor inspiratii.

De exemplu, desi mi-am propus sa incep azi curatenia de sarbatori, primesc o invitatie la film – pot sa aleg sa-mi schimb programul; urmeaza ca ulterior intr-adevar sa fac curatenia. Sau: am o relatie de 2 ani cu cineva si ma cere in casatorie, simt ca lucrurile nu mai merg bine, desi nu pot sa spun cert despre ce e vorba, (in aparenta totul este bine), dar decid sa nu accept, pe moment cel putin, propunerea.

9. Ai dreptul sa spui: Nu inteleg.
Aceasta sugestie face referire in special la spiritul de competitie prezent in societatea noastra, pe care il intalnim inca din primii ani de scoala, cand deseori suntem ridiculizati daca nu intelegem ceva. Ulterior, ramanem cu aceasta jena sau disconfort atunci cand nu intelegem o informatie si nu mai putem analiza daca intr-adevar situatia este jenanta sau nu.

In acest sens, putem sa ne amintim ca avem dreptul sa cerem lamuriri daca nu am inteles ceva, de exemplu de la un functionar public caruia ne-am adresat, de la medicul care ne consulta si vrem sa ne puna in tema despre ce se petrece cu starea noastra de sanatate etc.

10. Ai dreptul sa spui: Nu-mi pasa. Mi-e indiferent. Nu ma priveste.
De asemenea, aceasta idee este aplicabila in limitele bunului simt si vine doar in sprijinul celor care nu pot spune Nu, care nu pot pune limite in relatiile cu ceilalti, care isi asuma sarcini care nu le revin, neputandu-le refuza. Exista situatii in care putem afirma, in limitele bunului simt, ca un lucru nu ne priveste si nu dorim sa ne implicam.

 

Sursa: scribd.com

dyfashion.ro

Lasa un comentariu