Cand emotiile te guverneaza



mycloset.ro

Omul nu se va simti fericit si in siguranta pana cand inima sa nu va simti mai rapid decat va gandi mintea sa
(Sri Chinmoy)

 

Cand emotiile te guverneazaGandurile noastre genereaza emotiile si tot ceea ce simtim in legatura cu ceva, fie acesta un eveniment sau o imagine mentala. Ca sa intelegem mai exact ce se intampla cu noi atunci cand ne simtim bucurosi sau panicosi in legatura cu un eveniment, luam urmatorul exemplu. Sa presupunem ca pleci in vacanta in Europa peste cateva luni. Tu vei face afirmatii si iti vei crea imagini mentale in privinta calatoriei si aceste lucruri vor fi insotite de emotii si sentimente. Atunci cand vizualizezi calatoria, cand te gandesti la ea cu lux de amanunte, vei trai la mare intensitate acele imagini ca si cum ar fi deja reale. Ceea ce simti se manifesta in plexul solar, care este sediul dorintelor si emotiilor. Acele emotii, extazul calatoriei imaginate, ceea ce simti devine real, cu toate ca excursia inca nu a avut loc.

Similar, cei care traiesc la cota intensa frica, cu motiv sau fara, hranesc realitatea cu ceea ce ar putea sa se intample, fapt care hraneste la randul ei frica conferindu-i o putere si mai mare asupra persoanei. Autoarea cartii de dezvoltare personala „Stii cine esti”, Lise Bourbeau spune: „De ce crezi ca frica are un impact atat de puternic in cazul majoritatii oamenilor? Cand cineva se teme, chiar daca obiectul fricii nu este real, el traieste in profunzime aceasta experienta. Imagineaza-ti ca ti-e teama sa nu fii atacata seara, cand mergi pe intuneric. La cel mai mic zgomot, crezi ca este agresorul care se pregateste sa te loveasca si traiesti angoasa acestui atac ca si cum ar fi pe cale de a se produce cu adevarat. Sa nu te miri daca intr-o zi, din cauza faptului de a fi intretinut aceasta frica, chiar vei fi atacata! Frica este o emotie extrem de puternica si, in consecinta, de-a dreptul devastatoare”.

Spunem despre frica ca o resimtim adanc in stomac insa, in realitate, manifestarea ei are loc in plexul solar, care este situat in abdomenul superior, in spatele stomacului. Lise Bourbeau spune ca energia sentimentelor porneste din plexul solar: „Dar aceasta energie se deplaseaza si mai sus, in regiunea inimii. Aceasta se intampla mai ales cand sentimentele tale sunt in acord cu „legea” dragostei. Atunci iti simti inima cuprinsa de un sentiment foarte placut, reconfortant, energizant. Daca insa ceea ce simti este mai mult sau mai putin in contradictie cu legile dragostei, energia se va bloca la un nivel mai jos al corpului tau, in regiunea plexului solar, si te va face sa traiesti emotii mai putin benefice care iti vor epuiza vitalitatea. Daca in locul sentimentelor de dragoste, de pace, de bucurie te lasi prada unor senzatii puternice de frica, vinovatie, angoasa, ranchiuna, frustrare, dezamagire, iti vei pierde dinamismul cu adevarat, te vei trezi fara pic de energie. Fiindca acum intelegi ce influenta puternica are tot ceea ce simti, incearca sa devii mai constient de emotiile si sentimentele tale. Alege sa le hranesti numai pe acelea care exprima marile „legi” ale dragostei si ale armoniei. Vei reusi astfel sa-ti creezi o viata pe masura ta, viata pe care ti-ai dorit-o dintotdeauna – nu o viata plina de emotii negative si de frica”.

Aceasta inseamna ca emotiile raman la nivelul plexului solar. Ele iti descriu panica, anxietatea, revolta sau manifestarile tuturor acelor mecanisme de aparare pe care le folosesti vis-a-vis de situatia care ti-a captat atentia. Spre exemplu, frica de a pica un examen, emotiile din timpul unui concurs si emotiile prezente in orice imprejurare, arata frica de a pierde, de a da gres, etc. Te temi ca nu vei reusi, fie pe plan social, fie pe plan personal? Emotiile derivate din temere te vor domina atat la nivel corporal, cat si la nivel mental. Emotiile sunt, in realitate, niste fatete ale fricii. De aceea, nu exista, in principiu, emotii pozitive, ci doar negative, chiar daca cineva reuseste sa si le directioneze – prin ambitie, de ex. – intr-un sens care ii confera, intr-un final, rezultatul scontat. Chiar si atunci cand ai castigat un premiu si nu mai poti de incantare si spui ca esti emotionat, de fapt, simti emotia care-ti transmite faptul ca nu ai pierdut. Sentimentul pur, de bucurie reala este si el, uneori, prezent, dar acesta se suprapune peste emotia initiala si le percepi simultan. Tu, cand te simti mai mult emotionat, te afli, de fapt, tot pe axa negativa a trairilor.

De obicei, in cazul persoanelor care sufera de atacuri de panica, le sunt recomandate exercitii de respiratie care actioneaza asupra organelor care prezinta modificari fiziologice, modificari care ne anunta prezenta fricii. Ceea ce inseamna ca exista doua cai de actiune asupra atacului de panica. Unul, actiune la nivel organic, acesta fiind suportul pe care frica se resimte. Si doi, actiune la nivelul emotiilor: inlocuiesti, printr-un exercitiu zilnic, gandurile irationale care determina aparitia fricii cu ganduri rationale.

O alta metodologie mai profunda de lucru (necesita straduinta indelungata), poate fi aceea, in care sa te concentrezi efectiv pe sentimentele/lucrurile/conceptele care genereaza doar bine, vezi si simti efectele benefice din jurul tau si incerci sa te inconjori de ele, esti atent sa vezi, sa observi si sa extragi doar aspectele pozitive si benefice din tot ceea ce te inconjoara si practici toate acestea simultan. Opreste tendinta de a fi prea emotional si dezvolta luciditatea necesara discernamantului. Evita sa mai fii un om impresionabil, care se lasa modelat de dramele exterioare. Preocupa-te mai bine sa dezvolti capacitatea de a discerne binele de rau observand „partea plina a paharului”, sa dezvolti talentul de a extrage din drama invataturile necesare, care sa te impiedice sa o repeti chiar tu. Daca vrei sa te lasi modelat de o persoana sau o situatie, fa-o constient si cu mult discernamant.

Nu te poti lupta cu frica, pentru ca deja traiesti cu teama de a esua in aceasta batalie, nu-i asa? Frica dispare sau se diminueaza in mare masura din componenta ta structurala, doar in cazul in care gandesti, intelegi ce ai gandit si aplici tot ce ai inteles in aceasta directie.

Daca ai reusit sa iesi de sub imperiul emotiilor, lasi sentimentele inaltatoare sa „lucreze” in tine si, astfel, acestea ajung pana la nivelul inimii. In acel moment, inima – eliberata de orice fel de temeri – incepe sa se exprime cu adevarat in viata ta.elefant.ro

Cateva informatii despre plexul solar pentru a intelege mai bine natura emotiilor noastre: “el este o retea de nervi din componenta Sistemului Simpatic. Primeste si distribuie impulsuri nervoase catre organele abdominale si furnizeaza celor mai importante organe ale corpului energie vitala. Are rolul esential in asa numita “viata vegetativa”, furnizand energie pentru nutritie, asimilare, crestere. Numele de “solar” este dat datorita pozitiei centrale, pentru ca filamentele nervoase se formeaza radial catre toate organele corpului si pentru ca este recunoscut ca puterea centrala, “forta vietii”. Aceste informatii sunt strict fiziologice, insa stiinta straveche, inteleptii vremurilor de demult, de inceput, au atribuit si functii mai subtile acestui Plex Solar. Ceea ce fiziologii nu recunosc inca, dar inteleptii stravechi stiau deja, este ca Plexul Solar este sediul naturii emotionale a omului. Cu alte cuvinte, acea parte care in mod popular era atribuita inimii in privinta emotiilor, de fapt este Plexul Solar, centrul Sistemului nostru Simpatic.

Faptul ca exista o legatura intre starile emotionale si organismul fizic este stiut de toata lumea. Stim ca frica, teama, suspansul sunt insotite de un sentiment de gol in stomac. Inima bate mai tare atunci cand suntem incantati, maniosi sau indragostiti. In ultimii ani s-a demonstrat stiintific ca starile emotionale au impact asupra organelor, asupra starii de sanatate a organismului, in general. Pe de alta parte se stie ca nicio emotie nu este experimentata complet pana cand starea ei fizica nu este manifestata (nu putem simti manie daca inima nu bate mai tare). Emotiile pur si simplu nu pot fi caracterizate, descrise, observate daca nu ar implica schimbarile fiziologice care au loc in corp. Aceasta afirmatie poate fi verificata de acele cazuri patologice in care in situatia de anestezie/paralizie totala, nu exista emotii. De asemenea, emotiile pot fi provocate prin mijloace pur fizice: anumite droguri, medicamente sau consumul de alcool. Deci, modificarile fiziologice din organe sunt corelate cu sentimentele pe care le simtim, si invers, nu ar fi posibil sa avem sentimente fara acele modificari – modificari guvernate de Sistemul Nervos Simpatic, acesta fiind localizat in Plexul solar. Ceea ce am demonstrat mai sus este ca Plexul Solar (prin Sistemul Nervos Simpatic) este sediul emotiilor, locul de unde ele pornesc si sunt nascute. Stiinta demonstreaza astfel, indirect, ceea ce maestrii spirituali orientali stiau de mii de ani: plexul solar, centrul vietii, al energiei vitale, este locul de unde se nasc senzatiile emotionale.” (Sursa: autoeducare.ro)

Cand esti in plina armonie cu tine insuti si cu ceea ce simti fata de ceilalti, degaji acea „energie” care va atrage catre tine exact acele persoane, situatii sau lucruri care sunt in concordanta cu ceea ce simti. De asemenea, exista si reversul medaliei, in care, ceea ce simti in legatura cu tine insuti va declansa situatii de aceeasi natura. „Aceasta explica de ce nu obtii intotdeauna ceea ce doresti, lucrul pentru care te rogi. Intr-adevar, nu primesti niciodata ceea ce te astepti sa primesti. Ceea ce astepti este legat de ceea ce simti, nu de ceea ce spui sau gandesti. Daca simti ca nu meriti ceva, daca te simti vinovat de a-l obtine, nu-l vei avea! Daca te simti inferioara, vei fi tratata in mod corespunzator”. Astfel, degeaba auzi pe cineva ca-ti spune ca a facut totul „ca la carte” sau tot ce i-a spus consilierul, daca el, in forul lui interior simte ca nu merita din x motive. Asa e, nu se va intampla!

Daca exista un lucru cert la care oamenii se pricep foarte bine, acela este faptul de a se considera vinovati pentru tot sau pentru nimic. De multe ori ne cream un sentiment de vinovatie fara a verifica, cu obiectivitate, daca ceea ce simtim atat de rapid despre noi este si corect. In realitate, esti vinovat atunci cand faci, spui, gandesti, simti ceva cu scopul de a leza in mod constient o persoana sau pe tine insuti. De aceea, de fiecare data cand te simti vinovat, verifica daca exista intentia de a face rau in mod constient.

Niste exemple cunoscute sunt acestea: „Daca o persoana draga noua are un aer morocanos, ne intrebam: <<Ce i-am facut de nu este fericita? Ce-as putea sa fac ca sa se simta mai bine?>>. Daca sotul se intoarce acasa prost dispus, sotia se simte imediat vinovata. Cand copilul se supara, iata ca parintii se simt vinovati, crezand ca au facut ceva nepotrivit”. Poate ca, pe undeva, in aceste exemple, exista si o doza de egocentrism, deoarece credem ca lucrurile se cam misca in functie de ce facem noi, desi aici este infatisata o alta latura a egocentrismului clasic, cu care ne-am obisnuit.

De fiecare data cand ne simtim vinovati, cu un motiv real sau nu, ne pedepsim, provocandu-ne singuri neplaceri. Uneori, cea mai mare autoflagelare consta in a nu-ti da voie sa fii fericit, in a nu te lasa sa te bucuri de lucrurile marunte alaturi de oamenii pe care-i iubesti si in a nu te lasa sa savurezi sentimentele cele mai inalte care te fac sa traiesti viata din plin.

Lise Bourbeau spune ca oamenii confunda adeseori vinovatia cu responsabilitatea. „A fi o persoana responsabila inseamna a manifesta dragoste fata de tine insati. In ceea ce priveste vinovatia, aceasta este o forma a urii de sine. O persoana responsabila examineaza toate evenimentele din viata sa pentru a le folosi cu scopul de a se cunoaste mai bine. Ea isi asuma responsabilitatea pentru tot ce i se intampla si, in orice situatie, se intreaba: „Ce am de invatat din acest incident, cum pot sa-mi imbunatatesc viata datorita acestui lucru?”, insa persoana care se simte vinovata foloseste tot ce se intampla in jur pentru a-si face rau. Ea simte ca a facut ceva rau desi, in realitate, nu exista greseli, exista numai experiente. Situatiile ce implica o vinovatie reala sunt extrem de rare. Cate persoane credeti ca vor sa faca rau in mod constient, altora sau lor insele?

Uneori auzim pe cineva spunand: <<Numai de nu m-as simti vinovat/a! Maine nu ma duc la lucru!>>. Daca vrei sa lucrezi numai ca sa nu te simti vinovat/a, atunci renunta la slujba aceea! Esti pe cale sa te distrugi putin cate putin. Nu scrie nicaieri ca trebuie sa te distrugi, pentru indiferent ce motiv”. Acesta este doar un exemplu, insa ideea este valabila si in alte contexte.

Ceea ce simti iti guverneaza viata, alaturi de ceea ce gandesti, spui si faci. Cele patru directii sunt atat de intrepatrunse incat trebuie sa actionezi asupra lor simultan astfel incat sa realizezi ceva cu adevarat maret pentru tine. Crezi ca merita sa faci asta?

 

 

astratex.ro

Lasa un comentariu