Budistul din laborator



avon.ro

Budistul din laboratorIn revista Stiinta si Tehnica, nr.6 din 2011, se discuta despre un experiment care ar fi avut loc la Universitatea Wisconsin, departamentul de Neurostiinte, in anul 2002.

Despre ce era vorba: calugari budisti meditau in pozitia lotus in interiorul unui aparat de rezonanta magnetica, (experiment autorizat si incurajat de Dalai Lama). Cercetatorii de la acel moment, Richard Davidson si asociatul sau Antoine Lutz, studiind diagramele activitatii psihice a calugarilor, remarcau ca, acestia, pe masura ce se concentrau asupra unor sentimente de compasiune pura, anumite regiuni ale creierului “pareau a fi adormite, ca si cum budistii ar fi indepartat toate barierele mentale existente intre lumea lor si universul din jur.”

Un fapt interesant a fost observatia conform careia exista o diferenta semnificativa intre calugarii cu antrenament in practica meditatiei si calugarii novici: “la primii se evidentia o activare semnificativ mai accentuata a traseelor cerebrale asociate empatiei si dragostei; cu cat aveau in spate mai multi ani de antrenament in meditatie, cu atat dispuneau de mai multe conexiuni intre regiunile frontale ale creierului si regiunile emotiilor.” In al doilea rand, existau si diferente majore la nivelul ariei cortexului prefontal stang, zona implicata in elaborarea sentimentelor de fericire.

In timp ce calugarii erau concentrati in exercitiile de compasiune, activitatea in regiunea prefontala stanga se intensifica, afectand si activitatea din regiunea dreapta, asociata sentimentelor negative. Astfel de nivele de activitate neurala nu au fost niciodata observate la oamenii “normali”, neurocercetatorii tragand concluzia ca si gandirea pozitiva este o abilitate ce poate fi invatata.

Neurologii au fost primii cercetatori care au sesizat o legatura intre epilepsia lobului temporal si aparitia brusca a interesului religios la astfel de pacienti.

“Intr-o carte publicata in 2001, intitulata “Why God Won`t Go Away” (“De ce Dumnezeu nu va disparea”), Andrew Newberg, cercetator la Universitatea din Pennsylvania, impreuna cu Eugene d`Aquili, afirma ca experientele spirituale sunt pur si simplu consecinta (inevitabila) a configuratiei cerebrale (“creierul uman a fost configurat din punct de vedere genetic sa incurajeze credinta religioasa”) si ca pana si o simpla rugaciune are un efect remarcabil la nivel cerebral.”

In cadrul unor experimente la calugaritele franciscane aflate in timpul rugaciunii era detectata si o reducere a activitatii neurale in aria “delegata” cu orientarea, fapt care le-ar furniza calugaritelor sentimentul aproape “tangibil” de uniune cu divinitatea.

Conform spuselor lui Newberg si d`Aquili “orice stare spirituala se reflecta intr-un fenomen cerebral cat se poate de concret si, in mod surprizator, zona cerebrala responsabila de cat de religioasa este o persoana este si cea care se activeaza la epileptici pe parcursul unei crize”.

avon.ro

Lasa un comentariu