Ce determina competitia intre frati si cum se transforma in timp

Certurile dintre cei mici sunt tot mai dese si orice ati incerca ei tot nu ajung sa se impace?  “Este jucaria mea. Mama mi-a luat-o mie si nu ti-o dau!”, “Ba e si a mea, o vreau eu!”. Va suna cunoscut scenariul? Problema este ca ceea ce se intampla acum, v-a fi reprodus si mai tarziu. De aceea, este extrem de important sa gestionam cu o deosebita grija aceste situatii delicate din viata copiilor nostri.

Fiecare copil isi doreste sa fie in centrul atentiei, sa fie unic si cel mai iubit de catre parintii sai. Iar cand exista mai multi frati, in mod inevitabil, in timp se va ajunge si la conflicte. Copilul va avea impresia ca va avea mai multe de castigat si de obtinut de la parinti sai (jucarii, dulciuri, un joc nou s.a.) daca el este cel preferat. Sau, pentru a inlatura orice teama ca rolurile s-ar putea inversa la un moment dat, preferabil ar fi sa fie unicul copil. Sa nu aiba frati sau surori. Daca privim din exterior, nu putem remarca ca este o iluzie amuzanta, credula si incocenta specifica copiilor. Adevarata problema, intervine mai tarziu cand si la varste mult mai inaintate ajungem sa avem aceleasi impresii complet eronate – ca problema este mereu in exteriorul nostru. Dar asta este cu totul si cu totul alta poveste.

Este foarte important ca parintii sa fie vigilenti si sa nu faca discriminari intre copii. Laudele si atentia, mai mult sau mai putin prelungite, indreptate doar catre unul dintre copii, poate provoca mari suferinte celuilalt. Suferinte care il pot marca pe termen lung si ii pot afecta viata adulta. O astfel de tactica este complet gresita si neindicata, fiindca parintii vor accentua si mai mult acest conflict si tip de competitie. Este important sa distingem calitatile individuale ale copiilor nostri si sa ii apreciem pentru cea ce sunt ei, sa ii sustinem in permanenta. Poate unul dintre copii are un suflet sensibil de artist, iar celalalt are o minte ascutita, indreptata catre stiintele exacte.
Intocmai, este indicat sa incurajam fiecare copil sa fie mai bun in tot ceea ce il reprezinta pe el ca si individualitate. Sa il ajutam sa evolueze, sa isi invinga temerile si sa aiba spirit de invingator. Totodata, este crucial sa ne invatam copii de mici sa imparta si sa nu existe pareri de rau. Sa ii ajutam sa dezvolte de cand sunt mici un spirit de prietenie si parteneriat. Ca si parinti, este datoria noastra sa ii ajutam sa se modeleze de cand sunt mici. Sa ii invatam anumite valori si principii de viata care sa isi puna amprenta asupra lor, cum ar fi: respectul, corectitudinea, dreptatea, bunatatea, concentrarea, vigilenta si iubirea de semeni. Copiii sunt extrem de sensibili si receptivi, de aceea este foarte important sa le oferim tot ce poate fi mai bun, mai drept si mai frumos, pentru a se putea dezvolta intr-un mod armonios.

Chiar daca atunci cand suntem mici avem impresia ca in maxim doi ani vom putea misca muntii sau vom face ceva senzational – cum ar fi sa zburam sau sa ne teleportam – cu timpul, realizam ca aceste lucruri nu s-au petrecut si ca suntem la fel ca si ceilalti. Singura diferenta, si este sfasietoare, este ca avem inca senzatia ca acest lucru se va putea intampla candva, undeva.. Alegem, prin urmare, sa fantazam ca si atunci cand eram mici. Ceea ce putem face este sa avem grija de noi, fiindca ceea ce suntem noi ca si persoane se va rasfrange si asupra celor pe care ii iubim. Degeaba avem cele mai bune intentii, daca in interior suntem prinsi intr-un vartej de indecizie, nesiguranta si agitatie. Vom transmite si celor dragi acelasi lucru. Si ce este mai grav, este ca vor suferi si copiii nostri din cauza noastra.

Cooperarea si parteneriatul sunt cele doua elemente de care ne vom lovi in permanenta de-a lungul intregii vieti. Nu suntem singuri si nu putem avea pretentia de a fi noi cei care decidem sau controlam pe cei din jur. Puterea o avem doar asupra noastra si este extrem de important cum alegem sa o folosim. Unoeri vom pierde, alteori vom castiga, importanta este atitudinea si ce invataminte tragem din toate aceste experiente. Experienta noastra de viata va fi cea care ne va ajuta sa oferim copilului nostru informatiile necesare, informatii care il vor ajuta sa sa se isi contureze personalitatea intr-un mod cat mai armonios si echilibrat.

Lasa un comentariu